5,096 matches
-
separarea claselor sau supremația filosofului din Republica nu mai sunt susținute ca atare. Omul politic opune mitul țesătorului mitului omului de aur din Republica, în sensul că nu mai susține separația absolută între caracterele umane (și aceasta chiar pe criterii ereditare), ci o fuziune sistematică între contrarii, menită să limiteze efectele negative ale fiecăruia dintre ele: „Să zicem că acesta este scopul «țesăturii» realizate printr-o bună «întrețesere» de către practica politică: un «caracter» complex format din oameni curajoși si oameni chibzuiți
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fi urmărite în aceeași familie, timp de generații (Galton, F., 1869). Deși cercetările vizând ereditatea umană au o istorie relativ scurtă și o specificitate aparte (date fiind limitele etice ale experimentelor genetice), câteva aspecte se impun a fi subliniate: • Moștenirea ereditară apare ca un complex de predispoziții și potențialități și nu ca o transmitere a trăsăturilor antecesorilor; • Ereditatea caracterelor morfologice și biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însușirilor psihice, care, în multe cazuri, pare a fi rodul unor determinări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca o transmitere a trăsăturilor antecesorilor; • Ereditatea caracterelor morfologice și biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însușirilor psihice, care, în multe cazuri, pare a fi rodul unor determinări poligenetice; • Diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale etc.), dar nu se reduce la aceasta; Ceea ce este ereditar nu coincide întotdeauna cu ceea ce este congenital (sau înnăscut), unde sunt cuprinse și elemente dobândite în urma influențelor dinaintea nașterii; • Ceea ce ține de ereditate se poate exprima
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bine cunoscută decât ereditatea însușirilor psihice, care, în multe cazuri, pare a fi rodul unor determinări poligenetice; • Diversitatea psihologică umană are cu certitudine și o rădăcină ereditară (constituție, biotip, baze comportamentale etc.), dar nu se reduce la aceasta; Ceea ce este ereditar nu coincide întotdeauna cu ceea ce este congenital (sau înnăscut), unde sunt cuprinse și elemente dobândite în urma influențelor dinaintea nașterii; • Ceea ce ține de ereditate se poate exprima în diverse momente de vârstă sau poate rămâne în stare de latență pe tot
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihice; • Din perspectivă filogenetică, ereditatea umană conferă cea mai mică „încărcătură” de comportamente instinctive. Aceasta face din puiul de om o ființă total dependentă de membrii propriei specii și, conform celebrei formule a lui K. Lorenz, un „specialist în nespecializare” ereditară. Din acest motiv, puiul de om este singurul care își pierde specificitatea dacă, în dezvoltarea sa timpurie, este „asistat” de membrii altei specii. „Copiii sălbateci”, cei crescuți de animale, s-au animalizat, în ciuda eredității lor de tip uman. • Prin „orarul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dominante de activitate: copilul american acordă cel mai mult timp studiului, cel din Japonia, jocului, cel din Kenya, muncii, iar cel din India, interacțiunilor sociale (Bril, B.; Lehalle, H.,1988). Deși apare ca principal furnizor al materialului ce stimulează potențialul ereditar, acțiunea mediului, pe ansamblu aleatoare, poate fi în egală măsură o șansă a dezvoltării (un mediu favorabil), dar și o frână sau chiar un blocaj al dezvoltării (un mediu substimulativ, ostil, insecurizant sau alienant). Educația. În condițiile în care și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
certă. Astfel, unii psihologi susțin că aptitudinile au un caracter biologic, înnăscut. De exemplu, în cazul aptitudinilor muzicale, auzul foarte bine dezvoltat ar constitui un element anatomofiziologic. În plus, numeroase studii arată că inteligența ca aptitudine generală are o componentă ereditară importantă, iar această componentă ar fi legată de funcționarea neurologică de bază a creierului. Astfel, multă vreme s-a crezut că inteligența viitoare a unui nou-născut poate fi anticipată în funcție de viteza de dobândire a diferitelor progrese de dezvoltare. S-au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și statisticianul englez Sir Francis Galton a atras atenția asupra posibilității ca inteligența să fie măsurabilă. Conceptul de inteligență ca aptitudine generală poate fi identificat încă de la Aristotel, dar Galton este cel care a susținut că diferențele de inteligență sunt ereditare. În cartea sa din 1869, Geniul ereditar, autorul a observat că fiii unor personalități devin adesea ei înșiși oameni de seamă. Din păcate, Galton nu ținea cont de faptul că starea materială a familiei și nivelul educației puteau juca aici
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atras atenția asupra posibilității ca inteligența să fie măsurabilă. Conceptul de inteligență ca aptitudine generală poate fi identificat încă de la Aristotel, dar Galton este cel care a susținut că diferențele de inteligență sunt ereditare. În cartea sa din 1869, Geniul ereditar, autorul a observat că fiii unor personalități devin adesea ei înșiși oameni de seamă. Din păcate, Galton nu ținea cont de faptul că starea materială a familiei și nivelul educației puteau juca aici un rol important. În tradiția lui John
