924 matches
-
să fi „lucrat” cu unul dintre redactorii ESPLA (redactor și prietenă mi-era mereu Ioana Andreescu, ce urma să se mărite cu compozitorul Costin Miereanu, să plece ambii la Paris, la începutul anilor ’70, unde ea va publica cărți de etnologie a zonei din sudul Olteniei natale și apoi romaneă, cu Animale bolnave lucrurile s-au... „încurcat” însă. Am terminat romanul în toamna lui ’67 și m-am grăbit să-i pun în brațe manuscrisul voluminos dnei Mihăileanu, directoarea Editurii Tineretului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dalta celui cu care, de vreo patru secole, „se ceartă” cei mai mari și mai îndrăzneți sculptori ai lumii, de pe toate continentele - Buonarroti! Tot Macovescu m-a dus cu mașina la Napoli, unde am vizitat faimosul muzeu de artă și etnologie și apoi, închiriind un helicoper, am zburat în insula San-Michele, atrași de „grota albastră”, dar, mi se pare, mai mult de cartea doctorului suedez Axel Munthe, Cartea de la San-Michele, un enorm bestseller al generațiilor dintre războaie și puțin după...Ă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mele la simbolurile din Maramureș sunt în această ordine de idei. Am descoperit practic Maramureșul, după 1969, când am revenit ca profesor aici, am citit mult și am cunoscut cu adevărat și în profunzime bibliotecile vii de civilizație arhaică și etnologie, care au fost mama mea Maria și moașa Ileana, mama mamei mele. Lucram cu mama și moașa în grădină, pe câmp, sau oriunde, și pe ori ce vreme, orice făceam, poezia irupea din ființa lor în mod firesc, la mijlocul celei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Moldovei (și Bucovinei), lucrările de mare valoare (colectivul Centrului de folclor al Filialei Iași a Academiei) au adus la lumină un capitol care ilustrează acest subiect; nu cred că, în acest volum, poate fi inclus subiectul care, de fapt, aparține etnologiei. Aici, în această carte, este potrivit însă ca în câteva cuvinte să abordăm relațiile medicinii populare cu medicina cultă. Specific, în acest context, că ne referim numai la subiectul "Moldova", pe de o parte, și că ni se pare firesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de om, alegere adesea fatală. Cu toate acestea, s’a integrat și ea perfect În ecosistemele locale, chiar dacă vrăbiile sunt de altă părere, iar relativ recentul ei popas pe meleagurile noastre nu a apucat să lase prea multe urme În etnologia română, decât că plecarea pisicii de acasă prevestește numai necazuri. Desigur e valabilă și reciproca, adică atâta vreme cât vedem o pisică, mai ales neagră, Încă e bine. Două caracteristici fac din pisică un indicator al stării mediului: reacția față de un mediu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ANDREI OIȘTEANU (n. 1948) este cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română), conferențiar asociat la Centrul de Studii Ebraice, masterat (Universitatea din București) și președinte al Asociației Române de Istorie a Religiilor. Domeniile sale predilecte sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este doctor În științe umaniste (Universitatea din București) și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărți publicate În limba română : Grădina de dincolo. Zoosophia, Dacia, 1980 ; Motive și semnificații mito-simbolice În cultura tradițională
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Studiere a Anti- semitismului din cadrul Universității Ebraice din Ierusalim mi-a oferit o bursă pentru o cercetare cu tema Imaginea evreului În cultura tradițională românească, o cercetare comparativă În context est-central- -european. Se suprapunea astfel interesul meu pentru studiile de etnologie vizând centrul și estul Europei cu cel pentru istoria și cultura evreilor din aceeași zonă. Lucrând la proiect, mi-am dat seama că ar fi interesant și important să urmăresc modul În care stereotipurile referitoare la evrei, așa cum apar ele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parțial, m-am așteptat, dar căreia nu i-am bănuit amploarea. Este vorba de rănile de nevindecat pe care cenzura comunistă le-a provocat În corpusul literaturii științelor sociale. În marea majoritate a cărților, publicațiilor și studiilor de folclor și etnologie apărute după război În România nu se vorbește aproape deloc despre evreu, pentru că acest nomen ethnicum și tot ce era legat de el au devenit În bună măsură tabu. După un exces de popularitate (negativă, ce-i drept) În perioada
