632 matches
-
literatură, strategiile de dominație, pînă la modul în care privește lumea fiecare din ei tatăl, cu un zîmbet timid, rezervat, Michel, cu un rîs sonor și molipsitor. Fraternitatea foucaldiană dezvăluită de Lindon va fi cu siguranță atent decorticată de biografi, epigoni, dușmani, curioși, în căutarea anecdotelor picante și a confidențelor veninoase. Dar miezul cărții nu rezidă în futilitatea sclipitoare și egocentrică a unei elite, totul se structurează, în fond, pentru a lăsa să urce din rărunchii autorului miile de nuanțe are
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Deși astfel de argumente ar putea fi controversate, ele merită un examen serios. Ele se bazează pe ideea de interes public, bine sau prost apreciat, și, în ceea ce mă privește, pledez mai mult pentre ele decât o fac mulți dintre epigonii noștrii contemporani ai lui Cato, mișcați de un spirit îngust de imunditate sau de invidie. Dar ceea ce revoltă conștiința mea de economist, ceea ce mă face să mă înroșesc pentru renumele intelectual al țării mele este momentul când se ajunge (și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Eminescu n-a fost "nice geniu, nice poet" și că jugul lui e rușinos, căci ne e subjugat "sînge din sângele nostru". Printre "criticii" vremii se prețuia în mod deosebit cronicarul dramatic Al. Lăzărescu-Laerțiu (1830-1876). Capitolul XVI ARTA CU TENDINȚĂ. EPIGONII LUI EMINESCU ANTIJUNIMISMUL IEȘAN După plecarea lui Titu Maiorescu, încercă să atragă în jurul catedrei sale de la Universitate pe tineri înfocatul antijunimist Aron Densușianu. Atitudinea lui de luptă era naționalistă. Poet fără talent, autor al unei epopei ilizibile, Negriada, Densușianu are
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
familie grea, cam bețiv, adaptabil și șugubăț ca un Cilibi Moisi, făcând legătura între tradiționalismul lui Manasse și liberalismul tinerei generații. Neînsemnați sunt ca poeți evreii A. Steuerman-Rodion și Giordano (B. Goldner), cel din urmă, autor de epigrame. A. VLAHUȚĂ Epigon al lui Eminescu, A. Vlahuță (1858-1918) s-a bucurat de o reputație aproape de neînțeles, superioară modestelor lui merite. Era mai degrabă un gazetar care răspundea nevoii de atitudine a publicului. Naționaliștii admirau campania lui în favoarea țărănimii, antisemitismul său, în vreme ce evreii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Mihai spătarul, și Ilea Huru comisul, și Dajbog pârcălabul, și Oană, și Gherman, și fiara paloșului... Boldur?... Pămînt!... Și pe oasele lor s-a așezat și stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriași!..." Viforul ne înfățișează un epigon al marelui Ștefan, pe Ștefăniță, blazat, apăsat de memoria moșului, invidios de slava lui postumă. Ideea pare luată de la Eminescu. Eroul principal se pierde într-o învălmășire de personagii șterse, din care se salvează doar Arbore. Trucurile oratorice încep a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fundamentelor, descentrarea, supralicitarea. De la Nietzsche și Heidegger încoace se acceptă că în filosofie s-au instituit un suflu și un stil nou, care refuză sistematizarea, gândirea categorială și consistența, apropiind astfel scriitura filosofică de cea literară. Acuzați de a fi epigonii acestora, postmodernii au continuat să aducă în scenă modalități de scriere, lectură și interpretare a textelor, erodând și mai mult falia sensului, noncontradicției sau locurilor comune. Chiar dacă unii critici afirmă că nu au apărut inovații majore în modalitatea de a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
presus de orice altceva, un model moral. Abia după aceea, cumva ca o consecință firească, poezia sa va fi celebrată drept o realizare estetică de excepție, ce a educat sensibilitatea unei întregi generații generația "decepționistă", cum o caracteriza Gherea, a epigonilor și admiratorilor melancolizați, printre care s-a prenumărat și tânărul Lovinescu. Excedat de ofensiva naționalismului agresiv, ambalat în faldurile unei retorici religioase, criticul modernist făcea de altfel această confesiune, simptomatică pentru cel ce exalta sensibilitatea și "emoția", elementul de "sugestie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
