3,074 matches
-
și coduri numerice pentru caracterele ampelografice (94), însușirile agrobiologice (25) și tehnologice (7). Pe plan mondial, dar și în țara noastră, cercetarea privind resursele genetice existente în viticultură sunt orientate către metode moderne de investigații, cum sunt cele biochimice, analiza enzimatică pentru diferențierea soiurilor de viță de vie și cele genetice, respectiv analiza diversității genetice ADN - cloroplastic, utilizarea markerilor genetici moleculari pentru investigarea genomului viței de vie și utilizarea microsateliților. 1.1. DEFINIȚIA, CONȚINUTUL ȘI OBIECTUL AMPELOGRAFIEI Ampelografia este știința care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Beneficiind de succesele înregistrate pe plan mondial de dezvoltarea biologiei moleculare, cercetările în domeniul ampelografiei au avansat, astăzi fiind posibile investigații mult mai avansate care fac posibilă stabilirea originii genetice a soiurilor de viță de vie. Dintre acestea amintim: analiza enzimatică , care se bazează pe principiul conform căreia, variabilitatea genetică dintre organismele aparținând diferitelor specii sau unități taxonomice, poate fi evidențiată prin studiul produșilor chimici ai genelor, deci a enzimelor. Plecând de la aceste considerente, analiza enzimatică și-a găsit aplicabilitate la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vie. Dintre acestea amintim: analiza enzimatică , care se bazează pe principiul conform căreia, variabilitatea genetică dintre organismele aparținând diferitelor specii sau unități taxonomice, poate fi evidențiată prin studiul produșilor chimici ai genelor, deci a enzimelor. Plecând de la aceste considerente, analiza enzimatică și-a găsit aplicabilitate la numeroase specii de plante dar mai ales la vița de vie. analiza diversității genetice , respectiv ADN-ul cloroplastic, utilizarea markerilor moleculari, care presupune utilizarea unui sistem bazat pe markeri ADN ce reproduc amprentele genetice ale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
referință, desene și explicații necesare pentru fiecare caracter descriptor. De asemenea, lista a fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De asemenea, cea dea a doua ediție a acestei liste cuprinde 14 descriptori primari, prioritari, stabiliți de ampelografii care au lucrat în cadrul Proiectului european GENRES
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat - oxalacetat transaminaze etc.) și anumite caractere ampelografice, originea genetică și cea geografică probabilă a soiurilor. Prin tehnici de electroforeză au putut fi identificate soiuri de viță de vie pornind de la anumite organe vegetive sau componente ale acestora
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și o schimbare a secvenței aminoacizilor din proteină. Variabilitatea genetică dintre organisme aparținând diferitelor specii sau unități taxonomice poate fi evidențiată prin studiul produșilor chimici ai genelor, deci a enzimelor. Pornind de la aceste considerente de ordin genetic și biochimic, analiza enzimatică și-a găsit aplicația în cercetările cu privire la originea soiurilor la plantele cultivate și în special la soiurile de viță de vie. Enzimele sunt proteine specializate în cataliza reacțiilor biologice, situându-se printre cele mai remarcabile biomolecule cunoscute, datorită specificității și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
izoenzime, numai enzimele izodinamice înrudite structural și care fac parte din același organism. Izoenzimele pot fi distinse între ele prin diferențele lor de activitate (pH optim, sensibilitate la temperatură, sensibilitate față de inhibitori, diferențe în gama de substraturi etc.). Principalele sisteme enzimatice analizate pentru diferențierea soiurilor de viță de vie sunt: oxido-reductaze: - malatdehidrogenaza (E.C.1.1.1.37); - catechol oxidaza (E.C.1.10.3.1); - peroxidaza (E.C.1.11.1.7). + transferaze - glutamat oxaloacetat transaminaza (E.C.2.6.1.1). + hidrolaze - carboxil
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
peroxidaza (E.C.1.11.1.7). + transferaze - glutamat oxaloacetat transaminaza (E.C.2.6.1.1). + hidrolaze - carboxil esteraza (E.C. 3.1.1.1); - fosfataza acida (E.C. 3.1.3.2). 3.1.2. EVIDENȚIEREA DIVERSITĂȚII BIOCHIMICE PRIN ANALIZA ENZIMELOR Sistemele enzimatice au fost primele utilizate în caracterizarea moleculară a plantelor, regăsindu-se în majoritatea etapelor din ciclul de viață a acestora, începând cu stadiul embrionar și până la cel de după maturitate. De asemenea, se cunoaște faptul că o mare parte a variațiilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
parte a variațiilor detectate în urma studiului izoenzimelor sunt determinate genetic, ceea ce a făcut ca enzimele să constituie markeri utili investigației biologice. În general, se utilizează enzimele care sunt mai puțin inductibile sub influența factorilor de mediu. Prin urmare doar sistemele enzimatice stabile (neinductibile) la variațiile factorilor de mediu pot fi utilizate ca markeri izoenzimatici. În acest fel numărul markerilor disponibili scade foarte mult și se restricționează gradul de polimorfism și diferențiere ce ar putea fi evidențiat cu ajutorul acestor markeri (Parfit, 1989
