926 matches
-
asemenea probleme. Desigur, o atare concepție cu privire la raportul dintre cercetător și obiectul studiat, În care, după cum am văzut, imaginile joacă un rol foarte important, nu este proprie numai istoriei mentalităților. Ea se datorează, ca tehnică aplicativă și ca generalizare teoretică, etnologiei și antropologiei culturale, axându-se, așadar, la Început, pe studiul societăților tradiționale, dar cucerind, la ora actuală, Întreg spațiul științelor socio-umane. O vom regăsi În domeniul mai apropiat al psihologiei sociale, În psihologia interși transculturală, care se ocupă de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imagologia a reprezentat, la originile sale, un domeniu de cercetare cultivat de comparatiștii literari, de la Paul Hazard și Jean-Marie Carré la Daniel-Henri Pageaux sau Manfred Fischer. Cea mai reușită carte de imagologie a fost realizată Însă de un specialist În etnologie și antropologie: este vorba de Imaginea evreului În cultura română, de Andrei Oișteanu. Referindu-mă În continuare la istoricii români interesați de „imaginea celuilalt”, trebuie să menționez, mai Întâi, cercetările care au investigat imaginea românilor așa cum apare ea În viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
domeniul cercetării istorice este așa-numita antropologie istorică, disciplină care se dorește a fi una de frontieră, dar care s-a afirmat mai mult ca o ramură a științei istorice, avându-și originea În istoria mentalităților. Antropologia propriu-zisă (antropologia culturală, etnologia, studiile culturale) reprezintă, prin excelență, „mama” firească a studiilor referitoare la problema alterității, În calitatea ei de știință consacrată Înțelegerii și reprezentării diferențelor culturale. Trăsături cum ar fi dimensiunea autoreflexivă, atât de specifică acestei discipline, sau interesul constant pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Academiei, București, 1970-2005. *** Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine În periodice (1859-1918), vol. I-III, Editura Academiei, București, 1980-1985. *** Bibliografia românească modernă. 1831-1918, vol. I-IV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984-1986. Bonte, Pierre; Izard, Michel (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999. Cioranescu, Alejandro, Diccionario Etimológico Rumano, Universidad de La Laguna, Tenerife, 1958-1966. Constantinescu, N.A., Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei, București, 1963. Crăciun, Ioachim, Bibliografia Transilvaniei românești. 1916-1936, Monitorul Oficial, București, 1937. Diaconovich, Corneliu, Enciclopedia română, vol
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
op. cit., passim. Ibidem, p. 32. Pentru problematica generală a antropologiei istorice, vezi Simona Nicoară XE "Nicoară" , Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, precum și o introducere succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la Lucian Boia, op. cit., pp. 16-17, 223-224. Pentru o introducere lămuritoare În problemele antropologiei culturale contemporane, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 134. G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, sub voce. Ernest Bernea, op. cit., p. 198. Mircea Eliade XE "Eliade" , op. cit., p. 61. Cu privire la raporturile dintre sărbătoare și rit, vezi Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 584, sub voce „rit”. Barbu XE "Barbu" Ștefănescu, Sociabilitate rurală, violență și ritual. Cartea În practicile oblative de răscumpărare a păcii comunitare, Transilvania, sec. XVII-XIX, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2004, p. 543
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1973; Stare de dor. Poeți și pictori tărani, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1983; Flori lângă izvoare, Bucureți, 1985; Flacăra vieții, București, 1987. Traduceri: Tălmăciri din poezia sovietică, București, 1957. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 346; Romulus Vulcănescu, Dicționar de etnologie, București, 1979, 380. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
obținut, prin concurs, un post de cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor din București. În perioada 1969-1982 a făcut parte din colegiul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”. În 1970 devine membru în Comisia de Antropologie și Etnologie a Academiei Române. În 1968 s-a înscris la doctorat, sub îndrumarea lui A. J. Greimas, la École Pratique des Hautes Études din Paris, teza sa, rămasă în stadiul de proiect, tratând structura baladei populare românești. A fost căsătorit cu Viorica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