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cerut interzicerea folosirii acestui etnonim, ca fiind Încărcat cu semnificații depreciative. Revenind la epoca național-comunistă, Îmi aduc aminte că, În 1979, Romulus Vulcănescu mi se plângea că cenzura i-a exclus Întregul articol referitor la „țigano- logie” din Dicționarul de etnologie pe care Îl pregătea la Editura Albatros. Autorul a schimbat termenul amintit cu cel de „gipsologie” și textul articolului a putut să apară În carte <endnote id="(549, p. 150)"/>. Este o poveste ridicolă, dar simptomatică. Ea demonstrează că degra-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să zicem, românii ? În orice caz, În secolele XVIII-XIX, călătorii străini prin Țările Române și românii Înșiși atestă abundența de usturoi și de ceapă În hrana românilor <endnote id="(3, p. 23 ; 462, p. 163)"/>. La aceeași concluzie au ajuns etnologii care s-au ocupat la sfârșitul secolului al XIX-lea de bucătăria țăranului român : „Ceapa se pune mai În toate bucatele, să le dea gust. Ea se mănâncă și sadea [...]. În multe mâncări se pune mujdei de usturoi” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Al. Dobre, Editura Minerva, București, 2000. 547. Informații culese pe teren de o masterandă a mea, Cristina Toma, căreia Îi mulțumesc. 548. Honoré de Balzac, Opere, vol. VII, Editura pentru Literatură Universală, București, 1961. 549. Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, Editura Albatros, București, 1979. 550. Bruce Lincoln, Theorizing Myth. Narrative, Ideology, and Scholarship, The University of Chicago Press, Chicago - Londra, 1999. 551. Ion Slavici, Die Rumänen in Ungarn, Siebenburgen und der Bukowina, Karl Prochaska, Viena, 1881. 552. Vintilă Mihăilescu, „Imagini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
editarea unui manuscris inedit din 1915. 820. Cesare Lombroso, L’anthropologie criminelle et ses récents progrès, Félix Alcan, Paris, 1890. 821. Ligia Livadă-Cadeschi, „Un francez În Valahia anilor 1830. Alphonse Royer și amintirile sale de călătorie”, În Symposia. Caiete de etnologie și antropologie, nr. 1, Editura Aius, Craiova, 2002, pp. 255-268. 822. Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului. Scene din viața privată, Editura Polirom, Iași, 2003. 823. Nicolae Filimon, Escursiuni În Germania meridională. Nuvele, postfață și bibliografie de Paul Cornea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
caracterizau. De la Londra ni s-a alăturat și minunata actriță clasică Irene Worth, care, câțiva ani mai târziu, avea s-o joace pe Ranevskaia În Livada cu vișini regizată de mine la Lincoln Center. Mahin Tajadod, o specialistă iraniană În etnologie, ne-a ajutat să ne familiarizăm cu sonoritățile vechii limbi ceremoniale avesta, care avea să constituie al treilea limbaj În Orghast, pe lângă cel inventat de Ted Hughes și de greaca veche. Ea ne-a recitat poeme mistice În această limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
religiilor. Exemple: în secolul al XIX-lea, pastorii Americani s-au arătat interesați de cercetarea sociologică a fenomenului religios; primul curs de sociologie de la Harvard college (1891-1892) a fost ținut de un profesor congregaționist; misionarii creștini au contribuit la dezvoltarea etnologiei; unii dominicani francezi au devenit sociologi profesioniști (Serge Bonnet, Maurice Montuclard, Henri Desroche etc.). în Franța, juristul Gabriel le Bras va iniția o cercetare de teren a catolicismului. Pe atunci, le Bras preda istoria dreptului canonic și a instituțiilor creștine
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Ca urmare, cercetarea sacrului s-ar pune pe același plan cu epigrafia, cercetarea vestigiilor, literatura etc. Istoria religiilor și-ar pierde astfel autonomia. Pettazzoni va înțelege acest risc, iar spre sfârșitul vieții va admite complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia, etnologia și sociologia religiilor. Acest model complementar de analiză și interpretare se cere aplicat tuturor marilor religii ale lumii, dar și noilor mișcări religioase. Una dintre aceste mari religii este și iudaismul. Capitolul IV Iudaismul IV.1. Textele de bază ale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
limba franceză Simona, Ceaușu, Editura All, București, 2003. În aceeași colecție au apărut: Arhitectura în Europa, Gillbert Luigi Antropologia, Marc Augé, Jean-Paul Colleyn Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zemor Comunicarea, Lucien Sfez Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Etnologia Europei, Jean Cuisenier Genul science-fiction, Roger Bozzetto Introducere în studii literare, Dumitru Tucan Istoria cărții, Albert Labarre Istoria presei, Pierre Albert Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Literatura pornografică, Dominique Maingueneau Magia, Jean Servier
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
folcloriștilor, I, București, 1979 (în colaborare cu Sabina-Cornelia Stroescu), II, București, 1983; Dicționarul etnologilor români, București, I-III, 1998-2001; Introducere în opera lui Petru Caraman, București, 1999; Un mit - Toma Alimoș, București, 1999; Sub semnul Minervei, București, 2000; Repere în etnologia românească, București, 2002. Ediții: Miorița. Balade populare românești, introd. edit., București, 1966; Soarele și Luna. Balade populare românești, București, 1966; Folclor din Oltenia și Muntenia, III-V, București, 1968-1970; Petru alias Dăncuș de Ieud, Strigături, glume și basme culese din
