639 matches
-
de vitamina B12 sau acid folic (peste 95% din cazuri), mai rar de deficitul de acid ascorbic, tocoferol, tiamină. ANEMII PRIN DEFICIT DE VITAMINA B12 Definiție Anemii megaloblastice de tip central determinate de deficitul absolut sau relativ de vitamina B12. Etiopatogenie Cauzele deficitului de vitamina B12 sunt: 1. deficit de aport în caz de dietă exclusiv vegetariană, fără produse lactate și ouă, alcoolism cronic, carențe alimentare persistente 2. deficit de absorbție prin deficit congenital sau dobândit de factor intrinsec 3. utilizare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
insuficiență medulo-/corticosuprarenaliană, miocardita etc). Dieta echilibrată va include obligatoriu proteine de origine animală și vegetale. ANEMIA PRIN DEFICIT DE ACID FOLIC Definiție Anemie centrală megaloblastică prin diseritropoieză secundară deficitului de sinteză a ADN determinat de carența în acid folic. Etiopatogenie Cauzele carenței de acid folic sunt: - deficit de aport în caz de alimentație precară la asistații social, bătrâni, nutriție parenterală, la alcoolici - deficit de absorbție în rezecții gastrice și intestinale întinse, by-pass intestinal, hipotiroidie, administrare de anticonvulsivante, contraceptive orale - eliminare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
locuitori/an. La copil este mai frecventă leucemia acută limfoblastică (LAL - 80%). La adultul peste 50 de ani este mai frecventă leucemia acută mieloblastică (LAM - 80%). Repartiția pe sexe este egală pentru LAM, în timp ce LAL este mai frecventă la bărbat. Etiopatogenie Deși cel mai frecvent nu se poate stabili o relație cu un factor cauzal, se discută implicarea următorilor factori de risc:radiații ionizante - substanțe chimice (benzen, arsenic, pesticide, ierbicide, insecticide), medicamente (fenilbutazona, cloramfenicol, postchimioterapie cu agenți alchilanți etc) - hipoplazia medulară
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
leziuni cutanate + articulare = purpura Schönlein - leziuni cutanate + fenomene digestive sau/și renale = purpura Henoch. Este o afecțiune dobândită cu caracter acut la copil sau frecvent cronic la adult, cu repartiție egală între sexe și incidență mai mare primăvara și toamna. Etiopatogenie Descrierea cazurilor familiale a dus la supoziția predispoziției genetice. Se asociază frecvent cu infecții virale și bacteriene (în special de căi aeriene superioare), reacții alergice la alimente și medicamente, substanțe chimice, toxine animale și mușcături de insecte, boli cu componentă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în intervalul de vârstă 15-35 de ani și predomină la sexul feminin (x 9 comparativ cu bărbații). În mod particular debutul are un vârf de incidență în cursul sarcinii. Afecțiunea este influențată de rasă, fiind mai frecventă la populația noneuropeană. Etiopatogenie Cauza nu este cunoscută. Este discutată intervenția a 3 categorii de factori: 1. factorul genetic susținut de agregarea în anumite familii cu modificări ale genelor complexului major de histocompatibilitate, de incidența crescută a bolii la rudele de gradul I a
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
include tulburări ale metabolismului glucidelor, lipidelor și proteinelor, are în comun hiperglicemia plasmatică cronică care, necorectată, este responsabilă de dezvoltarea complicațiilor specifice, acute și/sau cronice. Clasificarea diabetului zaharat Clasificarea utilizată de principalele foruri naționale și internaționale este bazată pe etiopatogenia principalelor categorii de diabet (Tabelul 13) și include 4 clase clinice. Diabet zaharat tip 1 - distrucția celulelor beta insulare care conduce, de obicei, la insulinodeficiență absolută - Autoimun - Idiopatic Pacienții pot fi de orice vârstă (de obicei tineri, înainte de 30 de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
