1,259 matches
-
personajelor. Dacă din romanul rebrenian am considerat necesară explicarea etimologică a numelor personajelor importante din text (șapte personajeă: Ion al Glanetașului, Ana, Vasile Baciu, Florica, George Bulbuc, Zaharia Herdelea, preotul Belciug, în romanul francez am realizat interpretarea simbolică, prin explicarea etimologică a numelor personajelor, tot a șapte eroi: Louis Fouan, Buteau, Lise, Françoise, Delhomme, Hyacinte, Jean Macquart. În cadrul acestui capitol despre simbolistica numelui, am considerat utilă, pentru o mai bună înțelegere a romanului zolist și a relațiilor dintre membrii familiei (legături
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
benessere relazionabile attraverso azioni o attività perseguendo, come fine naturale, îl vivere bene, sinonimo di "essere felice" (eudaimonia)6, în un contesto socio-politico. Di seguito al concetto di "felicità", l'autore pone l'accento sul termine "emozionalità", în un'accezione etimologica dello stesso, dal bivalente significato di emotività e razionalità asserendo che le Doparie sortiscono: "Emotività, perché esse și nutrono di rabbia e altre emozioni negative degli elettori, mă anche di gioia [...] tra quelli che condividono partito e ideali. Razionalità, perché
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
ai concetti di responsabilità, libertà di e libertà da che caratterizzano fortemente l'epistemologia pedagogica, come sarà affrontato nei prossimi paragrafi. I fondamenti pedagogici delle capabilities: responsabilità e libertà Îl termine capability derivă dal latino capabili e îl suo significato etimologico è quello di essere în grado di. Tale concetto è stato ripreso negli anni '80 nell'ambito del dibattito internazionale relativo allo sviluppo umano e alla economia del benessere (welfare economics) da Amartya Sen - premio Nobel 1998 per îl suo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
de suprafață și mai puțin propriu. Afla, altfel spus, o legitimare a cuvîntului mult mai profundă decît ne-o poate da motivația sa exterioară. Mai mult, prin determinațiile pe care le recunoaște în cuvinte, venind mai totdeauna cu greutatea lor etimologică, Noica pătrunde în subiectivitatea acestora pentru a le face tot mai vizibile și, paradoxal, tot mai încărcate de obiectivitate. E la mijloc un proces care face, doar el, posibilă comunicarea și pentru cei ce împărtășesc aceleași sensuri ale cuvintelor comuniunea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Spengler, pe care de altfel i-am mai amintit). Vom sublinia însă următorul lucru: în arheologia de reconstituire a înțelesului cuvintelor esențiale ce asigură metabolismul spiritului românesc, Noica se sprijină de cele mai multe ori pe mecanismul etimologiei istorice, diferit de calea etimologică urmată de Platon în Cratylos sau în alte dialoguri. Iar în etimologiile urmate de Noica pentru limba română, departe de vreo presupusă vanitate, apar rînd pe rînd, ca și la Platon, problema celui ce dă numele, stabilitatea acestuia din urmă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
obiectul trăit"), astfel încât "nu este clar marcată nici deosebirea dintre fizic și psihic"; apoi trăirea cuprinde laolaltă voința, sensibilitatea și reprezentarea; totodată, ea este mereu inclusă într-un context de viață (doar acolo este "posibilă și inteligibilă"); în fine, "înrudirea etimologică a termenilor face plauzibilă stabilirea unei legături între teoria trăirii și filozofia vieții" (Philosophie in Deutschland..., p. 75). 52 Apud V. Drăghici, ibid. 53 Apud ibid., p. 10. 54 Apud ibid., p. 12. 55 Apud ibid. 56 V. Drăghici, ibid.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
790. 114 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 58. 115 H. Schnädelbach observă că "pentru a aplica modelul său de comprehensiune asupra a tot ce este inteligibil în general", Dilthey "profită de cîmpul semantic comun <<expresie-manifestare>> și filozofează oarecum pe bază etimologică". În aceste condiții, termenul de "expresie" dobândește "o funcție-cheie, asemănătoare cu aceea a termenului de << trăire>>": "Tot ce e inteligibil este manifestarea unui fapt interior, iar comprehensiunea este în forma ei elementară o regresie de la faptul interior manifestat prin expresie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Teoria generală a curriculumului educațional: o abordare diacronică și hermeneutică a întemeierii ca știință teleologică Cuprinstc " Cuprins" Precizare propedeutică 11 Introducere. Aventura epistemologică a unui concept exotic 15 Cacophony of voices 15 Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumului 17 Clarificări etimologice 17 Sensul denotativ 18 Sensuri conotative 19 Hermeneutica mitologică a sensurilor conotative 20 „Predestinarea” științifică și responsabilitățile cercetătorului, designerului și managerului de curriculum educațional 23 Sensuri și semnificații operaționale 24 Definiții și înțelesuri antice 24 Definiții și înțelesuri medievale 24