se bazeze pe fundamentarea epistemologică a interdisciplinarității, implicând „fenomene interconexate de ordin psihologic, lingvistic, filosofic, estetic, juridic, etic, pedagogic, tehnologic, economic etc.” (Aspecte epistemologice ale cercetărilor interdisciplinare și cultura populară). Cercetătorul are în vedere problema interferenței unor discipline diverse, ca etnologia și teoria comunicării, istoria și folcloristica, lingvistica și coregrafia, stabilind un nou ansamblu de simboluri privitoare la obiectele culturii populare materiale ca semne destinate comunicării între om și univers (Repere ale unei teorii structural-semantice a culturii populare materiale). Meditând asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
religiilor. Exemple: în secolul al XIX-lea, pastorii Americani s-au arătat interesați de cercetarea sociologică a fenomenului religios; primul curs de sociologie de la Harvard college (1891-1892) a fost ținut de un profesor congregaționist; misionarii creștini au contribuit la dezvoltarea etnologiei; unii dominicani francezi au devenit sociologi profesioniști (Serge Bonnet, Maurice Montuclard, Henri Desroche etc.). în Franța, juristul Gabriel le Bras va iniția o cercetare de teren a catolicismului. Pe atunci, le Bras preda istoria dreptului canonic și a instituțiilor creștine
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Ca urmare, cercetarea sacrului s-ar pune pe același plan cu epigrafia, cercetarea vestigiilor, literatura etc. Istoria religiilor și-ar pierde astfel autonomia. Pettazzoni va înțelege acest risc, iar spre sfârșitul vieții va admite complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia, etnologia și sociologia religiilor. Acest model complementar de analiză și interpretare se cere aplicat tuturor marilor religii ale lumii, dar și noilor mișcări religioase. Una dintre aceste mari religii este și iudaismul. Capitolul IV Iudaismul IV.1. Textele de bază ale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Cuceu, Ion, Alternative antropologice și etnologice în cercetarea culturilor, EFES, Cluj, 2007, pp. 327-339. Teampău, Gelu, "Scurt istoric al benzii desenate americane/A Short History of the American Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 10/2008 (Etnologia de teren), pp. 92-109. Teampău, Gelu, "Simbol și mesaj în banda desenată/Symbol and Message in Comics", în Orma. Revistă de studii etnologice și istorico-religioase, nr. 13/2010 (Tematizări moderne ale mitului), pp. 82-98. Thiébaut, Michel, "Culture populaire et culture
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vol. 15, nr. 1, 2000, pp. 145-163. Berger, Arthur Asa, "Mediatribes Making Sense of Popular Culture, The Mass Media And Everyday Life in America!, în et Cetera, vol. 59, nr. 4, 2002, pp. 378-386. Bonte, Pierre; Izard, Michel, Dicționar de etnologie și antropologie, trad. Smaranda Vultur, Radu Răutu (coord.), Polirom, Iași, 1999. Burke, Peter, Popular Culture in Early Modern Europe, Harper Torchbooks, New York, 1978. Camus, Albert, Străinul, Ciuma, trad. Georgeta Horodincă, Editura pentru Literatură, București, 1968. Camus, Albert, Exilul și împărăția
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o istorie a imaginarului, p. 12. 19 Ibidem, p. 19. 20 Robert Segal, Myth: a Very Short Introduction, p. 2. 21 Idem, Theorizing about Myth, p. 5. 22 Patrice Bidou, Natura mitului, în Pierre Bonte și Michel Izard, Dicționar de etnologie și antropologie, p. 439. 23 Ion Cuceu, Fenomenul povestitului, p. 10. 24 Patrice Bidou, op. cit., p. 440. Emmanuel Désveaux explică: "Este vorba de izolarea mitemelor (a motivelor care cooperează la alcătuirea unui sistem) și de observarea transformărilor acestora în alte
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Pamfile”, 1928, 1-2; Valeriu Ciobanu, Tudor Pamfile, RITL, 1956, 1-2; Ovidiu Papadima, Mitologie românească, ATN, 1968, 7; Constanța Bădic, Tudor Pamfile (1883-1921). Bibliografie, Galați, 1970; I. Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 80-81; Bârlea, Ist. folc., 404-408; Romulus Vulcănescu, Gheorghe Vrabie, Etnologia. Folcloristica, București, 1975, 37-38; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Virgiliu Florea, Un folclorist uitat, TR, 1997, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 133-136; Dumitru V. Marin, Tudor Pamfile și revista „Ion Creangă”, introd. Nicolae Constantinescu, Vaslui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Mihail Bulgakov, Guillaume Apollinaire, Tennessee Williams, Hugo von Hofmannsthal, Bertolt Brecht, William Saroyan, Jean Anouilh. Profilul cultural al publicației depășește o arie de interes strict literar, vizând completitudinea fenomenului artistic, cum demonstrează și numeroasele eseuri pe teme de lingvistică, filosofie, etnologie, sociologie, istorie, muzică, plastică, coregrafie, cinematografie, teatru, autorii selectați fiind Leonardo da Vinci, Friedrich Nietzsche, Sșren Kierkegaard, Roland Barthes, Benedetto Croce, José Ortega y Gasset, Ferdinand de Saussure, Martin Heidegger, John Ruskin, Henri Matisse. Documentul, mărturia, memorialistica, ce prezintă uneori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Sorina Bălănescu, Liviu Cotorcea, Anca Sârbu, Adela Hagiu, Astrid Agache, Doru Scărlătescu, I. Popescu-Sireteanu, Magda Jeanrenaud ș.a. În paginile revistei, Petru Caraman, Ovidiu Bârlea, Ion Taloș, Vasile Adăscăliței, Petru Ursachi, Florin Bucescu, Viorel Bârleanu sunt autori de studii vizând domeniile etnologiei, etnografiei, ale folclorului literar sau muzical. Între colaboratori se numără și mulți specialiști de renume din străinătate: Hans-Robert Jauss, Michael Kapellen, Horst Schuller-Anger, Stefan Hof, Anton Schwob, Michael Soukop, Burkhart Steinwach, Till R. Kuhnle (toți din spațiul cultural germanic), Odille