simte În nuvela sa modelul admirabil al Pământului desțelenit al lui Solohov, dar nu ca motiv de pastișe, ci ca un călăuzitor În complexitatea realității noastre sociale. (Ă). Fără partid și fără clasa muncitoare, Petru Dumitriu ar fi devenit un epigon al suprarealismului sau altor „isme” din aceeași substanță, un dușman al vieții poporului. Situat pe poziția partidului și a clasei muncitoare, Petru Dumitriu poate fi un constructor al vieții noi, socialiste, un educator și un Îndrumător al masselor. (Ă). Și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Maiorescu, desigur că principalele sunt teoriile sale estetice, care, orice s-ar zice, sunt o piedică pentru considerarea unei opere de artă ca o manifestare de viață pur și simplu, și nimic alta. Acest defect s-a exagerat apoi la epigonii săi. Așadar, dl Maiorescu cel de până la 1881 a avut marele rol de a fi unul - și ultimul - dintre acei care au prezidat la formarea culturii române, în unele privințe, cum vom vedea, inferior, în unele mai unilateral, în altele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aversiune împotriva reprezentanților acestor sisteme, după cum, și din punctul de vedere al idealului social, deși nu e un "patruzecioptist", face totuși concesii ideilor "înaintate", în orice caz are o atitudine binevoitoare față cu ele și, cum se știe, admiră, în Epigonii, pe mulți din acei care au reprezentat acele idei. Dacă este împotriva purificării "absolute" a limbii de elemente străine, Eminescu admite, și chiar propune, o purificare moderată: "Celor care vor o purificare absolută a limbii le vom 1 Scrieri politice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acelor timpuri, precum și plagiatul ca stil de viață. Cel din urmă aspect, spun răuvoitorii, l-ar fi determinat pe Cancelarul Herr Dr. Tieger al Deutschmarkului să se împotrivească acreditării continentale a Epigoniei pe la mijlocul secolului XIX. Sub pretextul că a fi "epigon" nu ar constitui o entitate academică separată, ci mai degrabă o "profesiune" apropiată celei mai vechi îndeletniciri cunoscute, dar lipsită de șarmul acesteia din urmă. În sfârșit, nu putem trece cu vederea nici o a treia trăsătură remarcată de acești călători
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
După decembrie 1989, este șeful Consiliului Juridic al M.A.E. și, în fine, ambasadorul României la Haga. Plecarea dânsului, la cerere, din M.A.E, în anul 1996, la Consiliul Legislativ, a lăsat un mare gol pe care noi "epigonii", deși ne-am străduit, nu am izbutit să îl umplem. Era greu să ajungi din urmă un om atât de sârguincios, corect, demn, neînclinat la compromisuri când era vorba de țară și interesele ei. Ca diplomat, beneficiind de o pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
industria de Înaltă tehnologie au luat forma unei rețete pentru succes. Investitorul isteț a devenit noul erou - gen Horatio Alger -, cu diferența că, dacă eroul american original a trebuit să muncească din greu și să depășească obstacole pentru a reuși, epigonii săi moderni trebuiau să asculte de informații șușotite pe stradă, să-i aleagă pe câștigători și să-l cheme pe agentul de bursă. În cele din urmă, bursa a căzut, lăsând milioane de membrii ai generațiilor baby-boom și X fără
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ștefan Buzărnescu: În aria de interferență geopolitică În care ne-a găsit și statornicit istoria, modelele sociologice occidentale, dar și cele orientale nu puteau să nu se facă simțite În țara noastră. Cu certitudine Însă, putem afirma că nu există epigoni ai vreunor Întemeietori de școli sociologice occidentale printre sociologii români. Nici alți reprezentanți ai științelor sociale nu au căzut pradă tentației mimetismului modelelor străine, nici măcar În momentele În care acestea erau În vogă În țări influente și cu mare potențial
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care a proclamat în 1913 necesitatea marilor reforme politice și sociale inițiativa afirmațiunilor programatice în ritmul vremii [...]. În fața crizei [...] Trei guverne s-au succedat de la 8 iunie 1930, nici unul dintre ele n-a adus țării credința că a trecut vremea epigonilor unirii, a formulelor politice perimate și a vechilor rătăciri care ne-au adus în greaua situație de astăzi [...] îi lipsește guvernului de astăzi, după alegeri siluite, până și reazemul necesar al forțelor politice reale. Încrederea coroanei și voința națională [...] Coroana
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
am cufundat în rafturile mai vaste din biblioteca orășenească. Discontinuității istorisirilor impresionante ale Charlottei voiam să-i opun un studiu sistematic, înaintând de la un secol la altul, de la un Ludovic la următorul, de la un romancier la confrații săi, discipoli sau epigoni. Lungile zile petrecute în labirinturile pline de praf, înțesate de cărți, se potriveau probabil cu o înclinație monahală, pe care o simte toată lumea la vârsta aceea. Cauți o evadare înainte de a fi înhățat de angrenajele vieții de adult, rămâi singur
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sau Sfârșit de toamnă îl prevestesc pe G. Bacovia. P.-P. este însă, în primul rând, un eminescianizant. Lirismul lui, în care răzbate sunetul pur al ingenuității, cuprinde totuși atâta autentică simțire, câtă să nu facă din el un searbăd epigon. Versurile erotice, în care se percep inflexiuni folclorice, capătă uneori tonalitatea idilelor lui G. Coșbuc. E poezia de factură intimistă a unui confesiv, nu lipsit cu totul de umor și nici de autoironie. Alteori, aplecându-se spre necazurile altora, întristatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