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Mullis și colaboratorii în anul 1988 și constituie subiectul a foarte multe cărți (peste 60) și mii de articole din domeniul biologiei moleculare, motiv pentru care în anul 1993, autorul primește premiul Nobel pentru chimie. Metoda se bazează pe amplificarea enzimatică a ADN-ului în vitro, pornindu-se de la cantități foarte mici din matrița de ADN (nanograme), se pot obține milioane de copii ale unuia sau mai multor fragmente țintă de ADN, într-un timp relativ scurt. Avantajul acestei metode constă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
porfirina sau un cation metalic, se folosește la dozarea H2O2 și a O2. Reacția peroxioxalatului are aplicabilitate practică în determinarea H2O2 în flux continuu (conc. minimă detectabilă = 6.10-9 M) și permite dozarea substratului enzimei. Această metodă combină specificitatea reacției enzimatice cu puterea de detecție luminometrică. A fost aplicată la determinarea glucozei prin intermediul glucozoxidazei, a formolului prin aldehidoxidază, a aminoacizilor prin L-aminoacidoxidaza cu o limită de detecție în jurul a 0,1 ng. Ozonul provoacă chemiluminiscența rodaminei B, adsorbită pe un gel
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
aromate și mai ales aminoaromatice în reacția peroxioxalatului. Încercările pe 16 hidrocarburi aromatice au demonstrat că limitele de detecție variază de la 0,8 pg pentru perilene (compuși poliaromatici cu mai mult de 4 nuclee) la 72 ng pentru fenantrene. Chemiluminiscența enzimatică În chemiluminiscența enzimatică, ECL (Enzymatic Chemiluminescence) se utilizează reacția catalizată de peroxidul de hidrogen și peroxidaza din eritrocitele de cal, HRP (Horseradish Peroxidase). Lumina apărută se datorează tripletului excitat de la nivelul grupării carbonil. INFRARED SPECTROSCOPY (IR) Principii generale Spectrele în
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
ales aminoaromatice în reacția peroxioxalatului. Încercările pe 16 hidrocarburi aromatice au demonstrat că limitele de detecție variază de la 0,8 pg pentru perilene (compuși poliaromatici cu mai mult de 4 nuclee) la 72 ng pentru fenantrene. Chemiluminiscența enzimatică În chemiluminiscența enzimatică, ECL (Enzymatic Chemiluminescence) se utilizează reacția catalizată de peroxidul de hidrogen și peroxidaza din eritrocitele de cal, HRP (Horseradish Peroxidase). Lumina apărută se datorează tripletului excitat de la nivelul grupării carbonil. INFRARED SPECTROSCOPY (IR) Principii generale Spectrele în IR sunt spectre
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
din nucleul benzenic și celor patru protoni din inelul pirimidinic. - Stabilirea conformației și configurației moleculelor Deoarece este cunoscut faptul că, între conformația și configurația moleculelor și acțiunea lor biologică este o strânsă legătură, posibilitatea de legare a acestora de receptorii enzimatici fiind determinată de factorii sterici, se poate aprecia importanța metodei RMN pentru identificarea acestor modificări. 193 Diastereoizomeria este o relație de izomerie în cadrul căreia izomerii se disting numai prin distanța ce separă în spațiu atomii sau grupările ce le compun
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
marcate) sunt în competiție pentru a se lega de anticorpii prezenți pe pereții containerului; - după perioada de incubație (de exemplu 30 min), tuburile sunt spălate de câteva ori cu apă. Numai moleculele legate vor rămâne în tub. Cantitatea de compus enzimatic conjugat legată de peretele tubului (anticorp) va crește conform cu scăderea cantității de compus liber, nemarcat din probă; - este adăugat substratul S specific enzimei împreună cu o cromogenă C (tetrametilbenzidina) care este proiectată să reacționeze cu produsul reacției enzimatice a substratului
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
de compus enzimatic conjugat legată de peretele tubului (anticorp) va crește conform cu scăderea cantității de compus liber, nemarcat din probă; - este adăugat substratul S specific enzimei împreună cu o cromogenă C (tetrametilbenzidina) care este proiectată să reacționeze cu produsul reacției enzimatice a substratului S; - enzima fixată va transforma moleculele S în molecule P specifice, care vor reacționa cu C pentru a da un produs colorat. Factorul de amplificare datorat enzimei este responsabil de sensibilitate înaltă a testării. Odata cu descreșterea cantității
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
descompunere și are un loc important în diverse interacțiuni. Reacțiile de oxidare in vivo Reacțiile de oxidare și hidroliză in vivo sunt determinate de aceiași parametri fizico-chimici ca și in vitro, cu deosebire că, substanțele medicamentoase sunt metabolizate de către sistemele enzimatice, organismul uman și animal având tendința de transformare a acestora în molecule mai polare, mai puțin toxice, ușor de eliminat. Redăm în continuare câteva oxidări des întâlnite, fără a intra în descrierea mecanismului și definirea compușilor rezultați. Stabilitatea soluțiilor de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
