1,482 matches
-
po’ zice c-am avut de furcă, da po’ zice c-o să se ia de mine că-s vagabont dacă nu le-arăt că lucrez și am din ce trăi. Mi-au spus: „Pune-ți picioarele la spinare, Jones, și evaporează-te“. M-am gândit că poate aici la Night of Joy v-ar place s-ajutați p-unu’ ca mine să intre-n rându’ oamenilor, s-ajutați p-un biet negru să nu zacă la pârnaie. Eu n-am s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
elegantă, a traducerii englezești și toți cei cincisprezece dolari pe care îi plătise îl loviră pe Mancuso în cap cu forța unui dicționar. Se aplecă să culeagă monoclul care îi căzuse din ochi. Când se îndreptă din nou, văzu băiatul evaporându-se rapid pe ușa toaletei, cu cartea în mână. Voi să alerge după el, dar capul îi zvâcnea prea tare. Se reîntoarse în cabină ca să se odihnească și se simți și mai deprimat. Ce avea să-i spună doamnei Reilly
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și începu să-și dorească apariția acestuia. Încerca să suprapună figura studentului pe fețele tuturor celor care îi treceau calea. Începu să se întrebe cât timp îi va mai acorda. Sentimentul sarcinii precise pe care îl avusese la început se evaporă. Tot ceea ce îl ținea acolo era letargia depresiei. Se utiă la cartea din mâinile sale și la cuvintele care nu-i spuneau nimica. Când își ridică privirea, avea lacrimi în ochi. ă Cumperi cartea sau ce? îl întrebă librarul aspru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
sex? Întrebă Kitty, care nu prea Înțelegea relațiile prietenelor ei, de fapt nu prea Înțelegea nici o relație din New York. Fie oamenii nu erau În stare să aibă o relație, fie tocmai intraseră Într-o relație „super“ care avea să se evapore curând, unul dintre parteneri descoperind invariabil la celălalt câte un secret exploziv și tenebros. — Aproape niciodată. Din an În paște mă mai chinui, Încerc, dar nu pot să merg până la capăt, lipsa oricărei urme de pasiune mă face să râd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să capete suflet și viață, multe vor fi răsuflările necesare pentru ca din măscărici, bufoni, asirieni cu barbă, mandarini, eschimoși și infirmiere, cei de aici și cei care vor veni în rânduri strânse să se alinieze pe aceste planșe, să se evapore încetul cu încetul apa fără de care n-ar fi ajuns ce sunt, și să poată intra în cuptor siguri că se vor transforma în ceea ce trebuie să fie. Câinele Găsit se ridicase pe labele din spate și-și sprijinise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cu grijă extremă, cele șase păpuși de probă, una câte una, mandarinul, eschimosul, asirianul cu barbă, măscăriciul, bufonul, infiermiera, înăuntrul gropii, aerul cald încă vibrează, atinge epidermele cenușii de unde, ca și din interiorul masiv al trupurilor, aproape toată apa se evaporă grație curentului și adierii, iar acum, peste cavitate, în lipsa unui grătar mai potrivit acestui scop, Cipriano Algor pune, nici prea apropiate, nici prea depărtate, așa cum arată cartea, niște bare înguste de fier, printre care va cădea jăratecul rezultat din rugul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
un alt telefon. „Crossroads Travel. Cu ce va pot fi de folos?“ și se simte confortabil Învăluit de un fel de domesticitate ciudată, creată de telefon. — Nu uita să respiri, Wakefield. Avem un pact, Îi reamintește Zelda și cuvîntul pact evaporă plăcuta reverie. Wakefield a făcut o mulțime de pacte la viața lui și acum a făcut și Pactul cel Mare. Brusc, Îl ia cu amețeală. Diavolul stă tolănit pe acoperișul catedralei, trăgînd chiulul de la o reuniune „importantă“. În ultimul timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să-și facă singuri treaba. Banii devin din ce În ce mai imaginari: acordurile migălite și ostenitoare care le stabilesc valoarea se schimbă mai repede ca gîndul. Bine, gîndi Diavolul. Se apleacă