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
culturală au în față un larg câmp de investigație. La fel, într-o universitate care găzduiește secții cu predare în limba maghiară sau germană (e.g., Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), s-ar putea crea un departament de studii interdisciplinare (lingvistică, antropologie, etnologie, istorie și religii comparate) privind viața comunităților rromani și relațiile ei cu românii, ungurii și maghiarii conlocuitori. Este timpul să recunoaștem că reputația țiganilor printre români suferă din motive deopotrivă reale și imaginare. Dar pentru a trata problemele acute, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
scoase la lumină numeroase date noi despre scriitori ca Gr. Alexandrescu, B.P. Hasdeu, Iosif Vulcan, Costache Caragiali, Ion Maiorescu, Traian Demetrescu. Publicația mai include o bună „revistă a revistelor”, precum și note și comentarii despre morală, religie, psihologie, învățământ, istorie, geografie, etnologie etc., contribuind în chip esențial la configurarea peisajului cultural al vremii. Alți colaboratori: Emanoil Bucuța, Zaharia Bârsan, Aron Cotruș, N. Batzaria, N.M. Condiescu, N.I. Herescu, Ion Dongorozi, A. Mândru, Mihai Moșandrei, I.U. Soricu, George Voevidca, G. Vâlsan, I. Pavelescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
66 77 81 81 85 88 91 92 94 102 103 103 107 109 113 115 115 117 123 124 126 128 129 131 135 135 141 145 147 149 În aceeași colecție au mai apărut: Naționalismele europene, Paul Sabourin Etnologia Europei, Jean Cuisener În curs de apariție: Deontologia mijloacelor de comunicare, Claude-Jean Bertrand Format 1/16 (54 ( 84) • Bun de tipar: 1999 • Apărut: 1999 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a acelor locuri. Surpriza sa a fost reprezentată de numeroasele analogii pe care le-a găsit între conținutul inconștientului acestor popoare și cel al europenilor moderni. Aceste constatări au constituit un punct de plecare pentru aprofundarea studiilor sale în domeniul etnologiei, în cel al psihologiei religioase a simbolurilor. Prin antiteză la teoria freudiană, Jung a denumit linia sa de gândire ca analitică. Era o psihanaliză care pleca de la fenomenele psihice normale și nu de la cele psihiatrice, de patologie. Interesul său a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
răspăr cu evoluțiile de aiurea, un model local, provincial (a cărei țintă era una demopolitică), de a judeca limitele corpului uman și șansele sale de ameliorare. Îndeosebi în anii tensionați de după 1933 (să nu eludăm Congresul internațional de antropologie și etnologie, care se va ține, în 1938, la Copenhaga), indicînd o utilizare a etnologiei în politică, uneori cu discriminări biologice excesive și acreditînd mai mult zona rurală, studiile echipei de la Cluj veneau să confere semnificație politică factorului etnic în sferele importante
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
una demopolitică), de a judeca limitele corpului uman și șansele sale de ameliorare. Îndeosebi în anii tensionați de după 1933 (să nu eludăm Congresul internațional de antropologie și etnologie, care se va ține, în 1938, la Copenhaga), indicînd o utilizare a etnologiei în politică, uneori cu discriminări biologice excesive și acreditînd mai mult zona rurală, studiile echipei de la Cluj veneau să confere semnificație politică factorului etnic în sferele importante ale neamului românesc: sănătate, educație și economie. Eugeniștii transilvăneni conturau în fapt tendința
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
aparte, Eminescu și literatura veche (2003), adună și sistematizează toate știrile și documentele privind relația poetului cu „scripturile bătrâne”, dar și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la confluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetuarea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE SIBIU, publicație de cercetări arheologice și de istorie, sociologie și etnologie, de istorie literară și culturală; apare la Sibiu, din 1994. Colegiul de redacție este alcătuit din Eugen Onu (redactor-șef), V. Ciobanu (redactor-șef adjunct), Dorel Morândău (secretar de redacție), Victor V. Grecu, Sigrid Haldenwang, N. Jurca, Ilie Moise, Thomas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]