KorAP: Find »[drukola/base=eugenie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...70 >

1,730 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

selectată din rândurile intelectualilor, a căror poziție socială privilegiată demonstra potențialul lor biologic și capacitatea de dezvoltare, populația rurală avea calitatea de a fi sursa cea mai sănătoasă, cu cel mai mare potențial de reîmprospătare a acestei elite. Toți adepții eugeniei păreau să fie de acord că satul era „marele rezervor de unde se premenesc și se alimentează energiile constructive ale Țării...”31. Țăranii reprezentau o resursă umană neexploatată, un repozitoriu de tradiție și cheia purității etnice a națiunii române. Eugeniștii se

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
la transformările istorice sau ca sursă de vitalitate pură era În vogă În perioada interbelică și, de altfel, scriitori precum Nicolae Iorga sau Nichifor Crainic descriau viața satului ca pe un paradis pierdut 34. Este posibil ca numeroși adepți ai eugeniei să fi fost convinși de astfel de descrieri idilice ale satului datorită unei nostalgii a faptului că cei mai mulți dintre ei se născuseră și unii chiar crescuseră la sat. Moldovan, de exemplu, era fiul unui preot de țară, iar Petre Râmneanțu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de țărani din satul bănățean Gaiu Mare. Experiențele lor urbane, În Viena, București sau Cluj, au fost, probabil, foarte mult influențate de amintirea anilor copilăriei petrecuți la sat, așa cum demonstrează pagini ample din scrierile autobiografice ale ambilor autori 35. Adepții eugeniei au integrat Însă această viziune nostalgică Într-o perspectivă mult mai agresivă și mai pragmatică decât alți contemporani, printre care Nichifor Crainic. Mișcarea eugenistă nu Își propunea să mențină intactă energia umană a satelor, ci să transforme țărănimea Într-o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de intrușii romi. În opinia sa, sursa corupției și a degenerării nu era În interiorul sistemului, ci În persoana acestor presupuși impostori, a căror excludere ar fi dat elitei posibilitatea de a-și recăpăta vigoarea. În 1942, un alt adept al eugeniei, Simion Mehedinți, Își transformase și el retorica argumentelor de la accentul pus pe necesitatea de a realiza un control social mai strict la un ton rasist fără echivoc: A venit Însă timpul ca anarhia să Înceteze... Îndepărtarea Evreilor, a Țiganilor și

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
s-au deplasat către o retorică a pericolului iminent, care punea accentul pe nevoia de a apăra sănătatea comunității, prin purificarea corpului național de grupurile „nedorite”. Începutul războiului a oferit, Într-o anumită măsură, contextul producerii acestei translații către o eugenie restrictivă. Chiar dacă factorul exogen al războiului explică, Într-o anumită măsură, de ce a fost adoptată o retorică a crizei, acțiunea acestui factor nu diminuează rasismul fundamental al teoriei și mișcării eugeniste. Infractorii ca „plăgi sociale”tc "Infractorii ca „plăgi sociale

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ci și ca mame sau femei tinere care puteau deveni mame. Mai mult, ei recunoșteau faptul că femeile adesea deveneau prostituate din cauza neajunsurilor economice sau deoarece cădeau victime meseriilor lor, În special dacă erau servitoare. De aceea, unii adepți ai eugeniei au propus măsuri radicale pentru a Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
similare printre eugeniștii români. În cazul prostituatelor și al delincvenților juvenili, eugeniștii au rămas fideli Încercării de a controla granițele dintre normalitate și marginalitate prin mecanisme de izolare, dar și prin programe de reintegrare. * * * Societatea pe care o imaginau adepții eugeniei integra unele configurări tradiționale ale rolurilor sociale, precum rolurile materne ale femeilor, propunându-și, În același timp, să reorganizeze ierarhia existentă pe baza unor criterii noi și cu ajutorul unor noi tehnologii de control social. Sinteza eugenistă conținea Însă unele inconsistențe

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
personal. Majoritatea membrilor acestei elite păreau să fie În favoarea unui control mai strict al selecției sociale, chiar dacă ei Înșiși fuseseră crescuți În condiții modeste și Își obținuseră pozițiile privilegiate aproape exclusiv prin efort personal. Faptul că analizele elaborate de adepții eugeniei acordau elitelor profesionale un rol privilegiat, de forțe de avangardă, a contribuit esențial la succesul ideilor eugeniste printre membrii intelighenției românești, În special În Transilvania, unde intelectualii sufereau Încă de un complex de inferioritate față de cei maghiari. Cu prețul atribuirii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
alt domeniu de acțiune socială. Capitolul de față analizează impactul eugeniștilor asupra reformei educației. Voi lua În discuție diferite lucrări dedicate reformei educației, legislația adoptată, normele metodologice și textele publicate În spiritul acestor reforme. În final, voi argumenta că adepții eugeniei au reușit să extindă semnificația noțiunii de educație, pentru a desemna nu doar o activitate care are loc În cadrul sălii de clasă, ci un proces mai larg de Învățare socială și au Încercat să pună În aplicare o anumită idee

