22,036 matches
-
În modalitatea neokantiană cuprinzând nu numai studiul categoriilor eticii, ci și teoria vieții religioase și concepția despre societate și stat. În viziunea filosofului neokantian, Etica apare ca „a treia știință care are un caracter universal, ca și logica și etafizica. Etica este „doctrina despre bunuri” (Güterlehre). În acest domeniu, Paulsen se detașează de Kant susținând că: „principiile morale sunt pentru viață, și nu viața de dragul principiilor morale”. Aflat sub influența unei filosofii a vieții și a unor teorii din domeniul biologiei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În acest domeniu, Paulsen se detașează de Kant susținând că: „principiile morale sunt pentru viață, și nu viața de dragul principiilor morale”. Aflat sub influența unei filosofii a vieții și a unor teorii din domeniul biologiei, Paulsen părăsește formalismul kantian, Înțelegând etica drept o „știință practică despre viață”, În strânsă legătură cu antropologia și psihologia. Argumentul pe care Îl aduce filosoful german: Întrucât cel puțin la Începutul lor, cunoștințele sunt „mijloace pentru scopuri practice”, În etică se află „originea și scopul oricărei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
biologiei, Paulsen părăsește formalismul kantian, Înțelegând etica drept o „știință practică despre viață”, În strânsă legătură cu antropologia și psihologia. Argumentul pe care Îl aduce filosoful german: Întrucât cel puțin la Începutul lor, cunoștințele sunt „mijloace pentru scopuri practice”, În etică se află „originea și scopul oricărei filosofii”. În această idee, Paulsen se Întemeiază pe filosofia lui Aristotel, luând apărarea unei etici energetice teleologice, În care legea morală nu mai este pur și simplu formă apriorică, ci este principial Înrădăcinată În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe care Îl aduce filosoful german: Întrucât cel puțin la Începutul lor, cunoștințele sunt „mijloace pentru scopuri practice”, În etică se află „originea și scopul oricărei filosofii”. În această idee, Paulsen se Întemeiază pe filosofia lui Aristotel, luând apărarea unei etici energetice teleologice, În care legea morală nu mai este pur și simplu formă apriorică, ci este principial Înrădăcinată În viață. În argumentarea mai realistă a filosofului neokantian tema eticii este o temă dublă: ea trebuie să determine mai Întâi „Scopul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
idee, Paulsen se Întemeiază pe filosofia lui Aristotel, luând apărarea unei etici energetice teleologice, În care legea morală nu mai este pur și simplu formă apriorică, ci este principial Înrădăcinată În viață. În argumentarea mai realistă a filosofului neokantian tema eticii este o temă dublă: ea trebuie să determine mai Întâi „Scopul vieții sau binele suprem” (das höchste Gut); apoi, căile și mijloacele atingerii acesteia. Prima este tema doctrinei bunurilor (Güterlehre), a doua este „doctrina virtuții și a datoriei”. Conținutul eticii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
eticii este o temă dublă: ea trebuie să determine mai Întâi „Scopul vieții sau binele suprem” (das höchste Gut); apoi, căile și mijloacele atingerii acesteia. Prima este tema doctrinei bunurilor (Güterlehre), a doua este „doctrina virtuții și a datoriei”. Conținutul eticii Îl constituie normele etice, care, ca și la Kant, se deosebesc de legile naturii, deoarece „exprimă un imperativ și nicidecum o existență”. Paulsen raționează astfel: nu se poate da in concreto, „nici un fel de morală universal valabilă, ci În funcție de diferite
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu se poate da in concreto, „nici un fel de morală universal valabilă, ci În funcție de diferite tipuri de oameni; căci pentru tipuri diferite este valabilă o morală diferită”. Filosoful a făcut o analiză de detaliu istorico sistematică a categoriilor fundamentale ale eticii (bun-rău, bunul suprem, datorie, virtute, fericire, libertate etc.). În ceea ce privește raportul dintre morală și religie, Paulsen păstrează ideea că „o moralitate perfectă este imposibilă fără religiozitate”. În sistemul său de etică, Paulsen abordează și problemele social-politice. Astfel, după studiul datoriilor și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o analiză de detaliu istorico sistematică a categoriilor fundamentale ale eticii (bun-rău, bunul suprem, datorie, virtute, fericire, libertate etc.). În ceea ce privește raportul dintre morală și religie, Paulsen păstrează ideea că „o moralitate perfectă este imposibilă fără religiozitate”. În sistemul său de etică, Paulsen abordează și problemele social-politice. Astfel, după studiul datoriilor și al virtuților (domeniul deontologiei), el analizează „formele vieții sociale”, Îndeosebi familia și societatea. 