2,011 matches
-
care raportează infecții intraspitalicești este premiat, pe motiv de spirit civic, în România, dacă un spital raportează infecții nosocomiale, îi vin controale și, apoi, este sancționat. Din acest motiv, spitalele din România se feresc să raporteze cazurile de infecții intraspitalicești.. Etimologia cuvântului "nosocomial" (spitalicesc) se regăsește în limba greacă, în cuvântul nosokomeion ("νοσοκομειων"), în care ("nosos" = boală, iar "komeo" = a îngriji).
Infecție nosocomială () [Corola-website/Science/306645_a_307974]
-
secolul al XIV-lea a fost rebotezată în "Respublica Ragusina", denumire atestată la 1385. În italian i se spune "Repubblica di Ragusa"; în croată se numește "Dubrovačka Republika". Denumirea croată de "Dubrovnik" provine de la cuvântul "dubrava", „dumbravă”; printr-o neobișnuită etimologie populară, turcii au modificat acest nume în "Dobro-Venedik", adică Veneția-Bună. Denumirea a început să fie folosită în paralel cu cea de "Ragusa" încă din secolul al XIV-lea. Numele latinesc, italian și dalmat "Ragusa" provine de la "Lausa" (din grecescul ξαυ
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
a apărut ca expresie a neastâmpăratei curiozități a omului, a dorinței sale de cunoaștere. Omul s-a născut și a trăit sub zodia întrebării. În ziaristică cuvântul interviu are două sensuri: metodă de obținere a unor informații și gen ziaristic. Etimologia cuvântului interviu provine din limba engleză: interview, care se poate traduce și cu întrevedere. Aceste două sensuri se suprapun. Interviul este strâns legat de aproape toate genurile ziaristice, fiind un mijloc de culegere al informațiilor, o modalitate de realizare a
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
Drăgășani. Profesorul Teodor Martin consemna în cartea sa, "Strugurii de masă": "Soi autohton... se apreciază a fi foarte vechi, ca unul din puținele soiuri dacice care au supraviețuit peste veacuri." Acest soi se găsește numai în plantații de pe teritoriul românesc. Etimologia este necunoscută deși sunt încercări în acest sens. Soiul mai este cunoascut sub numele de "Cârlogancă" sau "Băldoaie" în Oltenia și "Ciolan" în Podgoria Dealu Mare. În ultima perioadă i se mai spune "Crâmpoșie veche", "Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
diferite, în forma unui arc de cerc, unde corzile din mijloc sunt cele mai înalte. Arcușul se trage aproximativ tagențial la corzi și, așezat paralel cu planul format între două coarde vecine, le poate pune simultan în vibrație. Pornind de la etimologia numelui dat instrumentului (preluat ca atare din limba italiană), se obțin câteva date semnificative cu privire la istoria violei. În Baroc, denumirea de "viola" reprezenta un număr mare de instrumente distincte, constituite în mai multe familii, dar toate având în comun posibilitatea
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
între 10,7 cm și 19,1 cm. Termenul de "penis" este folosit în principal ca termen medical și adesea în limbajul obișnuit este înlocuit cu cuvântul popular " pulă" (termen considerat vulgar). Acesta este un cuvânt vechi românesc, a cărui etimologie este neclară. Majoritatea cercetătorilor susțin că respectivul ar proveni din latinescul ""phallus"". Există paralele în folosirea unei păsări ca eufemism pentru organele genitale în mai toate limbile romanice, inclusiv cuvântul "polla", care în dialectul madrilean al spaniolei are sensurile de
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
Traian(98-117), conținând și declarația a doi "Desposyni" ai lui Isus în fața lui Domițian, ce mai târziu "au devenit lideri ai bisericilor". Noul Testament numește pe Iacov cel Drept, Iosie, Simon, și Iuda ca frați (în greacă "adelphoi") ai lui Isus (, , , , ). Etimologia covântului „frate” (a-delphos), vine din expresia „ai aceluiași pântec” ("a-delphys"), deși în Noul Testament înțelesul creștin și iudeu al cuvântului „frați” este mult mai larg. Tradiția creștină consemnează o dispută încă de la început asupra înțelesului termenului "adelphos", care poate fi de
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
Cebonie (Cedonie) așa cum apare în Tabula Peutingeriana vezi „teoria maghiară” al lui Simion Dascălul și „teoria română” al lui Antal Kiss denumire de origine cumană "deliorman", însemnând „pădure nebună” după râul Timiș, denumit Tibisis de către romani denumire compusă din "Tul" (etimologie necunoscută) + turk "cay"("râu, apă curgătoare") nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din "Vas" sau "Vasul" (etimologie necunoscută) + turk "uj" (râu, apă curgătoare) - direct din slavul "vâlk" (lup), - din românescul vâlcea (vale îngustă) - din slavul "vrana" (corb) - de la „frânc” - în
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