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
să estimăm cu oarecare precizie răspunsul general al publicului față de aceste idei. Cu toate acestea, simpla frecvență cu care alți promotori ai reformei educației au reprodus limbajul și argumentele eugeniste În textele școlare poate oferi o minimă evaluare a importanței eugeniei pentru elaborarea politicilor În domeniul educației. Mai mult, analiza manualelor de influență eugenistă, folosite de-a lungul anilor ’30 și la Începutul anilor ’40, poate dezvălui unele posibile explicații ale atitudinii celor mai mulți membri ai elitelor intelectuale și profesionale, fără nici o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
români au subliniat Întâietatea educației ca instrument de creare a conștiinței eugeniste printre etnicii români și, În consecință, de stimulare a dezvoltării comportamentului și organizării sociale sănătoase. În 1926, Gheorghe Preda, specialist În sănătate psihică și un susținător puternic al eugeniei, scria: Problema națiunei ș...ț este o problemă de educație, iar școala și biserica, știința și religia trebue să colaboreze În respectarea necesităților biologice 7. Lucrarea lui Preda evidenția, de asemenea, rolul proeminent al eredității În determinarea personalității și a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ale majorității eugeniștilor români? Ar trebui să Înțelegem că un autor ca Preda era pur și simplu confuz sau Într-o poziție marginală? Nu chiar. O ipoteză mai plauzibilă ar fi aceea că, la fel ca și alți adepți ai eugeniei, autorul avea nevoie de un astfel de argument pentru a putea construi, mai departe, o critică eficientă a degenerării sistemului de educație, În conformitate cu principiile eugeniste. Argumentul contrar, mendelian, nu oferea același spațiu de manevră. Dacă factorii de mediu nu aveau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În dezbaterile perioadei \: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric" Am argumentat anterior că eugeniștii susțineau eficiența educației ca instrument de realizare a selecției și progresului eugenic, În același timp În care se distanțau de perspectiva lamarckiană. Unde se situau Însă adepții eugeniei În contextul mai larg al dezbaterilor despre reforma educației din acea perioadă? În dezbatere fuseseră atrase numeroase personalități ale lumii academice din România, o parte fiind divizate În două tabere: proeuropenii și naționaliștii. Această sciziune fusese prefigurată de dezbaterile anterioare

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
România, În sensul dezvoltării unui sistem de educație mai orientat către aspecte practice, constituie subiectul câtorva analize istorice 20. Nici una dintre aceste analize nu evidențiază determinismul biologic ce constituie fundamentul ideilor sale și nici elogiul pe care Mehedinți Îl aduce eugeniei, pe care o consideră baza cea mai solidă de creare a unui sistem de educație adaptat nevoilor societății românești, În secolul XX: Ajutat de știința și de tehnica modernă, un mare geniu social poate schimba În scurtă vreme ritmul vieții

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mintale este strâns legată de identitatea de clasă. Conform datelor sale, 70% dintre elevii care manifestau o inteligență deasupra mediei sau excepțională proveneau din familii de practicanți de profesii cu un nivel superior de educație 24. Numeroși alți adepți ai eugeniei din România sau din alte țări Împărtășeau această viziune reificată a clasei sociale ca indicator al inteligenței Înnăscute. Istoricul Donald Mackenzie arată că, În Anglia, eugeniștii au folosit retorica inteligenței ereditare ca modalitate de a afirma statutul superior al profesiilor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
teama eugeniștilor față de clasele de mijloc, urbane, de altă etnie și afirmația că acest grup social deținea cel mai mare potențial intelectual. Ștefănescu-Goangă nu a menționat, de fapt, etnia printre criteriile importante de stabilire a ierarhiei studenților. Cei mai mulți adepți ai eugeniei erau Însă, fără Îndoială, conștienți de acest aspect, pentru că mulți dintre ei au adăgat un corolar important la ceea ce fusese deja spus În sensul reificării superiorității intelectuale ereditare a claselor de mijloc 26. Numeroși autori au susținut că, În contextul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cea a băieților, nu doar pentru că trebuiau să se pregătească pentru roluri sociale specifice femeilor, ci și din cauză că se nășteau cu Înzestrări intelectuale și vocaționale diferite de alte băieților 29. Opinia lui Moldovan era susținută de numeroși alți adepți ai eugeniei. Ovidiu Comșia, dezvoltând o discuție detaliată a relațiilor de gen, afirma că, „Pe lângă diferențele biologice inerente individului, vin În cumpănă și diferențele biologice inerente sexelor ș...ț alta e structura șlorț biologică și, mai ales, menirea lor viitoare”30. Comșia

