853 matches
-
a ne îndrepta atenția asupra mai multor exemple, adică Norvegia, țara natală a lui Rokkan, Belgia, așa cum a făcut odinioară Val Lorwin sau Țările de Jos, pe urmele lui Daalder dar și Spania, Italia, Finlanda, Suedia și alte țări, capacitatea euristică a modelului rokkanian se impune. Prin abordarea sa macro analitică și socio istorică, Rokkan își evidențiază opera clivajele drept hartă conceptuală a Europei Occidentale în cadrul școlii comparative a lui Mark Lichbach considerată drept structuralist approach. Acesta va regăsi autori precum
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
laborator fascinant pentru studiul clivajelor și partidelor politice, cu condiția să fie respectate anumite precauții epistemologice și metodologice. În principal, trebuie să evităm două obstacole: acel conceptual stretching care lărgește conceptele până la nivelul la care acestea își pierd orice valoare euristică, pe de o parte, și transformarea unui model într-un "pat al lui Procust" aplicabil oricăror sisteme de partide, pe de altă parte. În cazurile anumitor țări, clivajele și partidele care le exprimă au supraviețuit. Partidul Țărănesc Polonez, PSL, ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
emergenței unei "ere a confuziei" în raport direct cu societatea Frankenstein, și ne interesează în cel mai înalt grad. Celui care s-ar întreba despre pierderea creativității pe care individul ar suferi-o din cauza "mașinizării" memoriei sale și a procedeelor euristice care îi sînt proprii, interacțiunea îi vine în ajutor. Se înțelege această interactivitate ca un dialog cu o ființă inteligentă, ba chiar nu uitucă, și care nu vă face morală: nu îl veți irita, nu veți suferi nici o pagubă. Interactivitatea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un studiu de caz poate să aducă la lumină factori semnificativi și variabile neglijate în comparațiile mai extinse. Limitarea analizei la o singură țară are avantajul de a-i permite cercetătorului să studieze subiectul în adâncime. Studiul de caz devine "euristic", așa cum spune Harry Eckstein, atunci când contribuie la rafinarea unei teorii. A studia Canada ca democrație consociațională înseamnă a distinge între elementele explicative care sunt integrate în cunoașterea cumulativă asupra acestui tip de democrație. A constata, de exemplu, cât de puțină
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Noua schemă dominantă de interpretare a istoriei românilor este cea a europenismului. Meta-povestirea românității în meandrele istoriei este reașezată de pe linia împlinirii idealului național pe traseul intrărilor și retragerilor din "Europa". Rămâne metafora oceanică a fluxului și refluxului ca dispozitiv euristic de descifrare hermeneutică a sensului ascuns în destinul istoric românesc, însă apele naționalismului purtate de curenții independenței și unității naționale sunt înlocuite de mareele europenismului. Jaloanele simbolice sunt date acum de cotiturile istoriei naționale înspre și dinspre Europa. Iată, schematic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
făcute posibile de recursul la metaforă. Astfel se explică idealul estetic existent în matematică și logică înțeles ca simplicitate. Nu e deloc greu de argumentat existența unei poetici a științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este o metaforă hibridă, în care sunt integrate elemente masonice cu elemente de inspirație administrativă - arhiva fiind, materialmente, o construcție în interiorul căreia se derulează procese de organizare și reorganizare a fondului pe care îl găzduiește. Fără să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Numai că aceasta rămâne dincoace de constituirea ca atare, îndeplinind doar o funcție de "reglare" a tuturor condițiilor unei constituiri fenomenale, ca și cum (als ob) aceasta ar face parte din însăși structura constituirii fenomenale respective. Ideea nu este propriu-zis decât un concept euristic și nu ostensiv, și nu arată cum e constituit un obiect, ci cum trebuie să căutăm, sub conducerea lui, natura și înlănțuirea obiectelor experienței în genere." Ideile transcendentale funcționează "nu ca principii constitutive ale extinderii cunoașterii noastre la obiecte mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la un înalt nivel academic, folosind și informații de ultimă oră. Mărturie stau cursurile publicate. În domeniul metodologiei didactice am abordat problemele cele mai importante pentru un profesor de biologie: Proiectarea, organizarea și desfășurarea lecțiilor de biologie; Metodele didactice: Conversația euristică; Problematizarea; Învățarea prin descoperire; Folosirea modelării și a modelelor în predarea biologiei; Folosirea experimentului în predarea biologiei; Interdisciplinaritatea în predarea biologiei; Folosirea mijloacelor de învățământ în predarea biologiei. Prelegerile de metodică erau urmate de dezbateri ample, cu exemplificări, pentru a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
