16,546 matches
-
un roman. Sînt două motive pentru care nu pot vedea în Yourcenar o romancieră. Mai întîi, pentru că nu este o prozatoare de cursă lungă, ea simțindu-se bine pe bucăți literare de întindere mică: elementul ei de predilecție sunt povestirile, eseurile sau fragmentele confesive la persoana întîi. În al doilea rînd, deoarece nu poate empatiza cu personajele cărții - cum este cazul Obolului visului -, cititorul trăind tot timpul cu impresia că asistă la un spectacol artificial în care miza nu stă în
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
conformă spiritului acestui autor , sub care în Germania, Austria și Elveția este comemorat și mediatizat centenarul nașterii sale. Elias Canetti a reușit să negocieze cu moartea 90 de ani de viață , lăsînd posterității zece volume de opere complete - romane, memorii eseuri, studii, reflecții. A scris mereu în germană, fie că s-a aflat la Zürich, Viena sau Londra.Pasiunea pentru această limbă secretă i-a fost stîrnită metodic, în copilărie, de o mamă care a vegheat cu strășnicie la desăvîrșirea intelectuală
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
Canetti a resimțit moartea , neantul, ca pe o provocare căreia i-a ripostat necontenit, prin scris.Cîtă deosebire între conștiința zădărniciei faptelor umane, pe care Thomas Mann o mărturisea aproape defensiv și ,fericirea supraviețuirii" pe care Canetti o descria în eseul Putere și supraviețuire. Autorul romanului Orbirea nu și-a privit întodeauna cu ochi buni nici contemporanii și nici predecesorii. însemnările despre Thomas Mann , T.S.Eliot, Iris Murdoch, Alma Mahler, James Joyce sunt marcate de o undă de răceală malițioasă, mai
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
Lungu și Dan Stanca. (Urmărind ancheta în toate episoadele ei, cred că numai dintr-o eroare de calcul, Mircea Cărtărescu lipsește de aici.) Jurnal/Memorii: I.D. Sîrbu, Monica Lovinescu, N. Steinhardt, Mihail Sebastian, Ion Ioanid, Virgil Ierunca și Ion Vianu. Eseu: H.-R. Patapievici (alături de Ioan Es. Pop, campion absolut al nominalizărilor), Caius Dobrescu, Ruxandra Cesereanu, Ioana Pârvulescu, Sorin Antohi, Simona Popescu (prezentă, iată, în trei genuri). Critică și istorie literară: Sanda Cordoș, Paul Cernat, Carmen Mușat, Daniel Cristea-Enache, Mircea A
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
scriitorii să aibă copii? Nu e iresponsabil din partea dvs.?ť. La care i-am răspuns: ŤȘi ce-ați vrea, să-l dau înapoi?ť"), prima parte a unei excelente conferințe despre reportaj a unui excelent jurnalist: Ryszard Kapuciski, precum și două eseuri din categoria celor esențiale: Ritmul creierului de Oliver Sacks și Cartea sau viața de George Steiner (,În Rusia, poeții futuriști și leniniști au cerut distrugerea prin foc a bibliotecilor, deși linia oficială era a celui mai fanatic conservatorism, pentru preîntîmpinarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
studențești ale României are astăzi un domeniu matematic marcat cu plus infinit pe abscisă și zero barat pe ordonată" (p. 101). Dincolo de aceste texte cvasi-jurnalistice privind prezentul și viitorul slujitorilor cultului ortodox, cartea lui Mihail Neamțu grupează tematic mai multe eseuri de filozofie și teologie, exerciții de admirație pentru opera și viața unor monahi și chiar luări de poziție în chestiuni dintre cele mai diverse aflate în dezbatere (de la viața culturală, pînă la fotbal). Sprit deschis și om al timpului său
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
Liviu Dănceanu Stimate Domnule Profesor, Ani de zile v-am citit cronicile și eseurile împrăștiate cu generozitate prin varii reviste moldave. Mărturisesc, vă credeam un om pedant, scrupulos, uneori surprins, alteori ușor iritat fiind de consecvența cu care vă menajați cele două inițiale din nume: Gheorghe A.M. Ciobanu, ca și cum ați fi ținut să îmbrăcați
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
altceva decît un roman-frescă poate fi tomul alcătuit dintr-o sumă apreciabilă de capitole într-o prezentare ,retro" dedicată muzicii) este el însuși în egală măsură balzacian și proustian, acoperind un spațiu imens (de la cronică, recenzie și portret, pînă la eseu, studiu și analiză), dar și un timp dilatat (de la prezervarea capodoperelor renascentiste, baroce ori a începuturilor muzicii culte românești pînă la prezumția de veridicitate a muzicii viitorului). Totul vă este la îndemînă. Totul pare familiar. Și, ca orice familist convins
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
rațional care, iată, atunci cînd e viu și activ, are drept ultimă intervenție re-cunoașterea faptului că există pe lume totuși o infinitate de lucruri ce îl devansează. Domnule profesor Gheorghe A.M. Ciobanu, ani de zile v-am citit cronicile și eseurile împrăștiate cu generozitate prin varii reviste moldave, iar acum sunt bucuros că scrierile dumneavoastră au fost, iată, adunate într-un binevenit și bineclădit stog din care multe generații de aici încolo se vor fi înfruptînd.
