3,784 matches
-
milioane de persoane sunt infectate în lume și 600 de milioane sunt la risc de infecție [47]. Se consideră că în China se regăsesc 85% din totalul infestațiilor cu C.sinensis, unde prin comparație cu hepatita B în termeni de epidemiologie, simptome clinice și carcinogenicitate, clonorchiaza reprezintă o problemă de sănătate publică [48]. Transmiterea infecției și prevalența în mediul rural sunt datorate nu numai consumului de pește crud, sărat sau afumat, ci și condițiilor sanitare precare (boală a sărăciei) sau lipsei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
Epidemiologia bolilor cardiovasculare: demografie, aspecte metodologice, politici de sănătate publică 1.1. Mortalitate 1.1.1. Bolile cardiovasculare la nivel mondial Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces la nivel mondial, fiind responsabile pentru 30% din toate cauzele de deces. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
decese în Bulgaria și 25% în Franța. Pentru femei, această patologie produce între 70% din totalul deceselor (în Bulgaria) și 30% (în Franța și Olanda) (8). Datele statistice exemplifică „paradoxul mediteraneean” (numit și French paradox), încă puțin explicat, formulat de epidemiologii francezi în anii 1980, când au identificat regiuni ale Franței în care, deși consumul de grăsimi animale (grăsimi saturate) era cel mai crescut, frecvența bolilor cardiovasculare era cea mai scăzută. Totuși, consumul moderat de alcool împreună cu alți factori cu rol protector
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
22% datorate îngrijirilor informale ale pacienților cu boli cardio - vasculare. Bolile coronariene consumă 60 miliarde euro/an (31% din costul total) din economia UE, iar AVC - 38 miliarde euro/an (o cincime din costurile totale ale bolilor cardiovasculare) (8). 28 EPIDEMIOLOGIE ȘI FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR Referitor la distribuția cheltuielilor totale cu îngrijirile de sănătate pentru bolile cardio- vasculare în Uniunea Europeană, în 2009 acestea sunt repartizate după cum urmează: cheltuieli cu asistența primară - 9%, cu îngrijirile în ambulator - 12%, cu îngrijirile în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
-reducerea la jumătate a prevalenței DZ și a obezității; -cel puțin 50% dintre persoanele eligibile trebuie să primească medicație adecvată și consiliere pentru prevenirea infarctului de miocard și a AVC (elaborarea unor Sisteme Naționale de Răspuns). În concluzie, punctele-cheie ale epidemiologiei bolilor cardiovasculare sunt reprezentate de faptul că acestea sunt boli cu răspândire mondială, având un caracter pandemic, au determinism multifactorial în care unii factori de risc sunt cunoscuți, unii sunt cuantificați, iar o parte dintre aceștia modificabili, ceea ce face posibilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
Factori de risc noi pentru patologia cardiovasculară 7.1. Introducere Bazele epidemiologiei și prevenției bolilor cardiovasculare majore își au originea într un proiect inițiat în anii ʼ40, cunoscut ca Framingham Heart Study, aflat astăzi la cea de a treia generație de participanți. Una dintre consecințele remarcabile ale acestui studiu longitudinal a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
scoruri au introdus vârsta individului ca parametru definitoriu al „riscului bazal”, aducând în prim plan faptul că nivelul riscului absolut crește progresiv odată cu vârsta, chiar și în absența celorlalți factori de risc (5). Consecința practică a progreselor majore în domeniul epidemiologiei și prevenției bolilor cardiovasculare este reprezentată de scăderea mortalității sub vârsta de 60 de ani și creșterea duratei de viață, cu apariția unei populații vârstnice și foarte vârstnice din ce în ce mai bine reprezentate. Această categorie de pacienți are numeroase particularități și reprezintă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
prin influențarea lipoprotein lipazei și a lipazei hepatice. Efectele sale protective se exercită asupra celulelor endoteliale prin inhibarea expresiei moleculelor de adeziune (VCAM 1) și a macrofagelor, prin scăderea expresiei receptorilor scavenger și a producției de TNF α. Studiile de epidemiologie afirmă că un nivel plasmatic scăzut al adipo- nectinei se corelează cu istoricul familial pozitiv pentru boala coronariană, cu dislipidemia aterogenă, cu statusul de insulino rezistență/hiperinsulinism la pacienții cu DZ tip 2 sau cu obezitatea, fiind implicată în patogeneza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