vacor etc.) - boli infecțioase (ex. rubeola congenitală, citomegalovirus etc.) - forme rare de diabet indus imunologic (Ac antiinsulină, Ac antireceptor insulinic etc.) - alte sindroame genetice (sindrom Down, coree Huntington, sindrom Turner etc.) Diabet gestațional - descoperit pe parcursul unei sarcini, necesită reevaluare postpartum Etiopatogenie Diabetul zaharat este un sindrom care cuprinde multiple mecanisme de dereglare a homeostaziei glicemice dar și de alterare a metabolismelor lipidic și protidic, ducând în final la apariția acelorași complicații cronice degenerative. În reglarea metabolică, în condiții fiziologice sunt implicați
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
indusă de factori psihologici și sociali, prin factori genetici sau congenitali. 5. Clasificarea în funcție de prezența simptomatologiei și/sau comorbidități, recent propusă a fi introdusă în practica clinică, sugerează de fapt stadializarea obezității și posibilitățile terapeutice gradat, în funcție de severitate (Tabelul 23). Etiopatogenie Determinismul excesului ponderal este complex și multifactorial, fenomenul care stă la baza apariției obezității fiind reprezentat de dezechilibrul energetic cronic dintre aportul caloric crescut și/sau consum energetic scăzut. Acest lucru va duce, în timp, la o balanță energetică pozitivă
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau consum energetic scăzut. Acest lucru va duce, în timp, la o balanță energetică pozitivă, cu acumularea de țesut adipos în exces și alterarea structurii și funcției secretorii a țesutului adipos (inflamația și secreția de adipocitokine). Principalii factori implicați în etiopatogenia obezității sunt factorii genetici, pe de o parte, și factorii de mediu, pe de altă parte (stilul de viață nesănătos cu favorizarea alimentației hipercalorice, a sedentarismului, consumul excesiv de alcool, stresul psihosocial și profesional, deprivarea de somn, factorii ambientali). În același
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
mecanismul Frank-Starling, fracția de ejecție crescând, dar într-o măsură mai mică decât la persoane mai tinere. Apariția mai rapidă a dispneei de efort este datorată și reducerii complianței pulmonare, creșterii travaliului ventilator, precum și diminuării performanței mușchilor scheletici. 15.4. Etiopatogenia bolii coronariene la vârstnici Principala cauză a bolii coronariene la vârstnic este reprezentată de ateroscleroza coronariană. Factorii de risc clasici produc inițial disfuncția endoteliului vascular. Interacțiunea anormală a monocitelor și a trombocitelor cu peretele vascular conduce la acumularea în intimă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
de leziuni apar combinate. 12.2.1.2. Regiunea topografică interesată Se descriu contuzii ale capului, gâtului, toracelui și extremităților. Fiecare dintre aceste contuzii au particularități determinând tablouri clinice ce vor fi studiate la patologia organelor interesate. 12.2.2. ETIOPATOGENIA CONTUZIILOR Contuziile sunt produse de agenți traumatici cu suprafața regulată și întinsă, care împing și compresează pielea fără a o rupe. Factorii etiologici pot avea stări fizice diferite, cea ce explica variabilitatea leziunilor; pot fi fizici sau chimici, pot acționa
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
venă azigos. 12.3.6. LEZIUNI ARTERIALE TRAUMATICE CU EVOLUTIE CRONICA 12.3.6.1. Anevrismul arterial post-traumatic Este definit ca o formațiune constituită dintr-un „sac” care conține sânge lichid sau amestecat cu cheaguri și comunică cu lumenul arterial. Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv peretele anevrismului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
infecție singura operație posibilă este deschiderea anevrismului după ligatură deasupra și dedesubtul pungii anevrismale. 12.3.6.2. Anevrismul arteriovenos (fistula arterio venoasă) Este o comunicare permanentă între arteră și venă care determină aspectul clinic și evolutiv al bolii. 274 Etiopatogenie: Se constituie în urma unei leziuni traumatice care afectează simultan axul arterial și trunchiul venos satelit. Boala apare mai frecvent în timp de război fiind produsă prin arme de foc, înțepături și cu totul excepțional în urma unei contuzii. Poate să apară