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
Ceaușescu. în fine, într-o succesiune firească, aș zice, acuzația de colaborare, de "relații neconvenționale" cu Securitatea cade acum asupra lui Augustin Buzura, prozatorul român postbelic care în romanele Fețele tăcerii, Orgolii, Vocile nopții, Refugii, Drumul cenușii, ca și în eseurile din Bloc Notes, a desfășurat, din interior, cea mai virulentă critică a lumii totalitare comuniste. Recent, referindu-se la Refugii, Mircea Iorgulescu vorbește, pe bună dreptate, despre ,cea mai radicală contestare a sistemului politic din România de atunci". S-ar
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
o grilă umanitarist-comunistă, cu condamnarea imperialismului american și tot restul. Esențială e însă candoarea primei lecturi, emoția evaziunii de atunci, iar nu inteligența destructurantă implicată în lectura de acum. Aceasta vine post-factum și se potrivește mai degrabă unui volum de eseuri (cum este Explorări în comunismul românesc, realizat de aceiași patru autori) decât unuia memorialistic. Lista de obiecte din cotidianul comunist, meticulos întocmită de Ion Manolescu, apare de aceea ca un inventar sec, o procedură de laborator din care palpitul copilăriei
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
multă vreme un secret, deși continuă să fie curiozitatea provocatoare a unei firi excepționale de artist. Fundoianu, devenit Fondane după 1923, odată cu emigrarea în Franța, are ,conștiința unei metamorfoze a imaginii despre sine", după cum o demonstrează Leon Volovici într-un eseu din 1998, apărut în volumul Strigăt întru eternitate, alcătuit, la centenarul nașterii scriitorului, de Geo Șerban și editat de publicația ,Realitatea evreiască". Simbolismul, tradiționalismul și avangardele (în mod special suprarealismul, dar și futurismul sau dadaismul, mai mult prin ricoșeu) au
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
ale anilor ´30 decât din proprie inițiativă. A fost consecvent editat și asiduu comentat atât în Franța, cât și în România. La Paris există o ,Société d'Etudes Benjamin Fondane", susținută de fondanieni devotați, cum sunt Monique Jutrin, autoarea unui eseu monografic și a numeroase alte studii despre scriitor, și Michel Carrassou, care deține drepturile de moștenitor al lui Fondane. Acestora li s-a adăugat după 1990, printre devotați, Petre Răileanu, cercetător competent al interferențelor dintre avangarda română și cea franceză
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
volum articole politice din perioada 1927-1935 și însoțește textele (traduse de Ion Pop) de o substanțială prefață, considerații aplicate și detaliate asupra publicisticii politice fondaniene. Revelația acestui volum o constituie pentru noi transpunerea unui text excepțional Scriitorul în fața Revoluției, un eseu de aproximativ 40 de pagini, rămas în manuscris, descoperit și restituit în 1997 de Monique Jutrin, la Paris. E proiectul unui discurs nerostit la Congresul Internațional al Scriitorilor de la Paris, din 1935, la un an după ce avusese loc la Moscova
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
Ridicare de cortină, din 1933, și O politică a spiritului, din 1934, despre implicațiile primului Congres al Scriitorilor din URSS. Un apel către studențime, tot din 1934, semnalează ofensiva fascistă. Dar centrul de greutate al volumul îl constituie, așa cum spuneam, eseul Scriitorul în fața Revoluției, rămas în manuscris din 1935. Mircea Martin adaugă într-o Addenda câteva articole apărute în presa românească în anii 1921-1922, care pot fi puse în relație cu o evoluție ideologică ulterioară. Dar dintre toate, singurul care contează
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
după cum îl decepționează obligația filmului sovietic de a servi propaganda comunistă (p. 97). Pe deasupra tuturor servituților, B. Fondane ar vrea să vadă instaurată o ,politică a spiritului" și nu una dogmatică, sechestrând scriitorul sovietic la credința comunistă (p. 106). Întregul eseu Scriitorul în fața Revoluției (scris în 1935) luptă cu prejudecata marxistă a primatului economicului asupra spiritului, care nu e valabil decât în planul practic al muncitorilor, iar nu în sfera teoretică a artei: ,Și chiar dacă n-ar fi decât o milionime
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
oamenii de dreapta"), a burgheziei și a societății de consum: ,Obezitatea este produsul hiperconsumerismului în stadiul său ultim care le ordonă oamenilor să acumuleze orice, inclusiv grăsimee". Léon, fratele obez al lui Sébastien, este un Căpcăun anonim (vezi teoria în eseul Tentația inocenței), iar Julien, prietenul crescut în teroarea paternă a violenței fizice, pare desprins din Palatul chelfănelii. Ce apreciez foarte mult la Pascal Bruckner este tocmai această consecvență cu care își urmărește și își dezvoltă ideile, romanele lui libertine în