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
continuitate”? Se poate imagina și fundamenta o teorie generală a curriculumului pentru școala și educația secolului XXI, pe ruinele curriculumului modern, cu „cărămizile” gândirii curriculare postmoderne? ș.a. Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumuluitc "Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumului" Clarificări etimologicetc "Clarificări etimologice" Expresia curriculum educațional s-a impus în pedagogia europeană abia în anii ’50 ai secolului XX. Ea circulă de aproape două secole în literatura pedagogică anglo-saxonă, dar a fost îndelung evitată de cea francofonă. În România, expresia a pătruns intempestiv
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în 1979 și... în mod greșit! În acest sens, vezi A. Manolache, D. Muster, I. Nica, G. Văideanu (coord.) Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979. Explicația termenului curriculum a fost redactată de către V. Nicolescu, care, din perspectivă etimologică, îl traduce, forțat, prin „scurtă alergare”. În anii următori, traducerea a fost preluată de mai mulți autori români, iar consecințele au fost ușor de anticipat (vezi p. 111). 2. I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
E. Doll jr. (1993); Patti Lather (1991); Henry A. Giroux (1992); Joe Kincheloe (1993); Shirley Steinberg (1993); William H. Watkins (1993); Peter McLaren (1992, 1993); Teresa Ebert (1991); Rhonda Hammer (1992) ș.a. Pedagogia autobiografică s-a născut datorită unei interpretări etimologice ingenioase realizate de William Pinar în 1975. Acesta a derivat curriculum de la verbul latin curro, currQre, cucurri, cursum - „a alerga, a străbate rapid”. Într-adevăr, curricólum însemna și „a face o cursă completă, fără oprire” (pe hipodrom sau în Circus
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1.1. orientarea către fenomen; 1.2. formularea problemei fenomenologice; 1.3. explicarea prezumțiilor și preînțelegerilor; II. învestigația existențială: 2.4. explorarea fenomenului - generarea datelor: 2.4.1. folosirea experienței personale ca punct de plecare; 2.4.2. extragerea surselor etimologice; 2.4.3. căutarea frazelor idiomatice; 2.4.4. obținerea descrierilor experiențiale de la subiecți; 2.4.5. localizarea descrierilor experiențiale în literatură, arte etc.; 2.5. consultarea literaturii fenomenologice; III. reflecția fenomenologică: 3.6. realizarea analizei tematice; 3.6.1
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se împletesc tradiția și modernitatea în metafizica lui Descartes; ca nici o altă filosofie, cea cartesiană prin forța și complexitatea ei contradictorie, a produs același efect pe care Moise l-a obținut lovind cu toiagul în stîncă. Revenind la precizările noastre etimologice, amintim că sensul originar al termenului modern este unul temporal; modo semnifică în latină caracterul recent al unui eveniment; în cecolul VI e. n. cuvîntul modernus era încă neologism (Cassiodorus și Piscianus) încetățenindu-se în final sub formă de modern, ce
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mai multora, am merge împreună mai departe decât ar fi făcut-o fiecare de unul singur”.) Așadar, concluzia nu poate fi decât una relativă la punctul de vedere din care problema este privită. Luată în sine, din perspectivă logică și etimologică, metafizica lui Descartes este solipsism, căci el nu a reușit să demonstreze existența celorlalte euri și nici faptul că ele comunică.Însă ca motivație lăuntrică, personală și ca finalitate de ansamblu, este o metafizică pentru umanitate, prin care, dincolo de concepte
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
orice teorie comunitaristă fondată pe comunități particulare" (Steeves, 1998: 95). 2.2. Comunitate și comunitate Încercând să grupeze diferitele modalități utilizate pentru definirea comunității, Frazer se oprește și la aceea care caută rădăcinile sensurilor curente ale termenului comunitate pe baze etimologice. Astfel, observăm o dublă legătură între comunitate, pe de o parte, și Communitas, respectiv communitas, pe de altă parte. Cu majusculă, Communitas semnifică universul transcendent sau simbolic care cuprinde toate sufletele. Ideal al formelor de relaționare, legăturile de la suflet la
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