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Învățământ alț fetelor era diferit de cel al băieților ș...ț, se dădeau mai puține informațiuni științifice... o mulțime de profesiuni Îi erau Îngrădite femeii, chiar când era admisă ș...ț era mai slab plătită 34. Grupul de adepți ai eugeniei care Împărtășeau astfel de opinii nu a mers Însă niciodată atât de departe Încât să susțină că fetele ar trebui să primească aceeași educație ca și băieții. În acest sens, cei care adoptau această linie critică erau prinși Într-o

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
că se presupunea că grupurile aveau capacități intelectuale diferite. Critica celor câțiva autori care se opuneau prejudecăților de gen privind capacitățile intelectuale ale femeilor nu a avut, astfel, nici o influență În elaborarea politicilor publice din domeniul educației. Unii adepți ai eugeniei au luat În considerare și alți factori de mediu disgenici, Încercând să elimine efectele acestora asupra procesului de educație, prin criteriile de selecție aplicate. Eugeniștii susțineau că indivizii cu un stil de viață imoral (spre exemplu, infractorii și prostituatele) sau

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În loc să moștenească minte, va ajunge poate Într’un azil de vagabonzi sau alienați, sau va deveni un răufăcător din vina ta!”37 Discuțiile publice pe marginea folosirii criteriului moștenirii ereditare ca bază a reformei educației le-au oferit, asfel, adepților eugeniei oportunitatea de a-și afirma rolul de elită morală și de a legitima propria dorință de a extinde măsurile de control social, În special asupra claselor inferioare. Unii autori Încercau să augmenteze sentimentul de criză, arătând că inclusiv familiile aparent

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Înmagazinate” latent În fiecare copil. De-a lungul perioadei interbelice, Moldovan, Făcăoaru și Râmneanțu au militat fervent pentru realizarea unui recensământ eugenic sistematic, care ar fi Însemnat crearea unor „dosare biologice” pentru fiecare individ, astfel Încât doctorii și alți specialiști În eugenie să poată urmări dezvoltarea fiecărui individ, dintr-o perspectivă intergenerațională mai largă 39. Aceste dosare urmau să constituie o primă bază de date din care se puteau selecta atât copiii cu o inteligență potențial sub medie, dar și cei al

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
asupra mobilității sociale a copiilor lor. Elevii care se calificau În urma „preselecției” bazate pe dosare biologice urmau să fie supuși unui nou proces de selecție, În care li se administrau diferite teste de inteligență și de aptitudini. Unii adepți ai eugeniei considerau că testele de inteligență măsurau mai degrabă gradul de alfabetizare și erudiția decât capacitățile intelectuale Înnăscute 40. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei erau În favoarea folosirii testelor IQ ca metodă validă de selecție a elevilor În conformitate cu dotarea lor intelectuală

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
instinctelor materne. Trăsături fizice precum șoldurile Înguste, sânii mici sau mai mult păr de culoare Închisă pe corp erau semne ale unui potențial reproductiv sub normal 43. Băieții tineri nu erau nici ei feriți de astfel de examinări supărătoare. Adepții eugeniei recomandau ca selecția În școli să se bazeze pe criterii normative de masculinitate, care includeau „O Înfățișare dinamică, viguroasă, agresivă și provocatoare”44. De aceea, un băiat cu umerii Înguști, fără musculatură puternică și cu păr moale și rar era

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
forme de boli sociale, de la sifilis la alcoolism și tuberculoză. Retorica prezentării unor astfel de probleme rămânea Însă coerentă cu ideile exprimate În programul inițial al Secției Biopolitice și În lucrările teoretice ale lui Moldovan și ale altor adepți ai eugeniei din cadrul Astrei 58. Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologictc "Școlile Țărănești \: mobilizarea și controlul capitalului biologic" Pe lângă oportunitățile ocazionale de educare a adulților, eugeniștii au Încercat să creeze și un program de educație permanent, În cadrul Astrei. Cel mai semnificativ

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
susțineau că același val de migrație, motivată de aspirațiile către dragoste romantică, aventură și bunuri materiale, influențase semnificativ creșterea dramatică a prostituției după primul război mondial 69. Perspectiva expusă mai sus trădează Însă o prejudecată de clasă, pe care adepții eugeniei o cultivau, paradoxal, exprimându-și În același timp disprețul față de viziunea nerealistă a feministelor din clasa de mijloc despre problemele femeilor de la sate. Citatul de mai sus ilustrează și o instrumentalizare a intereselor acestor femei, din partea promotorilor reformelor eugeniste („trebuie

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]