legate de vârstă, fragilitatea pacienților și asocierea comorbidităților. Totuși, mortalitatea prin BCI a înregistrat un declin semnificativ după 1970, inclusiv la pacienții vârstnici, semnificând astfel că această boală letală uneori nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii (5). 15.2. Epidemiologie În Statele Unite aproximativ 80% dintre decesele prin boli cardiovasculare apar la populația cu vârsta peste 65 de ani (3). Prevalența și severitatea bolii coronariene cresc dramatic odată cu înaintarea în vârstă, BCI fiind considerată cea mai frecventă patologie cardiacă a vârst
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
Diabetul zaharat și patologia cardiovasculară 6.1. Date de epidemiologie Diabetul zaharat (DZ), boală metabolică cu largă răspândire, este bine reprezentată la populația de vârsta a treia. După cum este bine știut, fiecare decadă de vârstă induce o creștere a glicemiei à jeun cu 2 mg/dl, ceea ce denotă un risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
VI Alte afec]iuni vasculare la pacientul renal VI.1. Boala cerebrovasculară la pacientul renal Epidemiologia bolii cerebrovasculare la pacientul renal Boala cerebrovasculară reprezintă o cauză frecventă de deces la pacienții renali, în mod particular la cei dializați. De altfel, accidentul vascular cerebral (AVC) constituie una dintre cele trei principale cauze de deces la această categorie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
important este reprezentat de către prevalența din ce în ce mai mare a pacienților diabetici cu insuficiență renală cronică, pacienți la care procesul de ateroscleroză accelerată este indiscutabil [Covic et al., 2001]. Cel mai larg studiu prospectiv efectuat până în prezent [Iseki et al., 1993] privind epidemiologia AVC în populația dializată a evaluat în total 1.609 de pacienți din Okinawa, urmăriți timp de 3.576 de pacienți-an. Incidența AVC ischemic, a AVC hemoragic și a hemoragiei subarahnoidiene a fost de 11,5, 8,7 și, respectiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
periferice arteriale în populația renală. Această afirmație este susținută de utilizarea, în investigații de mai mici dimensiuni, a indexului gleznă-bra] drept criteriu de diagnostic, la care prevalența BPA a fost de 30-38% la pacienții hemodializați [Al Zahrani et al., 1997]. Epidemiologia afectării prin BPA la pacienții cu IRC incipientă este și mai puțin studiată. într-o investigație foarte recentă, BPA studiată la paciente postmenopauză a prezentat o rată a complicațiilor de 0,55% la cele cu clearance creatininic peste 60 ml
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Sindroamele coronariene acute fără supradenivelare de segment ST: considerații diagnostice,terapia farmacologică 17.1. Date de epidemiologie Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a identificat boala cardiacă ischemică drept principală cauză de deces în lume (1). Deși mortalitatea cauzată de sindroa - mele coronariene acute (SCA) a scăzut progresiv în țările dezvoltate (2) prin îmbunătățirea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
Endocardita infecțioasă 24.1. Clasificare, epidemiologie, condiții clinice asociate Endocardita infecțioasă (EI) se definește prin formarea de vegetații, leziuni patologice caracteristice, ca urmare a colonizării endocardului de către microorganisme. Infecția endocardului se face cel mai frecvent cu bacterii și mai rar cu fungi sau cu alte microorganisme
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
Angina pectorală stabilă 16.1. Date de epidemiologie Prevalența anginei pectorale stabile crește progresiv cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la procente semnificative pentru populația vârstnică. Cu toate acestea, există diferențe între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i prevalența anginei pectorale. Datele provenind dintr
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
de umplere ale ventriculului stâng (VS) la vârstnici sunt urmate de creșteri ale presiunii în circulația pulmonară (7). Studiile morfologice au obiectivat și proliferarea intimală în vasele mici care conduce la diminuarea diametrului vascular la vârste înaintate (3). 33.2. Epidemiologie și clasificare Prevalența HTP de orice cauză în populația generală variază între 0,3% și 6%. Spectrul de prevalență comunicat este mai larg tocmai datorită diferențelor existente pe grupe de vârstă. Într un studiu australian publicat în 2012 (9), care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
care fac referire ghidurile utilizează în mod diferit noțiunea de vârstnic, limita fiind variabilă, de 60 sau 65 de ani. Literatura dispune de un singur document consens internațional publicat în 2011, care punctează problematica HTA la vârstnici (1). 3.2. Epidemiologia hipertensiunii arteriale la vârstnici Prevalența HTA în populația generală este alarmantă, cu diferențe importante între regiuni, și mai ales fără o modificare semnificativă a evoluției în ultimul deceniu. Din rapoartele OMS, prevalența la nivel mondial (date care includ și hipertensivi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
