722 matches
-
Belous, la care numărul de participanți este șase, iar durata discuțiilor se limitează la șase minute. Începerea dezbaterii. în opinia Ancăi Munteanu, se face prin prezentarea subiectului discuției, de către lider, tuturor participanților. După formarea grupelor de șase persoane pe principiul eterogenității și alegerea liderilor acestora, încep discuțiile. În discuția dintre participanți se pot obține și informații suplimentare de la membrii fiecărui grup. În aplicarea acestei tehnici de conducere se urmărește ca în final să se elaboreze soluții de care iau cunoștință toți
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
au și Școala Engleză, multele ramuri ale teoriei critice și așa mai departe. Pentru cineva care este nou în domeniu, această diversitate poate fi frustrantă, dar nu este nimic anormal în existența diferențelor de perspectivă în interiorul aceleiași tradiții teoretice largi. Eterogenitatea este un punct forte și un obstacol în calea osificării. Este posibil să comparăm și să punem față în față și subdiviziuni ale școlilor din Relațiile Internaționale, deoarece au multe în comun. Este posibil să ne concentrăm pe ceea ce reprezintă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este emanată dintr-o perspectivă particulară. Subiectul cunoașterii este situat în, și condiționat de, un anumit context istoric și politic, și constrâns să funcționeze cu anumite concepte și categorii ale cunoașterii. Cunoașterea nu este niciodată necondiționată. Ca o consecință a eterogenității contextelor și pozițiilor posibile, nu poate exista o perspectivă unică, arhimedică, aflată deasupra tuturor celorlalte. Nu există un "adevăr", ci doar perspective ce se află în competiție. Analiza lui David Campbell asupra războiului din Bosnia, în National Deconstruction (1988a), afirmă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dintre suveranitate și anarhie este în vreun fel validă, atunci în interiorul statului suveran trebuie să se găsească un domeniu al identității, omogenității, ordinii și progresului garantate de puterea legitimă; iar în exterior trebuie să existe un domeniu anarhic al diferenței, eterogenității, dezordinii și amenințării, repetării și reîntoarcerii. Dar a prezenta anarhia și suveranitatea în acest fel (adică drept concepte ce se exclud și sunt exhaustive reciproc), depinde de convertirea diferențelor din interiorul statelor suverane în diferențe între statele suverane (Ashley 1988
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lectură și producere de texte descriptive. Traducerea celei de-a doua ediții a lucrării LE TEXTE DESCRIPTIF, poétique et linguistique textuelle, avec des travaux d'applications et leurs corrigés propusă de Cristina Strătilă Stanciu, în ciuda unor reale dificultăți generate de eterogenitatea discursivă a originalului francez, care alternează un discurs științific, construit pe un metalimbaj încă flotant, cu fragmente importante de discurs beletristic din epoci diferite sau aparținînd altor genuri, reușește să se impună prin limpezime și acuratețe și vine, deși cu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai ales poetica, deși dominată ca teorie a povestirii de axa chrono-diegetică, admite o altă axă, "aspectuală, durativă, formată dintr-o serie schimbătoare de staze: descrierile" (R. Barthes, 1970, p. 216). Mult timp acestea își păstrează totuși un statut de eterogenitate textuală care se traduce printr-o tematică a straniului ce poate fi găsită, de exemplu, în mod spectaculos, în descrierea grădinii din scrisoarea XI, partea a IV-a din Noua Heloiză: La intrarea în ceea ce părea a fi mai degrabă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ea își revendică dreptul de a fi privită ca realitate. Alianță semiotică precară, deoarece este suficient ca descrierea să-și intensifice operația de aspectualizare pentru ca întregul curs al povestirii să fie deturnat și iluzia destrămată. E vorba de fenomenul de eterogenitate pe care Jean Ricardou (1978) îl descrie vorbind de "beligeranță" între povestire și descriere 11. Să luăm exemplul următor: (38) Trecătoarea se afla chiar în josul povîrnișului. Era un drum noroios; merse mai întîi pe firul unei ape foarte adînci și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
urmează, din textul lui R. Frison-Roche), verbele introductive ca "a arăta", "a indica", "a explica" sînt reprezentative pentru acest tip de descrieri. Prin această nouă stratagemă, actul descrierii atenuează stagnarea diegezei în forma unui discurs raportat cu diferite grade de eterogenitate, de la caracterul conversațional, în mai mică măsură (predominanța "narativizării" descrierii, ca în exemplul extras din Pîntecele Parisului), la cel conversațional, într-o mai mare măsură, sub formă de dialoguri directe sau raportate (în pasajele din Doamna Bovary și din Premier