aristotelică tradițională, care este logica explicativă dominantă a cvasitotalității culturilor occidentale, poate deveni opacă și inoperantă pentru persoanele care provin dintr-o cultură care pune accentul pe o abordare mai holistică a gîndirii. Deși toate conceptele evocate au un rol euristic important, constituind gramatici fertile de examinare a diferențelor în termeni de "tipare culturale", ele sînt totodată dificil de operaționalizat în contextul unui potențial studiu mai pragmatic, din cauza deficitului de date cantitative. Prin urmare, trebuie să se identifice o serie de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tiparelor culturale la un nivel mai profund decît cel comportamental, pătrunzînd dincolo de suprafața stratului "cepei culturale" (Dahl, 2005). De asemenea, se impune a fi articulată o paradigmă de cercetare susținută prin date empirice accesibile. De aceea, dincolo de intuițiile și tendințele euristice ale antropologilor, cercetările care lucrează cu probe standardizate și validate temeinic pe populații diferite tipologic sînt cele care au produs cele mai însemnate repere aplicative ale psihologiei interculturale. Dintre acestea, se individualizează deopotrivă cronologic, dar și prin amploarea și miza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anilor. în concepția celor doi autori, valorile reprezintă concepte ale dezirabilității umane care nu sînt direct observabile, dar devin evidente în discursul moral și sînt relevante pentru formularea atitudinilor (van Deth, Scarbrough, 1998, p. 46). Valorile sînt utilizate în scopuri euristice, ele reprezentînd constructe ipotetice ce influențează comportamentul. Așadar, conceptul de valoare nu poate fi înțeles în absența unui spațiu moral, valorile fiind elementele prin care oamenii încearcă să dea un sens gîndirii și comportamentului lor. Fără anumite repere morale, e
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este bine și corect? Aceste aspecte le vom aborda însă în capitolul următor, parcurgînd elementele componente care să ne îngăduie să definim valorile, și anume: universul moral al valorilor, relația dintre valori, atitudini și comportamente, precum și evaluarea valorilor ca model euristic de orientare a individului în societate. 9.2. Registrul moral al valorilor întreaga discuție despre valori nu ar avea sens în afara subiectului uman care încearcă să se orienteze și să înțeleagă realitatea în care trăiește. Problematica valorilor și a ființei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de a influența atitudinile. Iar pentru a completa relația acestora cu comportamentul, dacă atitudinea este premergătoare comportamentului, atunci putem considera că valorile devin manifeste în comportament prin contribuția pe care o au la formularea atitudinilor. 9.4. Valorile ca model euristic de orientare a personalității Pornind de la cadrul general în care individul înțelege și se raportează la realitate, Van Deth și Scharbrough (1998, p. 38) au încercat să clarifice modul în care utilizăm conceptul de valoare. Deoarece s-a considerat că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conceptul de valoare. Deoarece s-a considerat că valoarea este un concept aprioric și neobsevabil în mod direct, nu se poate utiliza acest concept în mod empiric. Prin urmare, consideră autorii, modul de abordare a relației valori-atitudini va fi unul euristic și nu empiric. Astfel, conceptul de orientare valorică va reprezenta mijlocul euristic prin care vom putea explica atitudinile. Individul are tendința, în unele situații, de a rezolva sarcina într-un mod cît mai simplu și mai rapid, chiar dacă nu posedă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aprioric și neobsevabil în mod direct, nu se poate utiliza acest concept în mod empiric. Prin urmare, consideră autorii, modul de abordare a relației valori-atitudini va fi unul euristic și nu empiric. Astfel, conceptul de orientare valorică va reprezenta mijlocul euristic prin care vom putea explica atitudinile. Individul are tendința, în unele situații, de a rezolva sarcina într-un mod cît mai simplu și mai rapid, chiar dacă nu posedă informații suficiente despre modul de rezolvare a sarcinii respective (de exemplu, acțiunea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sarcinii respective (de exemplu, acțiunea de votare a unor partide politice). De aceea, se presupune că subiectul acționează și ia decizii pe baza unor concepte care conferă coerență atitudinii și comportamentului său în acel moment, acele concepte fiind valorile. Modelul euristic de abordare a valorilor are ca implicație faptul că indivizii pot atribui semnificații diferite valorilor în interacțiunea lor cu realitatea. Fiecare individ are un anumit mod de a privi realitatea, o grilă de lectură a realității (Dafinoiu, 2001, pp. 35