vârstnicii de origine asiatică, datele NHANES 1999-2004 (cit. de 1) afirmă o prevalență mai scăzută comparativ cu rasa albă (16,1% versus 28,5%), iar răspunsul la tratament este în mod evident influențat genetic între diferite subpopulații (1). Datele de epidemiologie a HTA la vârstnici sunt neomogene înainte și după anii 2000 din cauza modului de definire a afecțiunii. Studiile mai vechi, prin introducerea obligatorie a condiției TA diastolică ≥ 90 mmHg, excludeau pacienții cu TA sistolică crescută, considerată- un fenomen „fiziologic”. Conceptul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
responsabili de mediastinitele din chirurgia cardiacă sunt: Klebsiella, Escherichia Coli, Pseudomonas, Proteus, Citrobacter, Candida Albicans. O entitate extrem de rară este mediastinita primară idiopatică cu Stafilococ sau cu Streptococ beta-hemolitic. Aceasta apare la copii și adolescenți. Mediastinita acută descendentă necrozantă Etiologie. Epidemiologie Mediastinita acută descendentă necrozantă este o inflamație a mediastinului în care procesul infecțios se propagă din sfera orofaringiană. Cel mai des implicate sunt infecțiile odontogenice. Cauzele sunt: infecțiile dentare (în special pornite de la al doilea și al treilea molar), abcesul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
retenție de membrană) în cazul unui NPS mai ales când o anamneză minuțioasă poate descoperi prezența unei vomici pe care pacientul a trecut-o cu vederea. Diagnosticul de tuberculom sau aspergilom poate fi sugerat de proveniența dintr-o zonă cu epidemiologie încărcată sau contact cu bolnavi de tuberculoză, sau prezența acestei afecțiuni în antecedente. Dacă NPS situat periferic se însoțește mai rar de simptome cel centropulmonar poate fi însoțit de dispnee (BOOP), hemoptizie (cancer pulmonar), tuse și expectorație purulentă (abces primitiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
unor eventuale abcese. Dacă TFS sunt secundare prezenței prelungite a unor catetere este necesară extragerea acestora. Ultimele două forme de TFS, mai ales infecția nosocomială „de cateter” necesită asocierea de antibioterapie susținută pe cale generală. D. TROMBOZA VENOASĂ PROFUNDĂ NOSOLOGIE DEFINIȚIE. EPIDEMIOLOGIE. ANATOMIE PATOLOGICĂ Patologia venoasă reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare, atât prin incidența ridicată a afectării venoase dar mai ales prin problemele de terapie, complicații și profilaxie. Sistemul venos poate fi afectat: de inflamații localizate la nivelul peretelui (flebite
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
fără stroma subepitelială de tip ovarian - ceea ce le diferențiază de chistadenoamele mucinoase -, care secretă mucina, si sunt localizate intraductal. Ca urmare se produc dilatări ductale și secreția de mucina, uneori în cantități impresionante, se poate exterioriza la nivelul papilei Vater. EPIDEMIOLOGIE IPMN apar de obicei la vârstnici (70-80 ani), la ambele sexe în egală măsură. Factorii de risc pentru dezvoltarea IPMN sunt diabetul cu necesar de insulină, pancreatita cronică, și istoricul familial de cancer pancreatic [7]. MORFOPATOLOGIE Există trei trăsături macroscopice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
mucina asociate cu o stroma de tip ovarian, având aspect de macrochist cu șepte în interior. Celulele neoplazice epiteliale formează unul sau mai multe chiște umplute cu un fluid mucoid; aceste chiște nu comunica de obicei cu ductul principal pancreatic. EPIDEMIOLOGIE Neoplasmele chistice mucinoase sunt relativ rar întâlnite: 5,7% din toate tumorile pancreatice primare. În câteva studii publicate, toți pacienții cu neoplasme chistice mucinoase au fost femei, dar cazuri bine documentate s-au descris și la bărbați (sub 1-5%) [74
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
terțiară Prevenția primordială-scopul acesteia este de a împiedica apariția și stabilirea unor modele sociale, economice și culturale de viață care ar contribui la creșterea riscului de boală. Acest tip de prevenție s-a dezvoltat ca rezultat al acumulării cunoștințelor despre epidemiologia bolilor cardio-vasculare (prezența factorilor de risc: alimentație bogată în grăsimi animale, fumatul,etc). Prevenția primordială este de asemenea necesară în legatură cu efectele globale ale poluării atmosferice (efectul de seră, stratul de ozon, ploile acide) și cu efectele pe care
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]