977 matches
-
opoziție cu praxisul socio-politic ci, dimpotrivă, este conectat cu acesta. Argumentul său este că distorsiunea poate opera numai din spatele unui sistem simbolic preexistent: "Dacă realitatea socială nu are deja o dimensiune socială, și, ca atare, dacă ideologia, în sensul său evaluativ, mai puțin polemic sau negativ, nu a fost constitutivă existenței sociale, ci doar a distorsionat-o sau disimulat-o, atunci procesul distorsiunii nu poate să înceapă"39. Soluția gânditorului francez este, în acest context, aceea de a găsi o funcție
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Criza a sporit din cauza neglijenței sau ignoranței umane (...). Credința greșită că oamenii își sunt suficienți și că sunt stăpânii suverani ai naturii și ai planetei noastre subliniază nepăsarea și iresponsabilitatea omului modern față de rețeaua interconectată a vieții"40); b) funcția evaluativă ("laudă acțiunile care tind să conserve și să protejeze mediul natural păduri tropicale, habitate cu viață sălbatică, mlaștini și alte ecosisteme și îi condamnă pe cei care produc daune și distrug mediul natural"41); c) funcția orientativă ("orientează aderenții, oferindu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
v]zut] drept un proces de schimbare socio-economic] care trebuie s] aib] loc. Acest lucru nu spune prea multe pan] în momentul în care se identific] procesele care trebuie s] aib] loc, dar arăt] c] bazele definiției dezvolt]rii sunt evaluative și presupun existența unui sistem de valori. Dac] cineva crede c] distribuirea general] a prosperit]ții economice și materiale sau cea dreapt] a unei asemenea creșteri, sunt scopuri care trebuie urm]rite de c]tre o tar], atunci acea persoan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dori s] afle dac] exploat]rile miniere sunt nocive mediului deoarece el urm]rește protejarea mediului sau consider] c] distrugerea mediului acestuia greșit] din punct de vedere moral. Principiile morale nu trebuie s] fie cuprinse în mod obligatoriu în contextul evaluativ: anumite persoane pot fi amorale. (Pot fi genul de egoiști raționali descriși în capitolul 16, „Egoismul”.) Totuși, multi oamenii doresc într-adev]r că acțiunile proprii și cele ale altor persoane, inclusiv a corporaților și guvernelor, s] fie conforme unor principii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c] exist] un element în înțelesul judec]ților morale (înțelesul descriptiv) care este determinat de condițiile de adev]r; dar difer] de descriptiviști considerând c] exist] un înțeles suplimentar în înțelesul lor, cel prescriptiv sau evaluativ sau, la primii scriitori, cel emotiv care nu este determinat, ci exprim] prescripții, evalu]ri, atitudini la care consimțim f]r] a fi constrânși de condiții de adev]r. Kant spunea același lucru cu alte cuvinte când vorbea de autonomia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt evident diferite că sens, deci și că logic]. Cel mai discutat tip de prescriptivism, cunoscut ca prescriptivismul universal, g]sește aceast] deosebire în ceea ce a fost numit] universalizabilitatea propozițiilor de tip „se cuvine” și a altor propoziții normative sau evaluative. Și majoritatea descriptiviștilor recunosc aceast] caracteristic] a judec]ților morale. Având doi indivizi a și b, nu se poate afirma logic c], într-o anumit] situație specificat] în termeni universali, f]r] referire la indivizi, a se cuvine s] acționeze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rezervată clarificărilor teoretice și terminologice. Cât privește radiografierea efectivă a acestuia, sunt de reținut ideea că „«textul critic literar» se definește discursiv printr-o structură semantico-sintactică pe bază de metalimbaj, iar ca act comunicativ, printr-un complex de acte (asertiv, evaluativ și de explicitare), determinate de funcția de mediere îndeplinită în cadrul unei situații comunicative specifice”, analiza structurilor și funcțiilor sale (ilustrată cu exemple din E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, I. Negoițescu, Sorin Alexandrescu ș.a.), precum și considerațiile privind geneza limbajului critic
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
informațiilor, ci pentru a-i sprijini pe cursanți să le decodeze, să le manipuleze, să acționeze (Jarvis, 2002, p. 20). Este, de aceea, chiar de dorit ca predarea să fie orientată mai mult în direcția oferirii unor interpretări și repere evaluative pentru diferite decodări ale informațiilor. Cursanții trebuie să înțeleagă faptul că profesorul nu mai predă adevărul care este discutabil și poate fi repede perimat, ci demersul său e pentru a le facilita o manieră critică și analitică de învățare, de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
urmă mai trebuie să ia în seamă și gradul de compatibilizare atipologiei ascultătorilor din fața lui cu tipul de ascultare pe care îl promovează (când și în ce măsură), specialiștii distingând, și sub acest aspect, între (Adler și Rodman, 1991): - ascultare informativă; - ascultare evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a încheia aceste considerații asupra comunicării la adulți, cu aplicații în educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