din mult invocatul 1907. Din primavară până-n toamnă și din unele 8 texte publicistice în care descătușările sarcastice desființează prin numire și învinuire directă. Foarte apropiat de indignarea care genera causticitatea Scrisorilor eminesciene și construit pe aceeași antiteză subliniată în Epigonii, între trecutul glorios al jertfei dezinteresate și prezentul decadenței și al căpătuielii nemeritorii, textul Toxin și toxice este un exemplu de virulență pamfletară caragialiană: A! generoși patrioți, care vă jertfeați și pe voi și pe copii voștri pentru viitorul neamului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
concluziile morale sunt scoase, cu totul exagerat, în evidență. Versuri și anecdote versificate dau Petre Dulfu și Th. D. Speranția. Au mai colaborat V. Alecsandri, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu ș.a. Se republică și poeziile Mai am un singur dor, Glossa, Epigonii și Kamadeva de Mihai Eminescu. Scriitorii din care se traduce sunt Fénelon, Turgheniev, Pușkin (Țiganii), Millevoye. Revista are o bogată rubrică de literatură populară, la care au trimis fragmente din culegerile lor I. Pop-Reteganul, Iuliu Tuducescu, M. Lupescu ș.a. R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287901_a_289230]
-
se par niște copii! Ce pot să spun? Doar că se dovedește, și din acest punct de vedere, un adevărat Părinte Fondator al României moderne nu e nici o ironie în ce spun! și că noi ne dovedim încă odată niște epigoni! 700? Dumnezeule, e greu de egalat și dacă facem o simplă denominare și tăiem un zero!!! Dorin Popa: Culmea este că 700 apare ca cifra minimă, estimările pendulând între 700 și 900... Cred că, în acest moment, Kogălniceanu și-a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
prin două înrâuriri esențiale care s-au întrepătruns: cea franceză, de la Stendhal până la Proust și Gide, și cea românească, prin Nae Ionescu, doctrinarul „trăirismului”, și prin Camil Petrescu, ca atitudine estetică. Se pune în relief că, departe de a deveni epigonul acestora, Mihail Sebastian și-a conturat o fizionomie proprie sub semnul autenticității. Analiza romanelor e făcută printr-o permanentă corelare și confruntare cu opiniile teoretice ale prozatorului, cu mărturisirile din interviuri și corespondență, precum și cu punctele de vedere formulate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
erotica, este ilustrată de stihuri delicate, vibrând discret, elegant, dar până în cele din urmă convențional. Caracteristică pentru C. rămâne însă coarda patriotică. Cu toate că pe strunele inspirației civice cântaseră mai toți pașoptiștii, primindu-le înrâurirea, el este mai mult decât un epigon. Energia, patetismul, tensiunea mobilizatoare, lipsa de retorism a exhortațiilor își au izvorul în credința în rostul mesianic al poetului și poeziei. Participant la evenimentele timpului, C. închină revoluției, revoluționarilor, Unirii, strofe imnice, ode, adevărate manifeste politice învăpăiate de viziunea libertății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
lui a avea la trecut. Dacă avutul ontologic nu rămâne în trecut, ci debordează prezentul, încălcând domeniul lui a fi, el se preschimbă în „avut pseudoontologic”. A fi „se sublimează” în a avea. Foarte simplu spus, își devine copie palidă, epigon. Insul aflat în această situație a căzut în „lumea lui pseudo”. El nu este, ci pare. Cazul și mai grav e acela în care cineva se lasă asimilat nu de propriul avut ontologic (devenit pseudoontologic), ci de al altora. Efectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
prosperi: copiii albi ai clasei de mijloc din Europa, care Își permiteau discurile, concertele, pantofii, hainele, machiajul și coafura aferente. Dar prin prezentare, aceste produse sfidau distincțiile sociale tradiționale. În muzică, succesul maxim a fost Înregistrat de Beatles și de epigonii lor, care Îmbinau ritmurile chitariștilor de blues americani (majoritatea negri) cu un material extras din limbajul și experiența clasei muncitoare britanice 4. Acest amestec original a devenit apoi cultura indigenă, transnațională, a tineretului european. Conținutul muzicii pop era important, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sugerat, patologii ale politicului: oricât de extreme ca formă, ele aveau țeluri familiare și tactici instrumentale. Ele Încercau să obțină ceva și s-ar fi desființat - cel puțin așa susțineau - dacă cererile lor ar fi fost satisfăcute. ETA, IRA și epigonii lor erau organizații teroriste, dar nu iraționale. Cu timpul, toate au sfârșit prin a negocia cu adversarii lor, În speranța că Își vor atinge măcar parțial obiectivele. Dar În cealaltă serie de confruntări violente din epocă, protagoniștii erau animați de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]