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
teroarea paternă a violenței fizice, pare desprins din Palatul chelfănelii. Ce apreciez foarte mult la Pascal Bruckner este tocmai această consecvență cu care își urmărește și își dezvoltă ideile, romanele lui libertine în descendența celor luministe fiind niște marginalii la eseurile scrise începînd cu sfîrșitul anilor '70, fie că e vorba de Noua dezordine amoroasă, de Mizeria prosperității sau de Euforia perpetuă. Romanul are un epic ramificat și destul de complex (aici nu m-am oprit decît la cel principal), scenele de
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
Domnule Marino, ascultându-vă și citindu-vă cartea, antologia despre intrarea în Europa văzută de diverși autori români, carte care merită o analiză foarte atentă, pentru că este foarte interesantă, imaginea Europei, așa cum se conturează ea din pledoariile, din intervențiile, din eseurile autorilor pe care i-ați antologat, este o altă Europă. E o Europă ciudată, bizară, pitorescă pe alocuri. M-am gândit, și v-aș propune, dacă n-ar fi bine să se inverseze într-un fel formula, să nu se
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
nu vă va strica, sperăm, vacanța. Polemici neobișnuite Ajunsă cu bine la numărul 10, revista lunară ID (3 lei) are deja un contur bine definit: actualitate literară și cinematografică, în articole care fac sinteza evenimentelor ultimei luni, articole teoretice și eseuri filozofice, pagini pe teme culturale importante și polemici civilizate. Ea a reușit chiar să-și formeze un grup de colaboratori proprii și un profil grafic bine definit. Dintre soluțiile originale de paginare amintim genericul pus pe verticală, citatele importante scoase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
Ion Simuț În cele 350 de pagini ale antologiei sale din eseul și critica literară basarabeană (Editura Știința-Arc, Chișinău, 2004), Eugen Lungu distribuie materia pe epoci astfel: 30 de pagini pentru intervalul 1900-1940, unde sunt cuprinși C. Stere (cu două articole), Al. Robot (tot cu două articole), N. Costenco, Bogdan Istru și
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
în 28 de pagini abia patru texte: unul de Vasile Coroban despre comic în Don Quijote (din 1966), un fragment scurt din jurnalul lui George Meniuc (1967), un text al lui Serafim Saka despre teatrul ,Luceafărul" din Chișinău (1986) și un eseu, cu multe locuri comune, de Gheorghe Mazilu, intitulat Singurătatea și creația (din 1989); restul volumului, adică aproape 300 de pagini, este ocupat de texte scrise și publicate din 1990 încoace. Aceste disproporții în favoarea deceniului 1990-2000 vorbesc de la sine. Antologia nu
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
-l putem considera o simplă curiozitate, ci o nedreptate flagrantă. Critica basarabeană s-a sincronizat și cu metehnele noastre postrevoluționare... Pot fi detașate cu ușurință două categorii de texte în cuprinsul antologiei lui Eugen Lungu: confesiuni de scriitor, asimilate cu eseul, și articole propriu-zis critice. Proporția este puțin prea mare în favoarea celor dintâi, dar s-a asigurat în acest fel o mai largă arie de cuprindere a fenomenului literar basarabean. Vasile Vasilache glosează despre devastările istoriei. Demn de tot interesul este
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
și articole propriu-zis critice. Proporția este puțin prea mare în favoarea celor dintâi, dar s-a asigurat în acest fel o mai largă arie de cuprindere a fenomenului literar basarabean. Vasile Vasilache glosează despre devastările istoriei. Demn de tot interesul este eseul confesiv al lui Vladimir Beșleagă despre experiența sa cu cenzura. Serafim Saka meditează despre ,puterea și slăbiciunile scriitorului în fața puterii". Arcadie Suceveanu îl evocă pe George Meniuc, considerat unul din marii precursori, un zeu tutelar. Poetul Nicolae Dabija își exprimă
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
popoarelor sărace". Sub titlul Lampa și oglinda, Leo Butnaru își așază gândurile amare despre soarta literaturii și despre anomaliile confruntării dintre tradiționaliști și moderniști. Ioan Mânăscurtă face succesiv câte un elogiu lui Eminescu și lui Creangă, într-un fel de eseuri lirice. Reflectând la înlocuirea instrumentului de lucru al scriitorului cu unul ,de fabricație stalinistă, limba moldovenească", Nicolae Popa constată ,însingurarea scriitorului de limba română" în Republica Moldova. Cea mai mare parte a criticii basarabene - bună sau rea - pare să se fi
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]