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
publice și private, ci invită la un exercițiu reflexiv, interogativ și critic la adresa modelelor culturale dominante, care încorsetează libertatea de alegere a traiectoriilor de viață feminină și masculină. Cartea nu oferă răspunsuri general valabile sau sentințe normative, ci probează valoarea euristică a întrebărilor lansate inițial, care au ghidat exercițiul argumentativ al autorilor și care pot inspira cititorii să intre în dialog cu ei înșiși și cu povestirile relatate pentru a adăuga noi teme de reflecție și întrebări relevante pentru propria traiectorie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
al său vârf de lancie- multiculturalismul, demersurile despre valori și tradiții naționale, despre trăirile-adesea tragice-ale celor smulși din vâltoarea istoriei din trunchiul național și zvârliți sub stăpânire străină par doar patetice Încercări de a opri roata istoriei, rememorări cu valoare euristică dar fără accente pragmatice. Venerabilul doctor Vlad Bejan , figură stimată și bine cunoscută a urbei, nume de referință În galeria personajelor contemporane preocupate adânc de soarta românilor vremelnic-sperăm noiînstrăinați, piatra unghiulară a Societății Ginta Latină și militant În sensul curat
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Orientând activitatea elevilor, profesorul îi încurajează să descopere cunoștințe, să rezolve probleme, dar și să-și formuleze ei înșiși probleme. Învățarea pe bază de probleme, învățarea prin descoperire sau învățarea prin descoperire dirijată reprezintă forme ale unei învățări de tip euristic prin care profesorul stimulează creativitatea elevilor. Elevii trebuie îndrumați să dobândească o gândire independentă, să manifeste toleranță față de ideile noi, să acționeze liber și să utilizeze o critică de tip constructiv. Acest tip de învățare nu numai că duce la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
constituie domeniul privilegiat al psihologiei sociale a organizațiilor. 2. Cercetarea Cercetarea, în psihologia socială a organizațiilor, se poate înscrie în jurul teoriilor sau al modelelor. Organizând regularități în jurul unui sistem explicativ, teoria permite reunirea faptelor. Ea joacă, de asemenea, un rol euristic. Modelele, care pun în relație elemente alese dintr-un ansamblu bogat, realitatea, permit, de asemenea, planificarea cercetării. Se pot folosi două criterii pentru a clasa cadrele teoretice disponibile în psihologia organizațiilor: • nivelul de analiză pe care îl abordează: avem teorii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
explica procesul de feedback. Teoriile expectanței vor guverna organizarea buclelor de control, în timp ce teoriile nevoilor vor permite explicarea atracției spre scopuri. Teoria controlului constituie un cadru care permite articularea tuturor teoriilor clasice ale motivației. Modelul integrativ are o mare valoare euristică. El îi permite lui Klein să emită treizeci de ipoteze care nu decurg din teoriile clasice. Rămâne însă ca ele să fie validate... DE REȚINUT • Motivația poate fi definită, cum face Lévy-Leboyer, drept "ceea ce declanșează activitatea, o dirijează spre anumite
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
planificarea și organizarea activității; pregătirea instrucției; cooperarea cu alte cadre didactice; consilierea și orientarea elevilor; îndrumarea activităților independente; organizarea activităților pe grupe mici; stimularea, motivarea elevilor și organizarea unui feed-back pozitiv; promovarea unei învățări de ordin cognitiv superior, a învățământului euristic. Pe de altă parte, profesorul ar urma să fie mai puțin angajat în: contacte cu ansamblul clasei; expunerea de informații factuale și antrenarea elevilor în activități repetitive; sarcini administrative de rutină; feed-back negativ; discurs verbal dominant și intervenții verbale mai
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Conversația Ca metodă de predare-învățare, conversația ocupă primul loc în munca învățătorului, în predarea noțiunilor de gramatică, de ortografie și de punctuație. Conversația face parte din categoria metodelor interogative (conversative sau dialogate) și îsi asumă o multitudine de funcții; funcția euristică, de descoperire de noi adevăruri (de asimilare de noi cunoștințe) și formativă (conversația de tip euristic); - funcția de clarificare, de sintetizare și de aprofundare a cunoștințelor; - funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor învățării. Este
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]