3. Deontologia neokantiană Deontologia lui Fr. Paulsen pornește, În mod firesc, de la Imm. Kant, de la Întemeierea metafizicii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se relevă faptul dual că voința apare: atât ca supusă legii morale, cât și ca legislatoare a acesteia și tuturor principiilor morale. În dialectica dintre autonomie și eteronomia voinței, sub acțiunea principiului suprem al datoriei, Kant dezvăluia adevărata față a eticii sale, care susține că „o ființă rațională este membră a imperiului scopurilor, dacă deși e universal legislatoare În el, este și ea Însăși supusă acestor legi”. Văzând moralitatea și umanitatea (capabilă de moralitate) În conexiunea lor intimă, Kant sublinia ideea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reguli care trebuie să fie valabile Întotdeauna și În chip necesar; prin urmare - decide filosoful clasic german - nu se pot Întemeia pe ele legi practice”. Paulsen a simțit slăbiciunea rigorismului kantian, constând În a se situa, peste tot - și În etică - de partea aprioricului (universalul și necesarul) și nu de partea aposteriori-ului, empiricului (particularul și contingentul). De aceea, Paulsen va opta, cu toată seriozitatea filosofică, pentru Aristotel din Etica nicomahică, În care Stagiritul Întemeia: „Datoria” de a fi fericit. Trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
rigorismului kantian, constând În a se situa, peste tot - și În etică - de partea aprioricului (universalul și necesarul) și nu de partea aposteriori-ului, empiricului (particularul și contingentul). De aceea, Paulsen va opta, cu toată seriozitatea filosofică, pentru Aristotel din Etica nicomahică, În care Stagiritul Întemeia: „Datoria” de a fi fericit. Trebuie reamintit că problema fundamentală a eticii aristotelice gravitează În jurul naturii și mijloacelor de realizare a Binelui Suprem, instituit ca scop abscolut, spre care tinde totul. Să mai adăugăm că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
necesarul) și nu de partea aposteriori-ului, empiricului (particularul și contingentul). De aceea, Paulsen va opta, cu toată seriozitatea filosofică, pentru Aristotel din Etica nicomahică, În care Stagiritul Întemeia: „Datoria” de a fi fericit. Trebuie reamintit că problema fundamentală a eticii aristotelice gravitează În jurul naturii și mijloacelor de realizare a Binelui Suprem, instituit ca scop abscolut, spre care tinde totul. Să mai adăugăm că nu este vorba de Binele În sine, abstract și transcendent, preferat de Școala platonică, prin a cărui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ele sunt prezente și la Kant), cum ar fi: raportul dintre stat și individ, dintre om și cetățean, dintre binele individual și cel al colectivității. Celebra definiție a omului ca „ființă socială prin natura sa” stă la baza unității dintre etică și politică. Etica este aceea care hotărăște scopul, pe care politica, dându-i statut de lege Îl pune În practică. Relația dintre etic și politic devine cadru pentru o problemă mai puțin importantă: cea a educației. Reținem faptul semnificativ că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și la Kant), cum ar fi: raportul dintre stat și individ, dintre om și cetățean, dintre binele individual și cel al colectivității. Celebra definiție a omului ca „ființă socială prin natura sa” stă la baza unității dintre etică și politică. Etica este aceea care hotărăște scopul, pe care politica, dându-i statut de lege Îl pune În practică. Relația dintre etic și politic devine cadru pentru o problemă mai puțin importantă: cea a educației. Reținem faptul semnificativ că Paulsen este și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pedagogiei și istoriei Învățământului public din Germania (de ex. Geschichte des gelehrten Unterrichts, 1885, reeditat 1919-1921). Aristotel afirmase, la timpul său, necesitatea legiferării normelor morale, deci a intervenției statului pentru obținerea unui comportament conform virtuții din partea cetățenilor (a se vedea Etica Nicomahică, cartea VII, nota 98, despre rolul omului politic În educarea cetățenilor). Paulsen socotește - În directă linie kantiană că Etica pornește de la două fapte: a vrea (voință, wollen) a trebui (a avea obligația morală, Sollen) 1. a vrea - Orice vrere
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
său, necesitatea legiferării normelor morale, deci a intervenției statului pentru obținerea unui comportament conform virtuții din partea cetățenilor (a se vedea Etica Nicomahică, cartea VII, nota 98, despre rolul omului politic În educarea cetățenilor). Paulsen socotește - În directă linie kantiană că Etica pornește de la două fapte: a vrea (voință, wollen) a trebui (a avea obligația morală, Sollen) 1. a vrea - Orice vrere este năzuința spre un scop, prin atingerea căruia voința este satisfăcută. La om, voința care tinde În mod inconștient spre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
