751 matches
-
este o comunicare despre comunicări, ci o sumă de comunicări despre avatarurile procesului creator, a problemelor fundamentale care-l frământă pe compozitor, toate fiind grefate pe realitățile vieții muzicale contemporane. Ideile sunt expuse într-un limbaj ce îmbină un stil eseistic elevat și discret, cu rigoarea științifică a cercetătorului obișnuit să prospecteze profunzimile cunoașterii umane. Fiecare tabletă reprezintă o provocare, o „mănușă” aruncată nu unui adversar, ci unui cititor dispus să o „ridice”, meditând asupra speculațiilor, reflecțiilor, certitudinilor, a semnelor de
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
confesiuni. Să subliniem că asemenea derapaje nu pot decît contraveni mentalității luminate, de tip exemplar occidental, lealității străine de partipriuri și recriminări injuste a lui Mihail Sebastian. Cartea "de recitire" a lui Constantin Trandafir, elaborată cu "destulă rigoare" dar și "eseistică", înfățișînd o "voință de libertate bine distribuită" în analiză, după cum singură se califică, ni se pare cea mai interesantă dintre cele ce-l au ca obiect pe importantul scriitor cu prematur și tragic sfîrșit. I-am reproșa totuși caracterul prea
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
Gheorghe Grigurcu Realizînd "un studiu critic, eseistic și evocator", închinat lui Mihail Sebastian, Constantin Trandafir ne îndeamnă la o nouă privire asupra acestui scriitor energic controversat în epocă și repus într-o animată discuție în 1996, cînd a apărut sub îngriirea și cu prefața lui Leon Volovici
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
în lungul ajun al perioadei moderne Vitoria a scris Comentariu despre a doua parte din Summa Theologiae, în timp ce Șir Thomas More (1478-1535) crea Utopia; Suárez scria De Legibus, iar Tommaso Campanella (1568-1639) compunea Cetatea Soarelui. (Îmi atribui o ușoar] licenț] eseistic] în leg]tur] cu asocierile cronologice ale acestor opere.) Este interesant și faptul c], în timp ce Vitoria și Suárez conserv] teocentrismul teoriei etice medievale, More și Campanella ofer] perspective homocentrice, prezentate prin intermediul viziunilor asupra viitorului politic laicizat. Acesta era stadiul gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Biemel. În această categorie intră și câțiva tineri cărora li se publică primele ori printre primele texte: Alexandru Paleologu, Ștefan Cuciureanu, Ovidiu Drimba, Al. Bojin, Al. Husar, Alexandru Balaci, Eugen Todoran, Augustin Z.N. Pop ș.a. Ocazional figurează cu texte eseistice și scriitori de seamă: Gala Galaction, Camil Petrescu (despre teatru) Liviu Rebreanu (Literatură și iubire), Ionel Teodoreanu (Noul Adam, anticălinescianul Jim Fecundatorul și „Noul junimism”), Victor Papilian, Simion Stolnicu ș.a. Doar ultimii trei semnează și literatură propriu-zisă. Scriu aici și
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
unei oportune stabilități: unele rubrici apar număr de număr, altele sunt create ad-hoc ori sunt reactivate cu intermitențe, în funcție de necesități. Covârșitoarea majoritate a colaborărilor sunt de calitate și de mare interes. Sumarele alătură întotdeauna beletristica și textele publicistice, critice și eseistice. Sectorul criticii literare este viguros, reunind, în funcție de rubricație și de tematica fiecărui număr, cronici (de regulă în cadrul rubricii „Cu cărțile pe masă”, dar și în alte secțiuni, unele ocazionale), recenzii, articole, eseuri, demersuri analitice sau hermeneutice, studii cu tentă academică
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Vlădăreanu, Oana Soare, Tudorel Urian, Andrei Bodiu, Dan Perșa, Mircea Petean, Daniel Pișcu, Traian Ștef, Ioan Groșan, Gheorghe Perian, Dan Bogdan Hanu, Daniel Cristea-Enache, Marius Ianuș. Figurează regulat în revistă, pentru diverse perioade, cu rubrici proprii, de (cvasi)memorialistică, diaristică, eseistică ori confesiuni, Livius Ciocârlie (cu „Jurnal de lăsare la...vatră”), Victor Felea („Pagini de jurnal”), Alexandru George („În continuarea unor mărturisiri”), Lucian Raicu („Scrisori din Paris”), Liviu Ioan Stoiciu („Crispări”), Alexandru Mușina („Epistolarul de la Olănești”), Gheorghe Grigurcu („Scrisori de peste drum
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Transfocator” - constituie o inițiativă ingenioasă: sunt invitați câte doi scriitori (de pildă, Gheorghe Grigurcu și Constantin Abăluță, Luiza Carol și Andrei Fischof, Ion Zubașcu și Dan Stanca, Sanda Cordoș și Ruxandra Ivăncescu), care se prezintă reciproc prin câte un portret eseistic, fiecare dispus tipografic pe o coloană a paginii, iar la „Transfocator” mai mulți critici scriu despre cărțile celor invitați. Încă de la sfârșitul anilor ’90 revista alcătuiește consistente „dosare” tematice, precum Parisul nostru de la A la Z (11/1997), unde scriu
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