al lui Antal Kiss denumire de origine cumană "deliorman", însemnând „pădure nebună” după râul Timiș, denumit Tibisis de către romani denumire compusă din "Tul" (etimologie necunoscută) + turk "cay"("râu, apă curgătoare") nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din "Vas" sau "Vasul" (etimologie necunoscută) + turk "uj" (râu, apă curgătoare) - direct din slavul "vâlk" (lup), - din românescul vâlcea (vale îngustă) - din slavul "vrana" (corb) - de la „frânc” - în româna veche „frânc” însemna „occidental”, „franc”. Etimologia ar fi „francea”-„vrancea”, având în vedere vecinătatea zonei respective
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din "Vas" sau "Vasul" (etimologie necunoscută) + turk "uj" (râu, apă curgătoare) - direct din slavul "vâlk" (lup), - din românescul vâlcea (vale îngustă) - din slavul "vrana" (corb) - de la „frânc” - în româna veche „frânc” însemna „occidental”, „franc”. Etimologia ar fi „francea”-„vrancea”, având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu de sași. Este puțin probabil ca amintirea Babei Vrâncioaia să vreo aibă legătură cu corbii, varianta „Baba Frâncioaia” fiind în schimb foarte plauzibilă. - din
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
paginile despre domnia sa sînt unele dintre cele mai tulburătoare, vorbind, în același timp, despre un artist uriaș, despre un om special, dar și despre uitare - Liviu Rebreanu, Sică Alexandrescu, George Vraca, Toma Caragiu, Victor Eftimiu și a pasiunii lui despre etimologii neașteptate - „săndulie” din „descente du lit”, mujdei din „mousse d ail”, dar cele mai tari sînt explicațiile pentru „pațachină”, de la fratele mezelarului Pațac care avea un „șantan” pe Bulevardul Elisabeta, prin fața căruia se plimbau fetițe vesele aduse de la Viena, care
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
sturlubatic și definiția "neastîmpărat". în DLR găsim de altfel numeroase variante ale cuvîntului: sturlubatec, sturluiatec, sturluibatic, strolobatic, strulibatic, ștrulubatic, șturbulatic etc. Incertitudinile formei sînt legate de cele asupra originii: DLR trimite la verbul a sturluiba, care figurează în dicționar cu "etimologie necunoscută"; și alte lucrări lexicografice românești acceptă această semi-soluție. Publicistica asigură adjectivului popular o circulație nu foarte spectaculoasă, dar stabilă; forma preferată azi e însă, spre deosebire de cea a dicționarelor, cea cu ș- la inițială (rămîne o oscilație între terminația -ic
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
Tot astfel de greșită ni se pare scrierea așa-numitelor sunete derivate cu semnul sunetului originar din care derivă. Așa d când avem echivalentul lui în z ni se pare de prisos. În genere întrebăm ce are a face originea, etimologia unui sunet cu scrierea lui? Nimic. Cum va scrie autorul - pentru a pune în evidență - sunetul j, când se derivă din z [plus] ĭ consonans? Astfel englez face pluralul engleji, verbul o putrezi dă naștere substantivului putrejune, verbul a repezi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a mimesis-ului există atât posibilitatea adevărului, cât și cea a falsului), să reținem și punctul de vedere al lui Anton Dumitriu, care, în cartea sa din 19842, pornește în dezvoltarea teoriilor proprii despre diferitele concepte ale filosofiei antice grecești de la etimologiile noțiunilor respective. În ceea ce privește mimesis-ul, sunt demne de reținut câteva dintre considerațiile sale, întrucât ele diversifică în mod considerabil sfera semnificațiilor acestui concept, anticipând multitudinea conotațiilor sale actuale (sau, oricum, atrăgând atenția asupra lor). Plecând, de pildă, de la observația că particula
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Dintr-o altă poezie, tot la fel, aflăm un fapt cu totul inocent: v.înnopteanu l-a întâlnit într-o zi pe „vorbitorele pisifone”. Și autorul nu se întreabă nici o clipă cum de acest animal ciudat vorbește. El trece la etimologie; ne oferă, bunăoară, explicații în privința denumirii științifice a „pisifonelui” (termenul provine din latină, pisifonensis sonans), justificâdu-se prin faptul că „pisifonele poate fi învățat să și cânte puțin”; aflăm, în plus, că el este și un bun confident, ascultând cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu vorbe cu înțeles rău”, este - bănuim - și pentru că există, deopotrivă, la el, atracție și repulsie pentru proză (poate că proza i se pare prea emfatică, dacă ne gândim numai la sensul vechi al termenului, care ne trimite, pe filiera etimologiei, cu gândul la „imn”); sau poate i se pare pur și simplu „mincinoasă”, dispusă să inducă în eroare, mimând coerența într-o lume prin excelență incoerentă ș.a.m.d. Nu putem spune cu precizie. Totuși, putem bănui că, mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
