4,374 matches
-
diferite, față de celulele normale ale organismului purtător, poate fi explicat fie ca o consecință a unei mutații, care modifică structura unui/unor determinanți antigenici, fie ca rezultat al apariției unor antigene virale (fapt dovedit în unele cazuri de cancere cu etiologie sigur virală). III. MORFOLOGIA TUMORILOR CRITERII DE CLASIFICARE Clarificarea tumorilor se poate face pe baza mai multor criterii, cele mai folosite fiind criteriile biologic și histologic. Primul criteriu de clasificare a tumorilor ia în considerație comportamentul lor biologic, cunoscut sau
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
definite. Factorii de risc, pentru recurența tumorii în cazul SCC, includ: 1) tumori recurente; 2) dimensiunea tumorii mai mare de 2 cm; 3) tip histologic slab diferențiat; 4) localizarea la nivelul pavilionului auricular, vermilionul buzei, columela sau șanțul nazal; 5) etiologia (radioterapie, ulcer cronic sau osteomielită, cicatrici); 6) imunosupresie; 7) neurotropism; 8) adâncimea de invazie a dermului reticular sau grăsime; 9) rata de creștere mare. Recidiva apare, de obicei, din cauza aprecieri incorecte a limitelor invaziei subclinice a tumorii. Tumorile situate în
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
în viață, în urma cărora se face tranziția de la o etapă la alta; modalitatea de realizare va genera adecvarea sau nu a rezultatului. Modelul psihopatologic al dezvoltării) se bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi asociați cu etiologia abuzului de substanțe (factori neurologici și genetici, predispoziția la comportamente problemă, factori psihologici și psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe principiile de bază ale dezvoltării și ale psihopatologiei legate de dezvoltare. Acest model diferă de alte modele etiologice prin
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
traumatici poate rezulta în disfuncții fiziologice ce includ deteriorarea sistemului imunitar (Miller G. E., Cohen S., Ritchey K. E., 2002) și hipertensiune, boli coronariene, diabet, obezitate și boli de metabolism. Modelul psihanalitic Prima teorie a lui Freud (1896) pentru o etiologie a nevrozei postula necesitatea unei traume externe. Deși a continuat prin a-și dezvolta psihologia în termeni de conflicte infantile, a rămas interesat de nevroza traumatică, mai ales de ceea ce el numește "nevroza de război". Cuvântul "trauma" este derivat din
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Pearlman (1990) susțin prezența simptomelor stresului posttraumatic, dar pun accentul pe conținutul lor mai mult decât pe intensitatea manifestării situând tulburarea în contextul modificărilor profunde produse în cadrul sistemului de credințe. Stresul traumatic secundar plasează mai puțină importanță pe context și etiologie. Figley (1995) a afirmat că o singură expunere la materialul traumatic al unei singure persoane poate duce la apariția simptomelor istovirii empatice. Traumatizarea vicarianta apare ca urmare a expunerii cumulative la traumă de-a lungul timpului. Accentul este pus pe
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sunt comune, dar că traumatismul vicariant diferă prin centrare și context, abordând individul ca întreg în relație cu tot cadrul și înțelesurile subiective ale traumei implicate. Conceptualizarea stresului traumatic secundar se centrează asupra simptomelor observabile și deși recunoaște contextul și etiologia, le acordă o atenție mai scăzută. Deși Figley menționează uneori diferențele conceptuale generate de teoria constructivistă care stă la baza procesului de traumaizare vicarianta, el nu a precizat în ce măsură este de acord cu ideile avansate de Pearlman și Saakvitne cu privire la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Dan Lungu - Băieți de gașcă Lucian Dan Teodorovici - Cu puțin timp înaintea coborârii extratereștrilor printre noi Florin Lăzărescu - Trimisul nostru special Mariana Gorczyca - Cheful nu se organizează, vine de la sine Tudor Lavric - Necăsătoriții Doina Ruști - Zogru Cora Flavian - Marta sau etiologia inconturnabilului eșec Antoaneta Zaharia - Garsonieră în centru Dan Miron - Scândurica Maria Manolescu - Halterofilul din Vitan Cezar Paul-Bădescu - Luminița, mon amour Răzvan Rădulescu - Teodosie cel Mic Ana Maria Sandu - Fata din casa vagon Victoria Comnea - Manuc Filip Florian, Matei Florian - Băiuțeii
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA UNIVERSITATEA "PETRE ANDREI" DIN IAȘI FACULTATEA DE DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI LĂCRĂMIOARA MOCANU Psihocriminologie Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Introducere / 7 Capitolul 1: Etiologia comportamentului deviant. factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial / 11 1.1. De la predelincvență la delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