școlară propriu-zisă, precum: 1. În ce scop se face evaluarea (diagnoză, prognoză, bilanț, progres, formare etc.)? 2. De către cine se face evaluarea (evaluator)? 3. Asupra a ce se face evaluarea (obiectul evaluării, „evaluandul”)? 4. Cum se realizează efectiv evaluarea (strategii evaluative, forme, modalități, metodologie, instrumente etc.)? 5. Cui îi este necesară (educatorilor/educabililor/organizației/sistemului etc.)? 6. Când demarează și cât timp durează? 7. Cum se finalizează (ce fel de date se așteaptă)? 8. Ce efect al evaluării se scontează? 9
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de date se așteaptă)? 8. Ce efect al evaluării se scontează? 9. Cum se va prelungi, ca valorificare, evaluarea, odată finalizată? Parametrii numerotați cu 3, 5, 6, 7 și 9 au un grad de libertate și autonomie sporit în abordarea evaluativă a educabililor adulți, dată fiind normativizarea mai redusă la acest nivel educațional formal. La acești parametri, educația adulților adaugă însă în mod specific: - Care sunt sursele de informare cele mai relevante pentru culegerea datelor (educatori, educabili, manageri, terți etc.)? - Cine
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aspectelor programului ce merită a fi evaluate); - obiectivitatea (acuratețea științifică a culegerii și interpretării datelor); - transparența (justificarea evaluării, accesul la date, verificabilitatea interpretăriloretc.); - compatibilizarea, după caz, cu filosofia organizației beneficiare a programului de formare și cu managementul ei ori cultura evaluativă personală a cursanților adulți ș.a.m.d. 4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formaretc "4.4.1. Specificitatea evaluării programelor de formare în derulare a stagiilor de formare" Unele caracteristici ale evaluării - în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluări de același gen, riscând altminteri dereglări severe ale întregului demers, ca să nu mai vorbim de dezorientarea și nemulțumirea cursanților, judecători severi și îndrăzneți în asemenea situații de „fractură procedurală” (Ungureanu, 2001); • primordială pentru opțiunea evaluatorilor (strategie, formă, modalitate, instrumente evaluative etc.) rămâne natura conduitei terminale (de ieșire) care se dorește să se obțină la cursanți la finalul stagiului de formare, aceasta fiind de două mari tipuri distincte (Perry, 1997): - to fit the trainee („a adopta, a potrivi, a pregăti cursanții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele ale evaluării externe în ceea ce îi privește. Trebuie menționată, totodată, și funcția operațională de mare relevanță a autoevaluării care este tot mai frecvent folosită ca punct de plecare, reper de comparație și „termen” în binomul complet al unui demers evaluativ edificator ce implică atât planul intern (autoevaluarea), cât și pe cel extern (evaluarea făcută de alții). În practică, evaluatorii, fie ei formatori (pentru cursanții adulți), fie experți-evaluatori de proces curent, de programe sau experți-auditori de organizații, pornesc mereu ori de la
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Burrow, Vella și Berardinelli, 1998). Al treilea pas este întocmirea programului educațional care să cuprindă material instructiv, activități și resurse selectate în funcție de cunoștințele, abilitățile și atitudinile identificate anterior, necesare a fi formate. Este momentul în care se concep și activitățile evaluative ca parte a procesului didactic, atât cele cu caracter formativ (mai ales pentru obținerea unui feedback pe parcursul derulării activității didactice), cât și cele din finalul seminarului, pentru a vedea în ce măsură obiectivele au fost atinse, iar rezultatele activității de învățare sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
management, formatorul de adulți fiind, practic, un manager de formare, specifică este tendința organizațiilor de educație a adulților de a suprareglementa și de a proceduraliza majoritatea activităților organizaționale. Astfel, dacă la o organizație nonguvernamentală cu scop ecologic poate lipsi componenta evaluativă, într-o organizație de educație a adulților, care evaluează zilnic rezultatele obținute de formator, această componentă nu poate să lipsească. Acest fapt nu înseamnă că o organizație de educație a adulților beneficiază de un management mai bun decât alte organizații
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de evaluare a cursului, este important să se decidă în ce scop se face evaluarea (de exemplu, cum ar putea ajuta la îmbunătățirea managementului cursului și a cursului ca întreg), de către cine (care este componența echipei), care este calendarul activităților evaluative, cui îi este necesară evaluarea și în ce măsură vor fi influențate rezultatele evaluării, cum se prezintă, raportează și se valorifică rezultatele evaluării, ce aspecte ale cursului sunt supuse acesteia, cu ce grad de profunzime sunt evaluate, ce costuri/resurse implică și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluarea și în ce măsură vor fi influențate rezultatele evaluării, cum se prezintă, raportează și se valorifică rezultatele evaluării, ce aspecte ale cursului sunt supuse acesteia, cu ce grad de profunzime sunt evaluate, ce costuri/resurse implică și cine finanțează, ce strategii evaluative vor fi aplicate, cu ce repetitivitate vor fi aplicate și cui, care sunt sursele de informație (profesorii, studenții, datele înregistrate), ce fel de date dorim să obținem (cantitative sau calitative), cine le interpretează, cum se asigură confidențialitatea lor și cine