libertatea morală a civilizatului, singura care îl ridică pe om până la virtute și îl face propriul său stăpân. Documentația, bogată și actualizată, urmează firesc argumentația ideilor, fără pedanterie și rigiditate. Paginile se însuflețesc, creionează atmosferă și personaje într-un discurs eseistic susținut de mânuirea abilă a citatului revelator, lăsând impresia deplinei spontaneități. Postum, sub titlul Oameni și idei (1968), au fost reunite unele studii și eseuri apărute anterior în reviste românești și străine, altele inedite, afirmând, în analize nuanțate, de asemenea
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
de la bun început, atunci când își caracterizează demersul ca unul „descriptiv, vizând mai întâi codurile poetice normative pe care teoreticienii simbolismului românesc le-au făcut cunoscute în numeroase intervenții de natură fragmentară, nesistematică, într-un limbaj nu atât conceptual, cât predominant eseistic, polemic și chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile teoretice consistente ale lui Ovid Densusianu, N. Davidescu, Pompiliu Păltănea, Ion Minulescu, Ștefan Petică, ci și la acelea oarecum întâmplătoare, i se
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
autohtone. Nichifor Crainic urmărește să demonstreze ortodoxia populară cu ajutorul celei culte, deoarece vechea cultură românească, mănăstirile, coalițiile creștine, daniile, lupta contra Reformei și Catolicismul n-au fost opera poporului, ci a claselor culte. Ideea de destin conturată Într-un stil eseistic la fel ca și celelalte articole din studiul Duhul sărbătorii se centrează pe formația filosofică, pedagogică și religioasă a lui Vasile Băncilă. El pornește de la teza că oamenii se Întorc asupra ideii de destin din variate motive: unii o combat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
adăugat Cinteză. ("Cotidianul", 28.II.2006) Are competențe doar pe zona securității alimentare. (Radio România Actualități, 26.V.2006). - "categorie"; tiparele zonă + adjectiv, zonă + substantiv în genitiv: Critica literară îl plasase deja într-o zonă oarecum periferică: "proza anilor '70", eseistică și problematizantă. (OC, 16-22.II.2006) Deocamdată se analizează diferite posibilități care merg pe un spectru foarte larg, dar atenția se concentrează în special pe aducerea în zona impozabilă a activităților netaxate. ("Cotidianul", 7.II.2006) Alte segmente de populație
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
și un de neînlăturat semn cu valențe expresiv-plastice, el însoțind compo- ziția repertoriului de bază al tabloului. În cele ce urmează prezentăm zece dintre naturile sale moarte aflate în colecția Muzeului de artă din Iași, comentate poate într-o manieră eseistică dar analizate cu privirea pictorului dintr-o altă generație, purtată pe suprafața pânzei și printre "obiectele neînsuflețite" care stau cuminți și ordonate în acele imagini, așteptându- și poate un cu totul alt statut social decât acela de "tot felul de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
speculații pe această temă. S-au definit, de fapt s-au notat mecanic, o serie de valori specific europene. S-a vorbit, bineînțeles, și de existența unui spirit european. Ca să nu mai spun de mentalitatea europeană, adesea foarte aerian și eseistic analizată și formulată. Dar dacă privim cu atenție, la un nivel imediat perceptibil, nu este greu de observat că există o adevărată scară gradată, pe trepte tot mai înalte, a înțelegerii realităților europene. și mă grăbesc să precizez: toate explicabile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spună și idei simpliste, elementare, schematice, pline de clișee și locuri comune. Din păcate, despre Europa se discută la noi, mai totdeauna, în două moduri diametral opuse, ambele neadecvate: ori foarte simplist, elementar, prin considerații banale, dar cu mari aere eseistice, fără o concepție clară și o serioasă documentare a temei discutate. Ori foarte savant, cu multe trimiteri, cât mai multe trimiteri străine, cu mari aere politologice. În realitate, pură compilație de manuale și autori moderni, îndeosebi anglo-saxoni. O reflexie ideologică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
istorică și accepțiile imediate ale definiției de bază, care tind să elimine orice rigoare, aruncându-se în plină aproximație; între semantica precisă urmărită pe texte originale prin lecturi sistematice de bibliotecă și expedierea lor superioară, rapidă, care mimează în stil eseistic, o competență absentă. Eseul, boala publicisticii românești, fără tradiție teoretică, documentară și mai ales sistematică. preocupat doar să rezolve repede orice problemă, dificultate sau exigență a cunoașterii în profunzime. Unele deplasări de accente se constată, totuși, din 1995 încoace. Ideea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
