902 matches
-
Explanation and Justification: Understanding the Functions of Fact-Insensitive Principles", în Socialist Studies/ Études socialistes 11, 1 (2016), pp. 174-186. Joll, Nicholas, "Review of Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics", în Metaphilosophy 41, 5 (2010), pp. 722-727. Jubb, Robert, "Logical and Epistemic Foundationalism About Grounding: The Triviality of Facts and Principles", în Res Publica 15 (2009), pp. 337-353. --. "Playing Kant at the Court of King Arthur", în Political Studies 63, 4 (2015), pp. 919-934. --. "The Real Value of Equality", în The Journal
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Georgetown Law Journal 100 (2012), pp. 865-893. Lippert-Rasmussen, Kasper, Born Free and Equal? A Philosophical Inquiry into the Nature of Discrimination, Oxford University Press, New York, 2013. --. Luck Egalitarianism, Bloomsbury, Londra & New York, 2016. MacGilvray, Eric, "Democratic Doubts: Pragmatism and the Epistemic Defense of Democracy", în Journal of Political Philosophy 22 (2014), pp. 105-123. Markovits, Daniel, "Luck Egalitarianism and Political Solidarity", în Theoretical Inquiries in Law 9, 1, (2008), pp.: 271-308. Mason, Andrew, "Just Constraints", în British Journal of Political Science 34
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Press, Cambridge, 1999. Trad. rom. O teorie a dreptății, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. --. Justice as Fairness: A Restatement, Belknap Press, Cambridge, 2001. Raz, Joseph, The Morality of Freedom, Clarendon Press, Oxford, 1986. --. "Facing Diversity: The Case of Epistemic Abstinence", în Philosophy & Public Affairs 19, 1 (1990), pp. 3-46. Risse, Mathias, "What Difference Can It Make: Why Write Books on Global Justice in the First Place?", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088215626738. Robeyns, Ingrid
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Sleat, Matt, "Making Sense of our Political Lives - On the Political Thought of Bernard Williams", în Critical Review of International Social and Political Philosophy 10, 3 (2007), pp. 389-398. --. "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2 (2009), pp. 38-58. --. "Bernard Williams and the Possibility of a Realist Political Theory", în European Journal of Political Theory 9, 4 (2010), pp. 485-503. --. Liberal Realism: A Realist
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
44-45, 47, 83, 101, 131, 146 politici redistributive, 17 politici social-democrate, 45 politologie, 97, 152 populism, 44 practică politică, 23, 117, 136-137, 141, 146-147 presupozițiile morale ale argumentării, 90 principii de organizare (socială și politică), 32, 93, 136-137, 141 principii epistemice, 102 principii morale, 31, 41, 53, 73-76, 90-92, 102-103, 109, 125-126, 164 principii morale comprehensive, 73, 90 principii morale universale, 75 principiul echității în distribuția bunurilor și avantajelor sociale, 95 principiul egalității de demnitate și respect, 26, 66, 70, 93
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
political philosophers usually do, but this is not because of the reasons usually offered by moderate realists, but because political philosophy includes at least one project that cannot be unquestionably subsumed to this characterization (i.e., the project of the purely epistemic justification of liberal democracy); 3) that moralism is a methodology that political philosophy is perfectly justified to use and no (radical) realist counter-argument touches its validity and necessity; and 4) that all objections brought in the realists' crusade against moralism
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
-l să adopte instituții și proceduri de decizie care să răspundă în mod echitabil dezacordului moral și să cultive în rândul cetățenilor virtuțile civilității, respectului pentru celălalt, pentru dezacord și pentru dialog etc. (Joseph Raz, "Facing Diversity: The Case of Epistemic Abstinence", în Philosophy & Public Affairs 19, 1 (1990), pp. 3-46, Simon Caney, "Liberal Legitimacy, Disagreement and Justice", în Critical Review of International Social and Political Philosophy 1, 3 (1998), pp. 19-36). În ceea ce mă privește, nu am încă un punct
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
After Liberalism: Pragmatism and Deliberative Politics (Routledge, New York, 2005), Robert Talisse, A Pragmatist Philosophy of Democracy (Routledge, New York, 2007), Talisse, Democracy and Moral Conflict. 41 Așa cum sugerează Matt Sleat, "Justification, Pluralism and Pragmatism: The Problems and Possibilities of a Peircian Epistemic Justification of Liberalism", în European Journal of Pragmatism and American Philosophy 2 (2009), pp. 38-58, Michael Bacon, "The Politics of Truth: A Critique of Peircean Deliberative Democracy", Philosophy & Social Criticism 36 (2010), pp. 1075-1091, Matthew Festenstein, "Pragmatism, Inquiry and Political