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare. Toate aceste fascicule sunt înconjurate de un țesut conjunctiv numit epinerv. La partea periferică epinervul constituie a teacă nervului nevrilemul. Importanța sa este fundamentală pentru regenerarea și reparația chirurgicală a nervului. Etiopatogenie: Leziunile traumatice ale nervilor sunt determinate de agenți mecanici, termici, toxici sau ischemici. Complexitatea leziunilor depinde de particularitățile agentului vulnerant. Acțiunea acestor factori poate fi directă determinând compresiuni, rupturi, secțiuni, striviri sau indirectă (tracțiune) mecanism mai rar întâlnit. Leziunile nervoase
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
T1DM este o afecțiune complexă, poligenică, cu multiple alele predispozante și protectoare care interacționează între ele, prezența izolată a nici uneia dintre ele nefiind necesară și nici suficientă pentru a determina apariția bolii [93]. Metode de depistare a genelor implicate în etiopatogenia T1DM: 1) Studiul genelor candidate. Această metodă folosește cunoștințele fiziopatologice și de etiopatogenie pentru a identifica moleculele (proteinele) care sunt implicate direct sau indirect în mecanismul de apariție a bolii. Genele care codifică aceste proteine cu funcție cunoscută au o
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
interacționează între ele, prezența izolată a nici uneia dintre ele nefiind necesară și nici suficientă pentru a determina apariția bolii [93]. Metode de depistare a genelor implicate în etiopatogenia T1DM: 1) Studiul genelor candidate. Această metodă folosește cunoștințele fiziopatologice și de etiopatogenie pentru a identifica moleculele (proteinele) care sunt implicate direct sau indirect în mecanismul de apariție a bolii. Genele care codifică aceste proteine cu funcție cunoscută au o mare probabilitate de a interveni în producerea susceptibilității genetice față de boală și poartă
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
asociate metabolismului lipidic, gene legate de mecanismul de acțiune al insulinei, gene ale obezității. Încercăm în Tabelul 2 să sintetizăm principalele gene candidate pentru T2DM. Dintre genele menționate în Tabelul 2, unele au fost după cum se știe dovedit implicate în etiopatogenia T1DM și a MODY. Multe dintre ele au fost testate pentru diabetul de tip 2, rezultatele fiind deocamdată neconcludente. Vom prezenta în continuare câteva date privind principalele gene candidate care au fost testate până în prezent, pe diferite populații, pentru determinarea
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
pe baza unor determinări biochimice (26). Importanța acestei boli derivă din prevalența sa crescută și din asocierea cu comorbidități severe, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, apneea de somn etc. În acest capitol încercăm să prezentăm date esențiale cu privire la etiopatogenia, complicațiile și tratamentul obezității. 2. Definiție, criterii de diagnostic Obezitatea (în latină: ob = din cauza, esum = a mânca) este o condiție complexă, multifactorială, caracterizată printr-un exces de țesut adipos. În mod normal bărbații au țesut adipos în proporție de 15-20
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
se citează în majoritatea studiilor din literatură deoarece o explorare amănunțită a parenchimului pulmonar rezecat cu tumoră carcinoidă confirmată histopatologic poate arăta focare de hiperplazie a celulelor neuroendocrine cu dimensiuni mai mici de 0,5 cm, cunoscute ca „tumorlets” [4]. ETIOPATOGENIE Tumorile carcinoide aparțin categoriei tumorilor neuroendocrine APUD ce provin din celulele Kultchitsky de la nivelul arborelui traheo-bronșic. Sistemul APUD conține hormoni și substanțe biologic active (serotonina, ACTH, bradikinina, histamina, somatostatina, insulina, glucagonul, VIP, GH, PG, prolactina, secretina, substanța P, encefalina, gastrina