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
subliniem că, în general, în definirea dotării intelectuale, apar câteva idei: Ă existența unor aptitudini ridicate într-un domeniu specific sau mai multe domenii; Ă aceste aptitudini se pot manifesta explicit sau pot rămâne într-o formă latentă; Ă factorii ereditari sunt importanți în determinarea lor, dar Ă ele necesită pentru afirmarea lor condiții adecvate de mediu ambiant. 4.2. Identificarea copiilor dotați în școaltc "4.2. Identificarea copiilor dotați în [coal\" În anii ’30, L.H. Terman a folosit o modificare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și profesia tatălui, numele și profesia mamei, relații dintre părinți, nivelul de educație, frați, surori (vârstă, ocupație), alte persoane care locuiesc împreună cu familia, condiții de locuit, condiții materiale și nivelul cultural al părinților, influențe extrafamiliale. III. Starea de sănătate Antecedente ereditare, antecedente personale, starea generală a sănătății, mențiuni medicale cu importanță pentru procesul de învățământ. IV. Rezultate școlare și preocupări ale elevului Mediile generale din ultimii ani, obiectele la care a obținut notele cele mai bune/slabe, succese deosebite (competiții, cercuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mult timp și efort pentru a fi eradicate. Manifestările cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă, de obicei, din interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante. Cauzele individuale atrag atenția atât asupra unor posibile determinări ereditare (condiții interne predispozante), cât și asupra formării nefavorabile, la un moment dat, a personalității tânărului sub influența unor factori de mediu negativi, fapt ce duce la imprimarea în comportamentul său a unor orientări antisociale. Cauzele sociale vizează, de regulă, influențele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ambientali de precipitare” pot inspira sau declanșa actul deviant, oferind mijloacele prin care delincvența se perpetuează. O discuție pertinentă asupra cauzelor comportamentelor deviante la elevi pretinde, așadar, o considerare simultană a celor trei grupe de factori, menționate mai sus: tendințele ereditare (condițiile interne predispozante) se realizează și se manifestă întotdeauna într-un mod diferit, în dependență de antecedentele dezvoltării individuale, de evenimentele copilăriei și de mediul în care trăiește copilul (sau tânărul în cauză). Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a interdicțiilor, de toleranță la frustrare), iar alții unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi în raportul cu ceilalți). În general, acești factori individuali pot fi grupați în două categorii: 1. factori constituționali, dependenți de zestrea ereditară și de structura neuro-psihică a copilului (de exemplu, debilitate mentală, hiperemotivitate, autism, tendințe agresive etc.); 2. unele particularități ale personalității în formare (de exemplu, diferite tulburări de caracter, sau atitudini negative, formate sub influența unor factori defavorabili ai mediului). Spațiul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale personalității în formare (de exemplu, diferite tulburări de caracter, sau atitudini negative, formate sub influența unor factori defavorabili ai mediului). Spațiul restrâns acordat acestui material nu ne permite să realizăm decât unele considerații succinte asupra factorilor menționați. 1. Determinările ereditare, deși importante, nu trebuie să ducă la exagerări de genul: „inadaptat prin naștere”, care favorizează un anumit „fatalism” educațional. Adevărul este că factorii ereditari (sau predispozanți) acționează nu direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acestui material nu ne permite să realizăm decât unele considerații succinte asupra factorilor menționați. 1. Determinările ereditare, deși importante, nu trebuie să ducă la exagerări de genul: „inadaptat prin naștere”, care favorizează un anumit „fatalism” educațional. Adevărul este că factorii ereditari (sau predispozanți) acționează nu direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a. Deficiențele intelectuale. Se apreciază astăzi tot mai mult că întârzierile mintale reprezintă o premisă a devianței comportamentale, mai ales atunci când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu trebuie să ducă la exagerări de genul: „inadaptat prin naștere”, care favorizează un anumit „fatalism” educațional. Adevărul este că factorii ereditari (sau predispozanți) acționează nu direct, ci prin intermediul celor de mediu, care vor favoriza sau nu exprimarea acestor potențialități ereditare. a. Deficiențele intelectuale. Se apreciază astăzi tot mai mult că întârzierile mintale reprezintă o premisă a devianței comportamentale, mai ales atunci când nivelul mintal scăzut se