afară pe fereastra cabinei proiecționistului și Într-o clipită face să se evapore conținutul buzunarelor și poșetelor publicului. Portofelele, banii, cărțile de credit, actele de identitate, PDA-urile, mobilele, pagerele și cheile, toate dispărute. Toți se simt mai ușori. Se foiesc pe scaune, fără să-și dea seama că au fost buzunăriți. Voci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și proaspăt. În spatele său se află ruinele fumegînde ale unui oraș medieval recent bombardat. Foarte ilustrativ, gîndește Wakefield, apoi se Întoarce la Susan. Îi atinge brațul În semn de simpatie și ochii ei negri se umplu de recunoștință. Diavolul se evaporă. Și prezența femeii mai În vîrstă este, de asemenea, mîngîietoare. Pare că, În felul ei Înțelept, acceptă violența, umorul și contradicțiile. Wakefield Își propusese să rostească aceeași prelegere ca În Typical, considerînd că „Banii și Poezia (cu un ocol prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
lume. Caravana, șlepul locuibil, cortul - acestea sînt adăposturile viitorului! Chiar și casele nou construite nu sînt permanente. O casă În suburbii nu este portabilă dar este cu siguranță interschimbabilă cu oricare alta din orice altă suburbie, În timp ce suburbiile Însele se evaporă rapid și fără urmă. America e În mișcare. Redbone n-are decît să-și țină buncărul ăla al lui! — Mie, personal, Îmi place ca locul să aibă ceva istorie, spune Zamyatin În timp ce stă cu Wakefield și-și moșesc băuturile, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
gât. Toată vrăjeala asta. Poate că nu ești destul de nemernic. — Chestia asta s-a demodat, Ben. Generația ta trebuie să trateze femeia ca pe-o ființă cu drepturi egale. — De ce? Ben își umplu din nou castronul. Mâncarea părea să se evapore când era el acasă, iar Jack trebuia să încarce întruna dulapurile de provizii a doua zi după ce le umpluse. — Fetele de la școală ne tratează ca pe niște gunoaie. Sunt mai deștepte decât noi, mai atente la ore, au medii mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
noi?! Când soarele era sus pe cer, în jurul torței pe care o înfășurasem în piele de iepure s-a strâns toată suflarea de la curte. Am mirosit-o din nou. Mirosul de ulei era tare, și apa, în mare parte, se evaporase. Aveam două pietre de cremene, și am început să le ciocnesc, scoțând o groază de scântei. Doar la a patra ciocnire, torța s-a aprins; flacăra era slabă și s-a stins, dar toată lumea a putut s-o vadă. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
moleșit, imobil. NE DISTRĂM CU TATI TOTUL OK LIPSEȘTI DOAR TU NOAPTE BUNĂ MAMĂ TI!!! Emma citi și reciti mesajul, În timp ce junghiul acela de neliniște care Îi tăiase respirația se dizolva Încet, de parcă literele acelea ar fi făcut să se evapore un blestem. Se simți ușoară, aproape eterică. Pe terasa Zodiacului, sus de tot, pe Monte Mario, vântul se simțea puternic - se Înfioră. Dedesubt, În fața lor, Roma era un carusel de lumini. TI ȘI EU, răspunse, trimițând mesajul. Învățase de la fiica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de sticlă spartă. Cineva a făcut să cadă de pe etajera de deasupra șemineului globul de sticlă cu Madona din Loreto, cel cu zăpadă. Cioburi ascuțite s-au Împrăștiat peste tot. Statueta spartă e Împrăștiată pe mocheta aspră. Zăpada s-a evaporat În mod misterios. Se Întoarce pentru a nu știu câta oară pe veranda de sticlă, și Încă nu observă prezența de sub masă. Este operatorul Îngenuncheat lângă Victima Numărul Doi - fata cu părul prins În coadă de cal. Filmează cadru larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fi fost prinsă într-o picătură uriașă de ulei verzui. Nu mai văzuse pe nimeni murind și nu știa dacă să se apropie de corpul căzut în mijlocul drumului ori dacă să aștepte până ce chipul moale și umed s-ar fi evaporat. Nu-i fusese cu adevărat frică până ce limba transparentă nu se îndreptase spre ea. Plutea încet cu fața lui Pampu contorsionată de durere, iar Ghighina simțise că vine ca o amenințare. Se urnise greu, apoi din ce în ce mai ușor fugise spre lac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