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu contextul ficțional. Va fi suficient să activăm aceste proceduri de intratextualitate 20 pentru a realiza descrierile productive pe care le vor sistematiza Proust și alți cîțiva romancieri moderni. Toți acești scriitori au lucrat, fiecare în maniera sa, la reducerea eterogenității dintre descriere și narațiune. 1. "... ambiția esențială a scriitorului este că trebuie în mod necesar să fie diferit", P. Valery. Pentru prezentarea acestor mecanisme, a se vedea Y. Reuter, 1981. 2. J. Ricardou denunță astfel complicitatea ideologică ce reunește sub
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a descrierilor realiste, mnemonice sau de alt tip, cum am văzut, în parte, mai devreme. Tipologiile pot fi textuale și privesc tipuri ample de texte precum argumentația, povestirea, dialogul-conversație, descrierea etc. Un astfel de decupaj nu ține totuși seama de eterogenitatea constitutivă a discursurilor. Schema 1 insistă asupra faptului că efectul de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele sale argumentativă, enunțiativă și semantico-referențială, cealaltă SECVENȚIALĂ în care sînt situate categoriile textuale pure
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să ajungi întotdeauna la timp! Sintagmelor-tip introductive le corespund clauzulele: a nu mai vedea (non III-a) cu varianta sa sfîrșitul pauzei (non II-a), a se opri din făcut / lucrat (non III-b), a tăcea (non III-c). Tipul 2: eterogenitate și dominantă 5 Cel de-al doilea tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin) marcate de o secvență (mai mult sau mai puțin) complete, ci îmbinării, de această dată, de secvențe de tipuri diferite
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
A FACE pot să formeze cu ușurință structuri de tipul [secv. descriptivă dominantă (secv. narativă dominată)], cît despre descrierile de tipul A SPUNE, ele corespund structurii [secv. descriptivă dominantă (secv. conversațională dominată)]. Să luăm drept exemplu două manifestări ale acestei eterogenități: (11) Lucille, cea de-a patra dintre surorile mele, era mai mare cu doi ani decît mine. Era cea mai mică și mai neglijată dintre fete, își strîngea lucrurile doar din ce rămînea de pe la surorile cele mari. Imaginați-vă o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de simpla enumerare de evenimente cronologice. În Rezumat, precum și într-o secvență narativă completă, succesiunea de propoziții este orientată către final. Prin această finalitate cel puțin putem să definim secvența narativă. Trebuie să luăm în considerare acum două cazuri de eterogenitate curentă, în lumina acestui exemplu: micropropozițiile descriptive pot să se strecoare foarte simplu într-o serie narativă. Astfel: (14′) El se îndepărtează în noapte. Noaptea este înstelată. Se aude un foc de armă. Celebrul alpinist american Gary Hemming s-a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se vedea J.-M. Adam, 1986c, despre acest subiect. 3. Capitolul 4 de J.-M. Adam, 1985, analizează aceste două cazuri luîndu-l în considerare și pe cel al secvențelor alternate. 4. Utilizăm "natural" în sensul de limbă naturală și considerăm eterogenitatea drept ma-nifestarea cea mai curentă a textualității. Ceea ce face ca unele lingvistici să considere, un pic cam pripit, că textul nu ar conține macroregularități. 5. După R. Jakobson, " Dominanta poate fi definită drept elementul focal al unei opere de artă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1987). 4. Despre organizatorii enumerativi, a se vedea J.-M. Adam și F. Revaz 1989, mai ales pp. 66-82. Capitolul 4 Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" În prima parte, s-a discutat despre "narativizarea" descrierii și numeroasele cazuri de eterogenitate dintre narațiune și descriere. Vom reveni, acordînd mai multă atenție acestor descrieri saturate de predicate funcționale care se numesc în general "descrieri de acțiuni"1. A introduce noțiunea de predicat funcțional într-o analiză a descriptivului poate să pară, la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vedea acum califul pe loc ar muri de necaz. Chrysler Simca 1307/1308 Mașina Model. Începînd de la 27 890 F Acest text publicitar a fost analizat într-un alt studiu (J.-M. Adam 1958a, pp. 123-139) drept un caz de eterogenitate discursivă cu dominantă narativă. În stadiul actual al cercetărilor noastre, nu putem să ne mărginim doar la această caracterizare. Dacă ne situăm la un prim nivel de analiză (nivel de analiză pragmatică) constatăm că (55) este un text publicitar și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