este legitim să ne punem Întrebări asupra locului acordat cutărei sau cutărei noțiuni (fiecare, În funcție de propriile preocupări și centre de interes, având alte așteptări), arbitrajul realizat a Încercat să Îmbine rigoarea și claritatea. În funcție de necesități, s-a pus accentul pe etimologie, pe evoluția semantică, pe cadrul socio-istoric sau pe grilele de lectură. Articolele de fond (peste patruzeci), completate de referințe bibliografice ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Totul s-a petrecut ca și cum trebuia legitimată mobilizarea costisitoare a mii de soldați și de echipamente În Peninsula Arabică, Înainte de canicula din mai care ar fi făcut imposibile manevrele. Definiție și exemplu de Înțelegere experimentală Cuvântul prejudecată aparține, atât prin etimologie (praejudicare), cât și prin consecințele sale potențiale, câmpului de reprezentări anticipante și justificatoare de conduite, care generează uneori quiproquo-uri și confuzii: „a judeca Înainte” sau a te baza pe o „opinie luată de-a gata” constituie expresii sinonimice curente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ipostaze: om, zeu, daimon. Ca om, Herodot l-a prezentat drept sclav al lui Pitagora, deși a trăit cu mult înaintea acestuia. Obiceiul omului-zeu se păstrează și astăzi. În Tibetul contemporan, Dalai Lama este și om, și zeu. Discutabilă rămâne etimologia lui Zalmoxis/ Zamolxis. Alți autori îl consideră pe Zalmoxis un reformator cultural de tipul lui Orfeu, fondator de mistere religioase. Nemurirea promovată de el era o postexistență după moarte. Lupul din stindardul dacic exprima și nemurirea. Nu doar sufletul, ci
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la punerea în discuție a unor astfel de sistematizări conceptuale și operative, fapt ce devine în final o punere în discuție a noastră înșine, un apel la ceea ce este fundamental și deci inițial, un apel ce ia forma interogației. Conform etimologiei sale, cuvântul sens înseamnă „semnificație”, „înțeles”, „indiciu”. Deja în această conotație elementară se poate observa un dinamism îndreptat spre ceva la care ne referim, care intră în relație cu noi, făcând să apară, pe de o parte limbajul, pe de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Stromatele, stromata a II a, cap. IV, 13.2.-13.4., 14.1.-14.3., 15.3.-15.5., 16.1.-16.3., 17.1.-17.4., 18.1., în PSB, vol. 5, p. 120-122) „Dacă ar trebui să facem etimologia cuvântului știință (επιστήμη), atunci ar trebui să înțelegem că acest cuvânt vine de la στάσις (stare pe loc, ședere, așezare, oprire), pentru că știința oprește sufletul nostru, care mai înainte se purta când într-o parte când în alta; că știința îl
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
di accettare îl presente e di farsi addomesticare da esso. La sua ribellione, proprio perché amplificata dalla tormentata vicenda personale, ha în sé un surplus di pathos, che può rinvenirsi nel glossario che lentamente forgia dal nulla, spesso ritornando all'etimologia dei vocaboli, più frequentemente squarciando îl velo che distorce îl corretto intendimento di parole che nel tempo sono state oggetto di una dolosa manomissione. Distinguendosi dal chiaroveggente così come dall'utopista, che spinge la sua immaginazione fino a una visione
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
libertà, la triade valoriale che ne regge le sorți. A costui, come anticipato, è consentito fuoriuscire dal circuito în cui è stato coinvolto, mă soltanto în misura limitată. Dietro la subordinazione del soggetto all' entità indivisibile (secondo quanto suggerisce l'etimologia del sostantivo, in-dividuum) come creazione sociale, infatti, c'è la morsa che l'economia, soprattutto nella sua variante capitalistica, impone congiuntamente alla tecnica, în una con-fusione che certamente, come în tutte le creazioni umane, conoscerà un epilogo, mă per accelerare
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
căminelor culturale. Ei bine, cine deschide cartea lui Pascal Quignard află un bun mijloc de a-și pierde rapid iluziile, chiar fără a cunoaște în profunzime operele respectivilor. Și încă în întrebuințarea cea mai doctă a antichității, coborând treptele unor etimologii extrem de interesante de unde nici situarea psihologică nu lipsește. Aflăm astfel foarte multe despre sexualitatea antică (cu precădere despre cea romană), implicațiile sociale fiind, când sunt, cel puțin surprinzătoare (l-am putea acuza aici pe Quignard, precum odinioară pe Freud, de
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
române, 2001), transformarea numelui propriu în nume comun s-ar fi petrecut mai întâi în săsește, unde numele maghiar foarte răspândit ar fi ajuns să însemne, prin antonomază, "țăran, om simplu". S-a propus la un moment dat o altă etimologie, neconvingătoare, prin bulgară (gabăr "eram prost", la Ciureanu 1935). În același timp, se știe că gabori (cu pălărie) e desemnarea unui grup de țigani din Transilvania (vorbitori de maghiară); acesta pare însă a fi rezultatul unei evoluții semantice divergente. Alte
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]