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Michael Bacon, "The Politics of Truth: A Critique of Peircean Deliberative Democracy", Philosophy & Social Criticism 36 (2010), pp. 1075-1091, Matthew Festenstein, "Pragmatism, Inquiry and Political Liberalism", Contemporary Political Theory 9 (2010), pp. 25-44, Eric MacGilvray, "Democratic Doubts: Pragmatism and the Epistemic Defense of Democracy", în Journal of Political Philosophy 22 (2014), pp. 105-123 sau Eva Erman și Niklas Möller, "Why Democracy Cannot Be Grounded in Epistemic Principles", în Social Theory & Practice 42, 3 (2016), pp. 449-473. 42 Deloc surprinzător, ideea că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Liberalism", Contemporary Political Theory 9 (2010), pp. 25-44, Eric MacGilvray, "Democratic Doubts: Pragmatism and the Epistemic Defense of Democracy", în Journal of Political Philosophy 22 (2014), pp. 105-123 sau Eva Erman și Niklas Möller, "Why Democracy Cannot Be Grounded in Epistemic Principles", în Social Theory & Practice 42, 3 (2016), pp. 449-473. 42 Deloc surprinzător, ideea că filosofii politici sunt obligați să renunțe la orice fel de principii morale în justificarea democrației este întemeiată de susținătorii acestui proiect pe opinia că toate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
The Philosophical Quarterly 63, 252 (2013), pp. 445-464, David Estlund, "Utopophobia", Philosophy & Public Affairs 42, 2 (2014), pp. 113-134. Sunt conștient, desigur, că acestor argumentări li s-au adus diverse obiecții, inclusiv din partea unor realiști (i.e., Robert Jubb, "Logical and Epistemic Foundationalism about Grounding: The Triviality of Facts and Principles", în Res Publica 15 (2009), pp. 337-353, William Galston, "Realism in Political Theory", în European Journal of Political Theory 9, 4 (2010), pp. 405-407, Edward Hall, "Political Realism and Fact-Sensitivity", în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Justice: Reimagining Political Space in a Globalizing World (Columbia University Press, New York, 2009), pp. 16-18). 17 Astfel de teze aparent "nebunești" dar totuși corecte (la o analiză atentă) sunt, în opinia mea, teza că infinitismul este teoria corectă a întemeierii epistemice (așa cum a fost ea susținută de Scott Aikin în Epistemology and the Regress Problem (Routledge, Londra, 2010)) sau - în filosofia politică - teza indiferenței la fapte a principiilor fundamentale ale dreptății pentru care a argumentat Cohen și - în general - teza că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Democratic Authority and Its Limits (Oxford University Press, Oxford, 2008), Kasper Lippert-Rasmussen, Luck Egalitarianism (Bloomsbury, Londra & New York, 2016) etc. 48 Desigur, așa cum o arată argumentarea din această carte, dezacordul realiștilor față de moralism nu este, în opinia mea, unul tocmai rezonabil, epistemic vorbind, de vreme ce, așa cum încerc să arăt, el are la bază idei și argumente mult mai puțin plauzibile și solide, dacă nu chiar extrem de slabe, prin comparație cu argumentele care susțin moralismul. 1 Glen Newey, After Politics: The Rejection of Politics
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și obiective "practice". Poziția lor este similară, de fapt, celei avansate aici: poziția că semnificația filosofiei politice nu se reduce la relevanța practică sau forța motivațională a teoriilor ei, că filosofia politică are, ca orice disciplină academică, obiective teoretice sau epistemice și că aceste obiective nu pot fi sacrificate, ignorate sau minimalizate de dragul relevanței practice (deși dorința de relevanță practică este, desigur, una nobilă, dezirabilă și demnă de apreciat). 39 Rossi și Sleat îi au în vedere în special pe David
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cuprins implicit în noțiunea corp. În cea de a doua, predicatul se află în afara subiectului deși stă în legătură cu el. Propozițiile analitice nu extind cu nimic cunoștința noastră; din ele rezultă doar că noțiunea este descompusă și făcută astfel inteligibilă subiectului epistemic însuși. Dar, în propozițiile sintetice trebuie să avem în afară de conceptul de subiect, încă ceva pe care să se sprijine intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține, totuși. Linia de demarcație dintre
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
că selecția complementizatorului să se poate produce doar dacă verbul are trăsăturile [+Negativ] [+ Perfectiv], actualizând sensul "a afla". Verbul a simți nu admite decât construcția cu propoziție conjuncțională introdusă prin că, dezvoltând, în unele dintre aceste structuri, un sens modal epistemic. Verbele de percepție intențională admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
admit tipare sintactice mult mai puțin variate. De asemenea, capacitatea de a dezvolta sensuri din alte domenii conceptuale este mult mai limitată, față de cea a verbelor de percepție nonintențională. Cu excepția verbului a mirosi, care actualizează în aceste construcții un sens epistemic (am mirosit că "am intuit că"), celelalte verbe nu permit selecția complementizatorului că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