faptul că una dintre cele mai interesante ș( prospere țări ale lumii Olanda s-a constituit, (n timp, pe un suport dat de bresle ș( de grupările confesionale. 2. Communitas-communitas, comună, comuniune În afara termenilor corelați societate, asociație etc., pe linie etimologică, termenii corelați ar fi Communitas communitas, comună, comuniune. Sensul termenului comună este aici complet diferit de cel pe care îl are în accepțiunea curentă la noi, și anume acela de unitate administrativ-teritorială. Chiar dacă va îngreuna formulările, vom folosi aici, în loc de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și conștiința executivă Conștiința a fost dintotdeauna o temă dificil de abordat, întrucât pare să prezinte niște fațete variate. Unii filosofi distingeau până la șapte definiții diferite (Foulquié, 1914). În filosofie, conștiința are două sensuri considerate fundamentale. Din punct de vedere etimologic, conștiința provine din termenul conscientia (așadar, din scientia, care înseamnă „cunoaștere”); vorbim despre conștiința sensibilă, adică a ceea ce este perceput. Al doilea înțeles corespunde mai degrabă sensului curent al unei conștiințe morale: conștiința reflexivă, care ne dă senzația că ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și fac pași, timizi încă, spre integrarea reminiscențelor clasice („Destoinici pentru aceea de bărbătească virtute/ Cununi de mulțumire nu încetați a-i împleti”). Epigramma din 1649, consacrată aceleiași doamne Elina, reprezintă o treaptă către aproprierea unei maniere poetice savante - jocul etimologic. Renașterea și apoi barocul redescoperiseră și preluaseră acest procedeu ingenios care îi încântase pe toți marii poeți ai Antichității. N. încearcă în versurile sale (compuse într-o slavonă cizelată) să afle sensurile numelui surorii sale, soție a voievodului și protectoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești ), ci apelativele de la originea lor aparțin limbilor menționate mai sus. O parte numeroasă din toponimia Văii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sunt folosite. Unii pot considera dicționarul ca fiind judecătorul final în problema sensului cuvintelor. Dar lucrul acesta nu este sigur, atât timp cât nu totdeauna formulările din dicționare rezolvă pro-blema (definiții scurte, oferte de tip sinonime, răspunsuri incomplete în unele situații, erori etimologice). Desigur, se pune problema spațiului, a pretențiilor autorului, a dificultății definirii unor elemente etc. Un asemenea termen este și cel pe care-l propunem. Dicționarele sunt decorative, nu te obligă să le citești, fascinează și înspăimântă, promit totalitatea, trezesc apetituri
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
elevi poate fi clarificat În cercetările viitoare. Totodata s-ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. PREADOLESCENȚA ȘI ADOLESCENȚA CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ 1. Câteva conotații istorice Din punct de vedere etimologic, termenul de adolescență provine din latinescul adolesco-ere, care Înseamnă a crește, a căpata putere, a se maturiza. Pubertatea ca și adolescența specifice pentru a doua decadă a vieții omului se caracterizează prin trecerea spre maturizare și integrare În societatea adultă
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
sau, mai rar, evreilor, cu sensuri care nu sunt religioase, dar care au dezvoltat ulterior astfel de semnificații speciale, care fac parte din terminologia religioasă populară. Dintre împrumuturile intrate în această terminologie, hagialâc, hagiu și șeitan și-au păstrat sensul etimologic și au dobândit răspândire cu acest sens” (Suciu, 2009 : 455). Se acceptă așadar ideea de împrumuturi lingvistice prin „marginalii” turci și evrei. De ce nu și prin rromi ? Hasdeu atrage atenția asupra faptului că nu toate elementele turcești din limba română
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
The Culture ofAncient Egypt, p. 133. E adevărat că egiptenii se considerau încă drept singurele ființe cu adevărat umane; străinii erau asimilați cu animalele, și în anumite ca/uri ei puteau fi sacrificați (cf. Wilson, ibid., p. 140). 48 Sursa etimologică a termenului este egipteană: hikau khasul, "guvernatorul țărilor străine". Majoritatea numelor cunoscute este de origine semitică, dar s-au identificat și cuvinte hurrite. Hiksoșii nu sunt menționați în nici un document egiptean din epocă. Găsim o aluzie la orașul lor fortificat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
transformare" iluzorie, altfel spus un sistem de schimbări lipsit de realitate. Revenind la Varuna, să precizăm că modalitatea sa de existență - suveran teribil, magician și maestru al capcanelor - permite o apropiere surprinzătoare cu dragonul Vrtra. Orice am crede despre înrudirea etimologică a numelor lor26, e de remarcat că ambii zei sunt în relație cu Apele, și în primul rând cu "Apele prizoniere" ("marele Varuna a ascuns marea.", RV, IX, 73,3). Noaptea (nonmanifestatul)27, Apele (virtualul, semințele), "transcendența" și "nonacți-unea" (trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mor. Și voi slăvi numele cel mai umil cu condiția să mă scape de neliniștea primă și ultimă care îmi pecetluiește existența. Purtătorii de vești proaste sînt omorîți, dar niciodată nu i s-a făcut o primire proastă unui evanghelist etimologic, binevestitorul care vine să vă anunțe: în seara asta fiți pregătiți, judecata de apoi trebuie să vă găsească trezi. Răspîndirea zvonurilor de această natură vine de la sine, e ca o dîră de cenușă, mai ales pentru cercurile sărmane, de dezmoșteniți
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]