finalul descrierii s-a trecut de la "Lucile" la o "mizerabilă creatură". în (57):...ați format astfel trandafirul. Aici este marcată trecerea de la "nap" la "trandafir". 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată Acest al doilea caz de eterogenitate este reprezentat prin ceea ce unii cercetători numesc "descrieri de itinerare": (58) Treci peste calea ferată. Din josul intersecției și monumentului, continui pe o mică stradă pietonală tot înainte. La un moment dat o iei la dreapta. Apoi la stînga. Jos
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în evidență un continuum între cei doi poli ai lui A FI și A FACE, ea arată de asemenea o mare diferență între DA și POVESTIRE. La început se credea că există o simetrie între partea superioară, adică cazul de eterogenitate între descriptiv și injonctiv și partea inferioară, care ar fi trebuit să reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
arată de asemenea o mare diferență între DA și POVESTIRE. La început se credea că există o simetrie între partea superioară, adică cazul de eterogenitate între descriptiv și injonctiv și partea inferioară, care ar fi trebuit să reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă este atît de pregnantă încît nu poate fi pusă în poziție de dominată. Din momentul în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124, 152 dominantă 10, 104, 106, 107, 109, 185, 186, 188, 235 E enumerare 84, 108, 127, 135, 138, 139, 146, 155, 168, 194 enunțare 33, 95, 100, 101, 114, 115, 117, 118, 134 eterogenitate 20, 46, 52, 93, 106, 108, 109, 167, 185, 188, 189 etopee 87-90 evaluare 16, 61, 158, 176, 179, 216 explicație 37, 39, 45, 65, 93 expresivă (descriere) 14, 23, 25, 26, 30, 33, 79, 212, 213 H hiperonim 124
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fondată pe postulatul "și asta și cealaltă" sau, mai degrabă, "nici asta nici cealaltă"13. Dezvoltarea riguroasă a formalismului său axiomatic îl conduce pe Lupasco la postularea existenței unui al treilea tip de dinamică antagonistă, ce coexistă cu cea a eterogenității, care guvernează materia vie, și cu cea a omogenizării, care guvernează materia fizică macroscopică. Acest nou mecanism dinamic presupune existența unei stări de echilibru riguros, exact între polii unei contradicții, într-o semi-actualizare și o semi-potențializare strict egale. Această stare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
psihică". L-am întrebat atunci dacă tot ce există în lume este material. Lupasco mi-a răspuns: "Este materie-energie în sensul celor trei materii. Dar Dumnezeul pe care îl considerăm transcendent este, de fapt, un Dumnezeu al identității sau al eterogenității. Deci recade în cele trei materii. Nu avem drept transcendență a energiei decît afectivitatea ontologică. Atunci, putem spune că, în măsura în care considerăm că Dumnezeu este Ființa, Dumnezeu ar fi afectivitatea"5. Problema incognoscibilității s-a ivit în discuțiile noastre cînd Solange
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
existent care nu consideră reală decît identitatea". Intuiția lui Fondane își atinge apogeul atunci cînd înțelege, contrar oricăror aparențe, că logica lui Lupasco este, de fapt, o logică a non-contradicției: "De unde are Lupasco această cunoaștere? De la logicul spontan care actualizează eterogenități? Nu, de la logicul elaborat de non-contradicție. Deci nu avem de a face cu o filosofie a contradicției, așa cum ni se spune, ci cu o filosofie identificatoare, ce se referă la contradictoriu"13. Concluzia lui Fondane este stupefiantă prin profunzimea ei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
toate dificultatea de a gîndi unicul în interiorul multiplului, multiplul în interiorul unicului: unitas multiplex. Este în același timp dificultatea de a gîndi identitatea în interiorul non-identității. De aceea, pentru a putea concepe modul în care unitatea europeană se ascunde îndărătul dezbinării și eterogenității, trebuie să apelăm la două principii de inteligibilitate capabile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic se referă la faptul că două sau mai multe "logici" diferite sînt legate într-o unitate
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
moșteniri, anexări, războaie. Ele înglobează diversități geografice, etnice, economice și sociologice foarte mari. Aceste state-națiuni s-au constituit totuși într-o unitate nu doar administrativă, ci și matri-patriotică, tocmai din motivul că numai o substanță mitico-istorică ar putea cimenta o eterogenitate atît de profundă și de multiplă. Unitatea națională este așadar cît se poate de reală, este chiar suprareală, însă este unitatea unui bric-à-brac, iar Europa reprezintă bric-à-brac-ul acestor bric-à-brac-uri. Din nefericire, îi lipsește cimentul mitico-istoric. Provincia Europa a devenit în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]