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în învățare; pentru a sprijini îmbunătățirea calității prin oferirea de servicii mai diversificate și mai adaptate nevoilor cursanților (Calder, 1997, p. 117). O evaluare calitativă trebuie să îndeplinească următoarele standarde: - aplicabilitate: asigurarea posibilității de a utiliza informațiile obținute în urma demersului evaluativ, transparență, credibilitate și claritate; - fezabilitate: menținerea unei strânse corelații între evaluare și practică, planificarea atentă și strategică a evaluării, corelarea dintre teorie și practică, eficacitatea; - corectitudine: elaborarea, implementarea și interpretarea rezultatelor evaluării conform regulilor corectitudinii, eticii și transparenței; - acuratețe: analiză
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
puncta că diferitele aspecte urmărite în evaluare (cu privire la evaluarea formatorului, a cadrului didactic, a suportului de curs, a rezultatelor învățării etc.), menționate de asemenea în subcapitolul amintit, se pretează a fi mai bine evaluate în anumite faze, iar conceperea acțiunilor evaluative trebuie să fie gândită diferențiat, în funcție de specificitatea aspectelor de surprins și de informațiile pe care trebuie să le ofere. Cele mai folosite strategii evaluative sunt următoarele (Calder, 1997, pp. 25-27): • Abordarea iluminativă (dezvoltată de Parlett și Hamilton în 1972), realizată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în subcapitolul amintit, se pretează a fi mai bine evaluate în anumite faze, iar conceperea acțiunilor evaluative trebuie să fie gândită diferențiat, în funcție de specificitatea aspectelor de surprins și de informațiile pe care trebuie să le ofere. Cele mai folosite strategii evaluative sunt următoarele (Calder, 1997, pp. 25-27): • Abordarea iluminativă (dezvoltată de Parlett și Hamilton în 1972), realizată mai mult în scopuri formative, urmărește ca, prin interpretarea datelor calitative obținute din diferite surse, să dobândească o înțelegere a procesului de învățare realizat
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
informațiilor, ci pentru a-i sprijini pe cursanți să le decodeze, să le manipuleze, să acționeze (Jarvis, 2002, p. 20). Este, de aceea, chiar de dorit ca predarea să fie orientată mai mult în direcția oferirii unor interpretări și repere evaluative pentru diferite decodări ale informațiilor. Cursanții trebuie să înțeleagă faptul că profesorul nu mai predă adevărul care este discutabil și poate fi repede perimat, ci demersul său e pentru a le facilita o manieră critică și analitică de învățare, de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
urmă mai trebuie să ia în seamă și gradul de compatibilizare atipologiei ascultătorilor din fața lui cu tipul de ascultare pe care îl promovează (când și în ce măsură), specialiștii distingând, și sub acest aspect, între (Adler și Rodman, 1991): - ascultare informativă; - ascultare evaluativă; - ascultare de reflecție; - ascultare empatică; - ascultare critică; - ascultare distractivă etc. Pentru a încheia aceste considerații asupra comunicării la adulți, cu aplicații în educația adulților, cu precauția necesară pentru ca „ceea ce-i bun să nu eșueze, surprinzător, în rău”, vom reda ilustrativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
școlară propriu-zisă, precum: 1. În ce scop se face evaluarea (diagnoză, prognoză, bilanț, progres, formare etc.)? 2. De către cine se face evaluarea (evaluator)? 3. Asupra a ce se face evaluarea (obiectul evaluării, „evaluandul”)? 4. Cum se realizează efectiv evaluarea (strategii evaluative, forme, modalități, metodologie, instrumente etc.)? 5. Cui îi este necesară (educatorilor/educabililor/organizației/sistemului etc.)? 6. Când demarează și cât timp durează? 7. Cum se finalizează (ce fel de date se așteaptă)? 8. Ce efect al evaluării se scontează? 9
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de date se așteaptă)? 8. Ce efect al evaluării se scontează? 9. Cum se va prelungi, ca valorificare, evaluarea, odată finalizată? Parametrii numerotați cu 3, 5, 6, 7 și 9 au un grad de libertate și autonomie sporit în abordarea evaluativă a educabililor adulți, dată fiind normativizarea mai redusă la acest nivel educațional formal. La acești parametri, educația adulților adaugă însă în mod specific: - Care sunt sursele de informare cele mai relevante pentru culegerea datelor (educatori, educabili, manageri, terți etc.)? - Cine
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]