schimbare atât a mentalității delincventului, cât și a reprezentanților centrali ai sistemelor punitive, cu scopul de a reevalua specificitatea psihicului celui pedepsit, precum și consecințele condamnării lor, toate acestea reflectându-se ulterior în calitatea și gradul de reintegrare socio-profesională. Capitolul 1 Etiologia comportamentului deviant Factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial Sistemul axiologic actual este extrem de labil și fluctuant, iar incertitudinea unei grile de valori autentice are efecte nefaste și stagnante pentru evoluția subiectului individual, astfel există riscul de a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
că acesta nu reușește să găsească soluții de eliberare, de aici și numeroasele reacții și/sau atitudini aberante și neintegrate social. 3.1. Omorul - abordare criminologică Criminologia spre deosebire de alte discipline umaniste abordează personalitatea umană din perspectiva implicării acesteia în problematica etiologiei și profilaxiei manifestărilor infracționale, căutând să dea răspuns la întrebări atât de dificile ca: cine e infractorul? cum apare și spre deosebire de alții adoptă modelul comportamentului criminal? Conceptul de personalitate a infractorului a suferit, în evoluția criminologiei, interpretări diferite, aproape fiecare
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se deosebește totuși de noncriminal, este o personalitate înclinată spre crimă, adică o personalitate criminală. Această problemă a trăsăturilor de bază și specifice criminalilor a fost sesizată de mult în criminologie, îndeosebi de criminologia clinică și în special în problema etiologiei crimei. Autori ca Pinatel, Di Tulio, Kinberg, De Greeff și alții au cercetat și au formulat, pe baza acestor trăsături, teoria personalității criminale. S-au menționat trăsături psihologice caracteristice la criminali, cum sunt: agresivitatea, egocentrismul, indiferența afectivă, lipsa de inhibiție
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a se exprima în exterior ori de a se interioriza: tipul extravertit-deschis, comunicativ, jovial, sociabil și intravertit-închis, orientat spre propriul eu, aparent mai puțin sociabil și mai puțin comunicativ. Criminologia nu a reușit sa implice diferit tipurile de caracter în etiologia infracțiunii. Interesant este totuși de semnalat că în formele lor extreme de manifestare, extrovertirea tinde spre manifestări caracteristice bolnavilor maniacali, pe când introvertirea tinde spre autismul schizofrenic. Caracterul în general este influențat de temperament și atitudini, dar procesul formării sale este
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ale masacrului din Guyana (titlul în lb. romană..., trad.? aparută și la noi an 1981 la Editura Politica) de doi ziariști din San Francisco ce și-au riscat viața pentru a vedea pe viu cele petrecute în jungla sud-americană. ----------------------------------------------------------------------- PSIHOCRIMINOLOGIE Etiologia comportamentului deviant 2 1 76 75 Introducere Etiologia comportamentului deviant Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar Suicidul între adevăr și eroare Bibliografie
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
trad.? aparută și la noi an 1981 la Editura Politica) de doi ziariști din San Francisco ce și-au riscat viața pentru a vedea pe viu cele petrecute în jungla sud-americană. ----------------------------------------------------------------------- PSIHOCRIMINOLOGIE Etiologia comportamentului deviant 2 1 76 75 Introducere Etiologia comportamentului deviant Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar Suicidul între adevăr și eroare Bibliografie
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
181 Bibliografie 186 Capitolul 6 Situațiile de criză educațională în clasa de elevi 191 6.1. Caracterizarea situațiilor de criză educațională 191 6.2. Gestionarea situațiilor de criză educațională 195 6.2.1. Identificarea și cunoașterea 196 6.2.2. Etiologia situației de criză 196 6.2.3. Decizia 197 6.2.4. Programul de intervenție 197 6.2.5. Aplicarea măsurilor 197 6.2.6. Controlul 198 6.2.7. Evaluarea 198 Bibliografie 200 Capitolul 7 Stiluri și strategii de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Fără a renunța la perspectiva strict psihopedagogică, cadrul didactic trebuie să abordeze și strategii de tip managerial în clasa de elevi, exploatând la maximum resursele disponibile prin proiectarea unor soluții de administrare și utilizare a lor. O constatare interesantă asupra etiologiei eșecurilor la clasă ale cadrelor didactice este aceea a numărului lor mare datorat deficitarei cunoașteri, administrări și exploatări a resurselor educaționale (sociale, psihologice, pedagogice, manageriale) din clasa de elevi. Nivelul eficienței activității la clasă a cadrului didactic poate fi exprimat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
lucru normale și stimulându-i să participe la interacțiuni sociale angajante, reale și autentice. 5.4.1. Alterarea climatului educațional - abandonul școlartc "5.4.1. Alterarea climatului educa]ional - abandonul [colar" Abandonul școlar nu poate fi asimilat, în totalitate, ca etiologie, climatului educațional. Sunt însă semnale de tip investigațional care arată că poate fi stabilită o corelație semnificativă între procesele manageriale negative, cu efect în alterarea și deprecierea climatului educațional și al abandonului școlar. O investigație de mică anvergură, realizată de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