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
1994, 217; Teodor Vârgolici, N. Iorga și Basarabia, ALA, 1995, 294, 1997, 387; Mircea Anghelescu, Clasicii noștri, București, 1996, 186-189; Teodor Vârgolici, Sărbătoarea Crăciunului la români, ALA, 1997, 399; Dicț. scriit. rom., II, 27-29; Ion Șeuleanu, Imaginea în oglindă a etnologiei românești, ST, 1999, 2; Teodor Vârgolici, „Dicționarul etnologilor români”, ALA, 1999, 458; Petru Ursache, „Dicționarul etnologilor români”, CL, 1999, 6; Viorel Cosma, „S-a făcut lumină în folclorul românesc”, „Rampa”, 1999, 106-107; Al. Săndulescu, „Dicționarul etnologilor români”, RL, 1999, 33
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
-l interesează complexele festive, ci „semnificația unui principiu contagios”. Din perspectiva sa, sărbătorescul este „o stare care se transformă în calitate”, „un mod de a fi valoare”, un principiu cultural iradiant. De aceea este preocupat mai ales de conturarea unei etnologii a fericirii, subscriind opiniei lui Karl Kerényi, care spusese, încă din 1938, că sărbătorescul a „ scăpat cu totul etnologului”. Autorul investighează așadar comportamentul festiv, pentru că esența sărbătorii este „sărbătorescul de dincolo de o anume sărbătorire”. Contează, în viziunea sa, „modul de
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
Petrescu), ilustrând frumoasele posibilități teoretice ale autorului. SCRIERI: Practica fericirii. Fragmente despre sărbătoresc, București, 1985. Repere bibliografice: Marian Papahagi, O istorie a sărbătorii, TR, 1986, 22; Radu G. Țeposu, Vitrina cărților, FLC, 1986, 25; Mihai Coman, Un nou val în etnologia românească, SLAST, 1986, 30; Paul Petrescu, Despre practica fericirii, „Arta”, 1986, 10; Dinu Flămând, O pledoarie pentru fericire, AFT, 1986, 7; Alexandru Popescu, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, CREL, 1986, 7; Silviu Angelescu, Etnologia sărbătorii, TBR, 1986, 323; Paul H.
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
Mihai Coman, Un nou val în etnologia românească, SLAST, 1986, 30; Paul Petrescu, Despre practica fericirii, „Arta”, 1986, 10; Dinu Flămând, O pledoarie pentru fericire, AFT, 1986, 7; Alexandru Popescu, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, CREL, 1986, 7; Silviu Angelescu, Etnologia sărbătorii, TBR, 1986, 323; Paul H. Stahl, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, „Études et documents balkaniques et mediteranéens” (Paris), 1987, 13; Marin Marian, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, REF, 1989, 3; N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ion Pintea, Cluj-Napoca
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
Prin „Șezătoarea” și prin corpusurile pe care le-a întocmit (cimilituri, descântece), prin declanșarea unei veritabile mișcări de strângere a tradițiilor populare, la care s-au raliat numeroși aderenți, G. s-a impus ca un nume de seamă în istoria etnologiei românești. A debutat colecționând și publicând cimilituri, influențat de lectura unui studiu al lui Moses Gaster, Literatura populară română, și ulterior, vreme de paisprezece ani, a adunat, cu multă trudă și cheltuială, din publicații vechi și contemporane, unele greu accesibile
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
de teamă, nu-i lasă să se nască, crescându-i și adăpostindu-i În propriul corp - un personaj asemănător Întâlnim la Pascal Bruckner, În Copilul divin) permite autorului un număr de referințe ironice, implicite, la meseria de scriitor, la voga etnologiei și, mai ales, la deviații psihice supradimensionate până la absurd (numele lui Eugène Ionesco nu poate fi ocolit, dar aici este vorba de un absurd existențialist pus În ramă). Într-un alt roman, din 1999, Opera postumă a lui Thomas Pilaster
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
studii a statului francez. Urmează cursuri de lingvistică, etnografie și sociologie cu Marcel Cohen, J. Vendryès, Antoine Meillet și Marcel Mauss la Sorbona, la École Pratique des Hautes Études și la Collège de France. Obține în 1934 o diplomă în etnologie la Sorbona. Revenită în țară, își continuă între 1934 și 1936 studiile de doctorat și funcționează ca bibliotecară la Seminarul de sociologie. Este profesoară de limba și literatura română la Caransebeș (1936-1938), la licee din București (1940-1952), iar după moartea
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
al lui Vasile Cuceu, țărani. După ce a absolvit cursurile Liceului Teoretic „Gheorghe Șincai” din Baia Mare și pe cele ale Facultății de Filologie din Cluj-Napoca, este succesiv, tot aici, cercetător principal la Arhiva de Folclor a Academiei Române, șef al sectorului de etnologie (1980-1990) și director (din 1990). Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1978, la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]