patologice în materie de determinare din lichide biologice; - o zonă a “valorilor normale"; - diverse zone de sub sau supradozare a produselor farmaceutice. Eșantionul și stabilitatea Eșantionul trebuie să fie omogen și stabil. Un medicament poate fi degradat de un factor chimic, enzimatic sau fotochimic. Studiul condițiilor de conservare al pulberilor medicamentoase reprezintă o parte importantă a validării unei metode. Dacă nu se cunosc date de stabilitate este necesar să se întreprindă un studiu, utilizând în cazul dozării medicamentelor în medii biologice, o
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
vegetale. Condițiile de livrare pe care trebuie să le îndeplinească alcoolul etilic rafinat sunt reglementate prin standarde, funcție de calitate și destinație. Anexa XVII. FERMENTAȚIA ALCOOLICĂ Fermentația alcoolică este un proces biochimic de oxido- reducere, anaerob, prin care sub acțiunea echipamentului enzimatic al microorganismelor, zahărul fermentescibil este metabolizat în alcool etilic, dioxid de carbon, produse secundare și o cantitate de energie consumată pentru biosinteza compușilor celulari ai microorganismelor vii. Obținerea prin biosinteză a alcoolului etilic presupune transformarea polizaharidelor în zaharoză și maltoză
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
maltoză, iar a acestora în glucoză și fructoză. In cazul fructelor dulci și a melasei, prin hidroliza zaharozei rezultă glucoză și fructoză, iar în cazul utilizării materiilor prime amidonoase prin hidroliza maltozei se obține glucoză. Glucoza și fructoza sunt hidrolizate enzimatic la alcool etilic. Zaharoza, cea mai răspîndită dintre oligozaharide, se găsește în aproape toate plantele. In cantități mai mari se găsește în sucul florilor, alături de monozaharide, în fructele dulci, în sfeclă, trestie de zahăr etc. Este ușor solubilă în apă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în multe plante, dar totdeauna în cantități mici, fără însemnătate practică. Forma cristalizată obișnuită este monohidratul anomerului β cu p.t. 102°C÷103°C. Gradul de dulce al maltozei este aproximativ 33% față de zaharoză. Industrial maltoza se obține prin hidroliza enzimatică a amidonului. Glucoza are o importanță deosebită în alimentație și industria alimentară. Este foarte răspîndită în lumea vegetală și se găsește, în stare liberă sau în componența polizaharidelor, în toate organele plantelor: fructe, semințe, frunze, rădăcini. In cantitate mare se
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
zahăr (sucuri de fructe, vinuri demiseci și demidulci, tari și de desert, cidru, lichioruri, esențe) și în prepararea produselor de cofetărie. Prezența fructozei sau a zahărului invertit permite păstrarea unui gust dulce, plăcut cu folosirea redusă a zahărului. Utilizarea preparatelor enzimatice pe baza enzimei glucozofosfat- izomerază permite transformarea glucozei în fructoză, ceea ce duce la majorarea puterii de îndulcire, ajungîndu-se la 225% față de zaharoză. Fructoza este fermentată ușor de levuri la alcool etilic. Inițiatorii fermentației alcoolice sunt levurile (drojdiile) care prezintă microorganisme
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fermentat, nu trec la suprafață în spumă, dar formează flocule (proces cauzat de structura cleioasă a învelișului lor) și se sedimentează repede. Temperatura optimă de fermentație este de 8÷12°C și metabolizează complet și rafinoza, datorită prezenței în complexul enzimatic a α- galactozidazei. Acestei grupe îi aparțin levurile pentru vin, bere, cidru (S. oviformis, S. carlsbergensis, S. uvarum, S. vini). Levurile de fermentație inferioară sunt absolut necesare în cazul producerii băuturilor saturate cu dioxid de carbon (vinuri spumante), lucru posibil
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
orzul se supune germinării, la temperatura de 15÷180C, o umiditate de 42÷45%, în absența luminii și sub aerare intensă. După 8÷10 zile se acumulează în bob complexul de enzime necesar hidrolizei hidraților de carbon. In acest complex enzimatic întîlnim α- amilaza, β- amilaza, dextrinaza limită, maltaza, invertaza, β- glucozidaze, celobiaza, lipaze etc. Produsul obținut după germinare poartă numele de malț verde sau slad. Un slad bun este germinat uniform, are plumulele de 1÷1,5 cm, iar radicele
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
și un control greu al calității enzimelor, motiv pentru care procedeul a fost abandonat în industria spirtului. Dar acest proces este de neînlocuit la obținerea de whisky și pentru o bună parte din vodcă. Obținerea în condiții industriale a preparatelor enzimatice de natură microbiană a făcut posibilă înlocuirea malțului cu preparate enzimatice stabile și standardizate. Denumirea sistemică a α- amilazei este α-1,4-glucan 4- glucanohidrolaza și catalizează hidroliza legăturii α-1,4-glucan din polizaharidele care conțin mai mult de 3 unități D-
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]