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
origine neuroendocrină comună. În literatura de specialitate este citat ca factor predispozant inflamația cronică de la nivelul mucoasei și submucoasei bronșice cu rol în migrarea și proliferarea celulelor Kultchitsky la acest nivel, care se hiperplaziază și proliferează. După majoritatea autorilor, în etiopatogenia tumorilor carcinoide fumatul nu reprezintă un factor de risc [29, 55], așa cum în geneza cancerului bronhopulmonar joacă un rol primordial. Există însă studii [45] ce indică o posibilă asociere fumător - carcinoid atipic. Numeroase studii au încercat să găsească o legătură
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
HERNIA RETROCOSTOXIFOIDIANĂ (MORGAGNI-LARREY) ETIOPATOGENIA Hernia Morgagni-Larrey se formează prin trecerea grăsimii properitoneale sau a viscerelor abdominale în cavitatea toracică printr-un defect diafragmatic anterior. Descrisă pentru prima dată de Giovani Morgagni [5, 30, 41], este cunoscută și sub alte denumiri [28, 30]: 1. hernie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
malformații congenitale (colice, mezocolice, hepatice, cardiace, sindrom Down etc.) [9]. În cadrul herniilor diafragmatice congenitale este observată mult mai rar [2, 23, 42]. Orificiul herniar poate fi foarte larg, prin lipsa zonei sternale a diafragmului, ca urmare a aplaziei acestei regiuni. Etiopatogenia congenitală a herniei poate lămuri toate modalitățile de afectare a diafrag-mului, de la o simplă zonă de slăbiciune, până la aplazia totală a regiunii sternale diafragmatice. Astfel, defectul poate fi existent încă de la naștere, ca o comunicare directă a cavităților pleurală și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
la locul de unde a fost ridicat un lambou muscular din peretele antero-lateral abdominal (format din mușchii oblic intern și transvers abdominal) [31]. Recidiva herniei Morgagni-Larrey Este cu totul excepțională. Recuperarea postoperatorie se efectuează fără sechele. HERNIILE CONGENITALE ALE CUPOLEI DIAFRAGMATICE ETIOPATOGENIA Reprezintă 75% din totalul herniilor diafragmatice și sunt întâlnite în trei variante: postero-laterale (herniile tip Bochdaleck); antero-laterale (circa 1% dintre herniile diafragmatice); și aplazia completă a unui hemidiafragm (1% din cazurile de hernii diafragmatice). Apar ca urmare a unui deficit
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
50%), au prezentat disfuncții ventilatorii. Presiunea parțială a oxigenului (PaO2) a avut valori normale la toate cazurile investigate. Deci putem vorbi de o recuperare foarte bună postoperatorie a acestor pacienți [4, 5]. HERNIA DIAFRAGMATICĂ CONGENITALĂ POSTERO-MEDIALĂ (PRIN „APLAZIA HIATUSULUI ESOFAGIAN”) ETIOPATOGENIA Aceste hernii diafragmatice diferă de herniile hiatale obișnuite, întrucât în cazul lor este vorba de o veritabilă aplazie diafragmatică, având ca urmare o vastă dehiscență, întinsă către dreapta și comunicând frecvent cu orificiul aortic, pilierul drept fiind adesea absent [3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
absent, diagnosticul pus de mulți dintre chirurgi este tot de hernie hiatală. Acest lucru este explicat de confuzia clară ce se face între cele două entități cu manifestări clinice și, uneori, cu imagini radiologice asemănătoare, dar absolut distincte, atât ca etiopatogenie, cât și a aspectelor anatomo-patologice. Soluția chirurgicală identică pe care o presupun ambele entități este un alt factor ce duce la includerea incorectă a herniilor diafragmatice congenitale postero-mediale în cadrul herniilor hiatale. Totuși deficitul de dezvoltare al pilierului drept creează dificultăți
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]