faptul că ultimii 500 de ani ai Europei au fost doar 200 de ani de pace și restul de 300 de război. După această constatare, cu valențe de cultură generală, ar fi foarte bine să trecem în revistă structurile și etiologia afectivității, pornind de la principalele orientări cu caracter teoretic ale domeniului. Profesorul Septimiu Chelcea (1993) definește agresivitatea ca orice formă de comportament care are ca scop vătămarea sau jignirea altora. După cum se poate observa: - agresivitatea nu este un sentiment, ci o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
criză școlară în clasa de elevi am identificat numai unele din posibilele situații de criză intervenite în derularea activităților școlare zilnice. Nu trebuie să se creadă însă că doar stările conflictuale constituie exemple ale situațiilor de criză. 6.2.2. Etiologia situației de crizătc "6.2.2. Etiologia situației de criză" Generată de derularea în forme de manifestare atipice, necesitatea cunoașterii profunde a situației, dar și a cauzelor acesteia constituie o a doua etapă în procesele de gestionare a crizelor școlare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
identificat numai unele din posibilele situații de criză intervenite în derularea activităților școlare zilnice. Nu trebuie să se creadă însă că doar stările conflictuale constituie exemple ale situațiilor de criză. 6.2.2. Etiologia situației de crizătc "6.2.2. Etiologia situației de criză" Generată de derularea în forme de manifestare atipice, necesitatea cunoașterii profunde a situației, dar și a cauzelor acesteia constituie o a doua etapă în procesele de gestionare a crizelor școlare. Identificarea cauzalității trebuie să constituie un debut
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
este găsită de autor, preocupat mai ales de soluționarea situațiilor de criză economică, în faptul că „managerul prost este pasiv”, intervențiile acestuia caracterizându-se astfel: - stă și așteaptă să treacă efectele crizei; - critică numai unul sau mai mulți colaboratori; - pune etiologia crizei pe seama factorilor exteriori sistemului pe care îl conduce; - suportă cu tristețe și cu resemnare criticile directe ale subalternilor; - se destăinuie pe un ton lamentabil superiorilor că trebuie să se lupte; - are o atitudine acuzatoare la adresa dificultăților care l-au
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
izolat, putând fi întâlnit și în rândul armatei lui Napoleon, în timpul retragerii din Rusia. Aceste fapte, printre altele, ca violențele, asasinatele..., demonstrează existența instinctelor animale la oameni, care sunt cu toate acestea ființe sociale. Instinctele există, dar cum funcționează ele? Etiologii, cei care studiază comportamentul animalelor în mediul lor natural (literal, ethos înseamnă „moravuri”), au arătat că în spatele motivațiilor numite în mod popular „instincte” se ascunde un cocktail de componente înnăscute sau dobândite. Niko Tinbergen, un etiolog celebru, a obținut pentru
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
numite de recuperare (după modelul claselor pe niveluri de Învățare din Anglia), care au eșuat din cauza unor erori privind conceperea strategiilor și a modului de desfășurare a activităților educative (includerea În aceeași clasă de recuperare a copiilor cu deficiențe de etiologie diferite și care aveau forme diverse de manifestare, organizarea frecventă a claselor la sfârșitul ciclului primar sau În ciclul gimnazial, ignorându-se principiul intervenției timpurii, ponderea mare a copiilor provenind din familii dezorganizate, dezinteresate de școlarizarea copiilor lor); • În anii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
venite de la organele interne) și o sensibilitate proprioceptivă (semnalele venite de la receptorii specifici din mușchi, tendoane și articulații). În același timp, sensibilitatea este dependentă de integritatea și maturizarea căilor nervoase; prin urmare, la un copil cu dizabilități mentale/intelectuale de etiologie patologică sau exogenă, există o mare probabilitate de diminuare a sensibilității, fapt confirmat În realitate de prezența la acești copii a unor praguri ridicate În cazul sensibilității absolute, dar mai ales În cazul sensibilității diferențiale. Afectarea sensibilității normale reprezintă una
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
constituind sindroame (gr. syn - împreună; dromos - cale, cursă), numite și tulburări. Spre exemplu, concepțiile negative legate de propria persoană, prezent și viitor tind să apară împreună, constituind un sindrom depresiv (Beck et al., 1979). Un sindrom poate să aibă o etiologie multiplă. Dacă mecanismele etiopatogenetice (mai ales factorii determinanți) ale unui sindrom sunt cunoscute, atunci, în principiu, putem vorbim despre boală (pentru detalii privind relațiile dintre conceptul de sindrom și cel de boală, vezi Boloșiu, 1990). În tabloul clinic, componenta afectiv-emoțională
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]