asociază cu tulburări afective și cu condiții defavorabile de mediu. Deficiențele intelectuale exprimă, de regulă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de efecte sau stări emotive, motiv pentru care persoana respectivă trăiește mai mult „în prezent”, sub presiunea tiranică a pulsiunilor și trebuințelor sale primare. b. Modificări accentuate ale vieții afective și ale voinței. Dintre aceste modificări, cu un puternic substrat ereditar, menționăm: toleranța foarte scăzută la frustrare; o pronunțată labilitate afectivă; un potențial agresiv ridicat; indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Ă Se știe că sentimentul de frustrare exprimă starea noastră de disconfort în raport cu o trebuință sau aspirație care, din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tot felul de idei bizare). Fiecare dintre aceste trei caracteristici are însemnătatea ei; principală rămâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare. Întrucât influențează performanțele obținute în multe profesiuni, imaginația constituie o aptitudine importantă. Ea are la bază anume predispoziții ereditare, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Însă dezvoltarea sa presupune multă muncă, exercițiu. Thomas Edison, cunoscutul inventator american, susținea că geniul este 99% transpirație și doar 1% inspirație. Punctul lui de vedere se justifică prin specificul domeniului său Ă invențiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din timpul incubației este continuată în inconștient. Fără această muncă intensă anterioară, din răstimpul incubației, nu apare nici o idee salvatoare. Dar inconștientul nu mai este conceput astăzi în mod simplist (așa cum îl vedea S. Freud), ca un sediu al impulsurilor ereditare Ă el seamănă cu un calculator uriaș care intervine mereu în viața psihică. Chiar în fiecare percepție sunt prezente transformări și aprecieri cu baza în inconștient (răsturnarea imaginii vizuale, aprecierea direcției surselor sonore și a distanței obiectelor). Se presupune că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și cetățenii nu prea știu ce să creadă! De altfel nu sunt discuții urmărind creația, ci numai informarea. 6. Cultivarea creativității în învățământtc "6. Cultivarea creativit\ții în înv\ț\mânt" a. Câtă vreme creația era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect, deși, e drept, s-au creat ici și colo clase speciale pentru supradotați. De când se arată că automatele dirijate prin calculatoare înfăptuiesc toate muncile stereotipe și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tranșantă între aceste noțiuni, deoarece când elevul memorează pe dinafară o propoziție, aceasta constituie un automatism verbal, lipsit de o adeziune personală, de convingere, având o slabă influență asupra conduitei sale. Când elevul ascultat la lecția de biologie spune: „Zestrea ereditară se transmite prin cromozomi” și profesorul (intenționat) adoptă o mimică întrebătoare, el se dezice imediat și spune: „Nu! Se transmite prin citoplasmă”. În acest caz, școlarul dovedește o memorare mecanică, efectuează un act de reproducere fidelă și atât. Evident, nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de vizibile și de încurajate astăzi. În plus, reprezentarea celei mai importante dintre aptitudini ca înnăscute îndeplinește pentru mulți indivizi o funcție de protejare a identității pozitive. Părinții cred în caracterul înnăscut al inteligenței, fără să creadă neapărat în transmiterea ei ereditară: astfel, ei sunt total absolviți de răspundere pentru zestrea genetică a progeniturii, nefiind răspunzători nici pentru eventualul eșec al socializării copilului în familie. Cât despre profesori, este evident că o astfel de „ideologie” se află în contradicție cu însăși misiunea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că discriminarea senzorială e corelată pozitiv cu inteligența. Până în anul 1883, a ajuns la concluzia că „produsele creatoare” decurgeau, în mare parte, din „capacitatea generală”, una dintre capacitățile esențiale ale geniului (Albert, 1975; Cropley, 1966), după cum afirma el în Geniul ereditar (1869). Dar, până în anul 1900, măsurarea diferențelor individuale de inteligență devenise o temă predilectă de cercetare în rândurile psihologilor. De fapt, în jurul anului 1904, Binet și Spearman investigau deja empiric testele de inteligență utilizând testul lui Binet cu ajutorul unor itemi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe care îl putem considera adevăratul „părinte al istoriometriei”. Savantul, exploratorul și antropologul englez a fost un inovator marcant al metodologiei, iar printre primele sale inovații în studiul comportamentului se numără analizele istoriometrice publicate în anul 1869 în cartea Geniul ereditar. Principala teorie propusă în lucrare se bazează pe ipoteza conform căreia performanțele excepționale tind să se transmită din generație în generație prin moștenirea genetică a aptitudinilor cognitive și motivaționale. În alcătuirea studiului său, Galton a colectat numeroase exemple detaliate de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]