potrivit acestei norme se numește Conștiință. Judecățile sale sunt judecăți de valoare, ele sunt exprimate prin predicatele bun și rău: Bună este o voință determinată de respectarea legii orale fără a ține seama de Înclinațiile naturale; rea este contrarul!” Sarcina eticii este de a răspunde la Întrebările: 1. care este originea legii? 2. pe ce se sprijină valabilitatea ei? 3. care este conținutul cerințelor sale? Între aceste distincții esențiale ale filosofului neokantian se mai precizează: 1.- răspunsul la Întrebarea privind supremul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un răspuns ambelor Întrebări, așadar va cuprinde: a) o teorie a valorilor; b) o deontologie; 3. - se mai adaugă o teorie a virtuților, teorie despre puterile voinței prin care se asigură Îndeplinirea datoriilor, obținerea valorilor. Prin urmare, Paulsen consideră că Etica este știința valorilor care dau vieții valoare absolută, a normelor și puterilor voinței și acțiunii, pe care se sprijină realizarea acestora. De la anticii greci și până În zilele noastre ideea dominantă este aceea a Binelui suprem pentru om. Spre aceasta este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
popoarelor” a lui Wundt, va da un sens particular empiric (biologic, istoric - ca adolescent, ca bărbat, ca femeie, „atenianul ca atenian”, normalul cât și patologicul etc.) definiției generale a „binelui suprem” - Paulsen asumă integral poziția etico-politică a lui Aristotel. [Vezi Etica Nicomahică, dominată de „datoria Întru fericire” (individuală și colectivă)]. Pentru concepția energetică și istorico teleologică proprie lui Paulsen, contribuția Stagiritului este „definitivă”, cum va fi și aceea a lui Kant - ea a format conceptele generale „pentru etică”. Filosoful german se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
lui Aristotel. [Vezi Etica Nicomahică, dominată de „datoria Întru fericire” (individuală și colectivă)]. Pentru concepția energetică și istorico teleologică proprie lui Paulsen, contribuția Stagiritului este „definitivă”, cum va fi și aceea a lui Kant - ea a format conceptele generale „pentru etică”. Filosoful german se ocupă caracteristic și preferențial de Aristotel, când sintetizează astfel viziunea clasicului grec: „Fiecare ființă Își vrea viața, vrea dezvoltarea și activitatea forțelor caracteristice ale speciei sale În această viață desăvârșită. Înzestrarea caracteristică a omului este «rațiunea»; și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o viață umană nu este posibilă În izolare cel mai mare bine al individului se află pus În cuprinderea Întregului social căruia Îi aparține, orașul sau totalitatea cetățenilor, În care trăiește ca element al lor. Astfel - relevă cu realism Paulsen - etica se varsă În politică; Îndrumarea spre realizarea vieții desăvârșite, pentru individ, continuă și se completează În mod necesar, În Îndrumarea spre realizarea statului perfect (vezi Aristotel - Statul atenian) al cărui bun sunt cetățenii desăvârșit de capabili și de activi, statul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se completează În mod necesar, În Îndrumarea spre realizarea statului perfect (vezi Aristotel - Statul atenian) al cărui bun sunt cetățenii desăvârșit de capabili și de activi, statul În chestiune devenind, prin aceasta chiar, binele supraordonat”. Fr. Paulsen și-a construit etica drept o deontologie, În completarea Metafizicii moravurilor și a Criticii Rațiunii Practice ale lui Kant. Deontologia sa este orientată către Aristotel - ca un complement funciar, organic al formalismului kantian, axat pe opoziția superior-inferior, adică pe opoziția: dintre legalitatea legii morale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
teoriile dulceag-hedoniste ale virtuții”, constă În cultivarea „modului de gândire individualist raționalist al secolului al XVIII lea, de la care Kant nu s-a abătut niciodată”. Împotriva vechii concepții dogmatic-teologice, precum și a filosofiei dogmatic-raționaliste a secolelor XVII-XVIII, Paulsen prezintă propria sa etică drept o deontologie, etică deopotrivă „istoric-genetică și social teleologică”, poziție care, prin idealismul obiectiv al lui Hegel, prin „școala istorică a dreptului” și prin „biologia istoric-evoluționistă” este reprezentativă pentru secolul al XIX-lea! Paulsen relevă definitoriu că dreptul trebuie să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
norme de drept, În mod asemănător cu legile naturii, În viața lor intervine ceva din legitatea naturii; susține corect Paulsen, căci numai În acest fel devine posibilă, În genere, prevederea și adaptarea, acțiunea sistematizată și colaborarea reglată. În opoziție cu etica formalistă a lui Kant, Paulsen ca susține În mod constant temeiurile unei etici teleologice care „admite o legătură internă Între legea morală și bunul suprem, Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop. Ea susține și Încearcă să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ceva din legitatea naturii; susține corect Paulsen, căci numai În acest fel devine posibilă, În genere, prevederea și adaptarea, acțiunea sistematizată și colaborarea reglată. În opoziție cu etica formalistă a lui Kant, Paulsen ca susține În mod constant temeiurile unei etici teleologice care „admite o legătură internă Între legea morală și bunul suprem, Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop. Ea susține și Încearcă să dovedească În primul rând că: respectarea legii morale de către o ființă care acționează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]