autohtone. Nichifor Crainic urmărește să demonstreze ortodoxia populară cu ajutorul celei culte, deoarece vechea cultură românească, mănăstirile, coalițiile creștine, daniile, lupta contra Reformei și Catolicismul n-au fost "opera poporului", ci a "claselor culte". Ideea de destin conturată într-un stil eseistic la fel ca și celelalte articole din studiul Duhul sărbătorii se centrează pe formația filosofică, pedagogică și religioasă a lui Vasile Băncilă. El pornește de la teza că oamenii se întorc asupra ideii de destin din variate motive: unii o combat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de teatru, în special ca traducător, încearcă, într-un articol de oarecare finețe disociativă, Cugetări asupra teatrului, să emită câteva considerații privind genul dramatic. După V., opera și vodevilul ar fi apărut ca urmare a degenerării teatrului antic. De factură eseistică, articolul face o apologie a virtuților tragediei clasice, punând totodată în relief valorile morale și eficiența instructivă proprii acestei arte. Dacă preocupări diverse nu l-ar fi absorbit, V. și-ar fi câștigat merite mai mari în cultura românească. SCRIERI
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
că-l știam de "caietist" al lui Eugen Simion; faptul că-l știam om de stânga, în vreme ce credința și convingerile mele se îndreaptă invariabil către dreapta; vinovăția mea, veche, dar pesistentă, că, deși am prețuit întotdeauna seriozitatea, sagacitatea și hărnicia eseistică a lui Valeriu Cristea, atunci când i-am recenzat în Transilvania volumul de evocări am fost întru câtva (și fără rost) persiflant; faptul că DCE părăsise cu foc România Literară tocmai când DCM acceptase rubrica oferită de Nicolae Manolescu, după care
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
opere memorabile, cum spuneam, comparabile cu cele dintre cele două războaie și absolut comparabile și „concurențiale” cu cele ale Occidentului contemporan! Nemaiamintind de creațiile literare, artistice din celelalte țări „socialiste” - Ungaria, Cehoslovacia, Rusia sovietică -, școlile lor de proză, poezie chiar eseistică, de artă grafică și cinematografie. Da, chiar și În cinematografie, deși, se știe, era zona cea mai supravegheată de cenzura comunistă: un Tarkovski cu al său genial Rubliov este și azi de neegalat, ce să mai vorbim de uriașa școală
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pericolul acelei sectarizări a omului gânditor, al Îndepărtării fatale a limbii și limbajului filozofilor, ca și a problemelor lor, de un public cât de cât mai larg, mai „deschis” și curios de textele lor, s-au „aventurat” Într-un limbaj eseistic, apt nu numai de a atrage și pe „laici” spre terenurile aride ale gândului, dar și de a salva Întreg, uriașul domeniu de acea Înstrăinare pe care o resimțim acută și dureroasă azi, noi, cei care nu ne „mulțumim” doar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
neoscolastică ori la o sofistică a iubirii etc. trasează imaginea unei umanități pentru care contează substanțial și lăuntrul a individului, nu doar viața din afară, din societate. De aici derivă, organic, apoi, existența în roman a unor pagini sau pasaje eseistice, spre exemplu despre raportul dintre lașitate și vinovăție, prin care se menține la conducerea școlii Mavrichi Tomina, un oportunist, devenit, câtă vreme are toate condițiile prielnice, un zbir, cu tendința de înveșnicire a poziției sociale, politice, ierarhice la care, oricum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
poetului / gazetarului Eminescu, mergând însă la nuanțe și subtilități de interpretare a datelor concrete pe care cele două cărți ale lui N. Georgescu și O. Vuia, dar și ale altora, cum spuneam le avansează. Rezultă de aici un amplu discurs eseistic speculativ, cu o notă pătimașă, apăsat partizană în favoarea necesității revizuirii verdictului pe care critica și istoria literară de până acum cu Botez, Ibrăileanu, Călinescu ș.a., în față susțineau boala luetică a scriitorului, manifestată pe un fond oarecum ereditar, căreia, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înclin să consider că-și subestimează vocația de la început. Prin romanul de față, domnul Theodor Codreanu, ca într-o oglindă retrovizoare, ni se înfățișează în haina de gală a unui iscusit și interesant romancier. E un roman intelectual, cu valențe eseistice multiple, gen Thomas Mann, un roman în roman, prezentându-ne când paralel, când intersectat, drama destrămării ființei (individuale și naționale) în Varvara (Barbaria regimului politic trecut). Două drame puse pe seama a două familii: a ziaristului Dragoș Ivănescu, cel ce-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ROȘIORU O îndreptățită și necesară exegeză justițiară Una dintre cele mai documentate cărți despre un mare și îndelung neîndreptățit poet contemporan poartă semnătura lui Theodor Codreanu și se intitulează Cezar Ivănescu transmodernul (Princeps Edit, Iași, 2012). Cartea, de o densitate eseistică ieșită din tiparele consacrate ale ceea ce îndeobște se numește o monografie, frapează prin uriașa forță argumentativă a exegetului de a-și motiva demersul critic, de a depista și urmări, de-a lungul întregii istorii a omenirii, filoane culturale, filozofice, morale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]