primar. Nu am ținut cont, în acest punct al descrierii, de polisemia verbelor. Această trăsătură va fi discutată în capitolul al treilea al lucrării. 19 Vezi GALR II (2008: 702-718). Evidențialitatea este definită ca o formă de realizare a modalității epistemice, reprezentând înscrierea în mesaj a surselor pe care locutorul le-a avut la dispoziție pentru a cunoaște conținutul unei propoziții. Toate verbele de percepție, în utilizarea lor primară, senzorială, încorporează, în anumite condiții semantico-sintactice, nuanțe evidențiale (directe sau mediate). Verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
receptivă, mobilitatea, originalitatea), aptitudini (aptitudinea de restructura, analiza, sinteza, coerența organizării). (Erika Landau, 1979, p.36) M. Miclea și I. Radu propun elaborarea unui alt model pentru factorii intelectuali ai creativității, iar activitatea intelectuală cuprinde trei etape: componențial, metacomonențial și epistemic. I 1.2.8. Teorii ale creativității elaborate în ultimile decenii Teresa M. Amabile este autoarea modelului structural al creativității bazat pe trei componente (abilități în domeniu, abilități creative și motivație intrinsecă) și următoarele idei: - Orice persoană este capabilă de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
mondială?”; 2) „De ce este timpul potrivit să fie înlocuită?”; 3) „De ce este probabil ca realismul să fie înlocuit cu un discurs comunitar mai pașnic?”. Teoria critică oferă puține răspunsuri în legătură cu ascensiunea și decăderea discursurilor. Thomas Risse-Kappen scrie: „Cercetarea despre... «comunitățile epistemice» ale rețelelor transnaționale de cunoaștere a eșuat până acum să precizeze condițiile în care anumite idei sunt alese și influențează politicile, în timp ce altele sunt marginalizate”64. Deloc surprinzător, adepții teoriei critice spun puțin despre motivele pentru care realismul a fost
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui Jaakko Hintikka, Saul Kripke sau Patrick Suppes, chestiunea centrală este cea a limbajului sau a comensurabilității, „semantica lumilor posibile” făcând apel la variantele deontică, epistemică sau temporală. Totuși, aplicarea acestei noțiuni s-a dovedit la fel de fecundă și pentru studiul organizațiilor și ierarhiilor. ν În vreme ce contractul, raport ambivalent de egalitate și subordonare, face legătura Între elemente ale aceluiași ansamblu, convenția nu presupune cu necesitate existența unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ideal și cu comunitatea umană universală, sfârșește prin a refuza categoric identificarea cu propria sa comunitate istorică” (Bouveresse, 1984, p. 159). Această renunțare este nu numai excesivă, ci și iluzorie. Ea presupune posibilitatea depășirii oricărei prejudecăți și faptul că superioritatea epistemică decurge din respingerea oricărei medieri. Această poziție constituie un drum Închis din punct de vedere intelectual și moral. Convingerea noastră este, dimpotrivă, că superioritatea principiului universalității nu exclude În nici un fel recunoașterea pozitivă a diferențelor. Ce abordare a universalismului ar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între oameni: retorica are ca domeniu legitim spațiul argumentației rezonabile, ireductibil la cel al demonstrației raționale conduse de constrângeri logice” (Taguieff, 1988, p. 455). Trebuie să facem așadar distincție Între exigența de universalitate, implicată În rațiunea practică, și universalitatea enunțurilor epistemice produse de rațiunea teoretică. Universul social trebuie Înțeles ca loc de interacțiune argumentativă, În interiorul căruia se pune problema mai curând de a convinge decât de a Învinge. Astfel, sensul dialogului va fi fondat nu pe certitudinea că ai ceva să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și performanța locutorilor implicați în realizarea actului de comunicare. În gramatica generativ-transformațională, agramaticalitatea, considerată drept una dintre formele posibile ale incompatibilității, în opoziție cu gramaticalitatea, este asociată competenței specifice pe care o are locutorul de a formula o anumită judecată epistemică și de a face deosebirea dintre construcțiile gramaticale considerate și acceptate, de gramaticile normative, ca fiind corecte și cele incorecte. V. gramaticalitate, normă. CHOMSKY 1966; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. CC ALTERITATE. Pentru scolastici, alteritatea reprezenta ceea ce aparține lumii externe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe de o parte, prin stabilirea condițiilor de adevăr (pe baza opoziției adevărat/fals), și, pe de altă parte, prin identificarea unor nuanțe aletice (necesitate, imposibilitate, posibilitate și contingență). Asemenea nuanțe au fost preluate de semiotică și completate cu cele epistemice (certitudine, incertitudine, improbabilitate, probabilitate) și cu cele deontice (prescripție, caracter facultativ, interdicție, permisiune). Asemenea perspective asupra modalității au fost transferate deseori analizei discursului și considerate ca fiind caracterizante pentru enunțurile ce intră în structura discursului. Există însă și opinii care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]