tata începuse să povestească despre Esau. Călătoria se purta în deplină tăcere de când ne despărțiserăm de Laban, iar Iuda n-a mai vrut să meargă singur cu animalele în spate. În curând aveam să traversăm alt fluviu, iar Esau se evapora din gândurile mele din cauza asta. Mă îmbăta ideea că voi vedea din nou apă și că voi putea iar să mă plimb pe mal, să miros fluviul și să-l aud. Și tata părea revigorat la vederea apei și faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
băteau să ne spargă piepturile. - Ce era cu locul ăla? a zis fratele meu, iar eu n-am putut decât să dau din cap. Ne-am uitat înapoi spre mistreț și înspre luminișul înconjurat de cercul copacilor, dar animalul se evaporase și scena era de-acum una obișnuită, ba chiar idilică: o pasăre zbura la orizont, iar copacii murmurau în briza râului. M-a trecut un fior, iar Iosif m-a strâns de mână. Fără să spunem nimic, am jurat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lume în curând. Din socotelile mele, nu ai încă treizeci de ani. O să-ți văd și nepoții, fiică a inimii mele, și m-a sărutat de la revedere. Dar cum am pășit în grădină, toate gândurile legate de Benia s-au evaporat. Casa era plină de agitație. Se întorsese Re-mose! Ajunsese imediat după ce plecasem eu. Servitorii fuseseră trimiși să mă caute și cum eu nu mai plecasem niciodată fără să o anunț pe Re-nefer, se alarmaseră și chiar îi trimiseseră vorbă prietenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mea. Ochii i s-au umplut de întrebări când am pomenit despre cum făcea mama bere sau despre priceperea mătușii mele ca moașă, dar și-a înfrânat dorința de a ști mai mult. Cred că se temea că o să mă evaporez doar dacă mă întreabă ce înseamnă numele meu sau cum se zice la „apă” în limba mea. Într-o altă noapte fără lună, i-am spus atât cât puteam din adevărul meu: că tatăl lui Re-mose fusese fiul lui Re-nefer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mai puteam ține, simțeam numai răceala ca de gheață, a lor, n-am început s-o iau numaidecât la fugă, am mai rămas pentru o clipă în ușa crâșmei, în afară de mine nu era picior de om pe stradă, ceilalți se evaporaseră de mult, eu am ajuns ultimul la crâșmă, pentru că șchiopătam, încă mă mai durea glezna, cu o zi înainte încercasem un unșpe metri cu mingea de piele spartă pe care, din glumă, băieții au umplut-o cu pietriș, n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
așa cum le răspundea pudic celor care o Întrebau despre fiica ei că era funcționară la Ministerul de Interne. Marie aruncă o privire spre oglindă și spre chipul ei, căruia delicata muselină Îi alcătuia o aureolă de blîndețe, dar magia se evaporase. Iar gîndurile ei Își luară zborul. Acolo. Cocteilul pe care-l organizaseră colegii pentru plecarea ei o luase pe nepregătite, iar prima ei reacție fusese să le spună pe un ton ceva mai aspru că nu pleca definitiv. - De Îndată ce va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
portului pentru a da dispoziție să fie supravegheate sosirile și plecările de pe insulă. De Îndată ce Închise ușa, Stéphane se Întoarse să se văicărească pe lîngă Marie. - Fersen o să mă dea afară, cu siguranță! O să fie vina mea că Pérec s-a evaporat! - Stéphane, nu te mai agita atîta, potolește-te... Ridică receptorul unui telefon ca să transmită și ea cîteva apeluri, dar Stéphane Își reîncepu agitația. Ținea În mînă un fax care tocmai sosise. - Ai, ai, ai! E de la laborator, uite, era Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Și de data asta am să zâmbesc. În fotografia de pe pagina mea de web de la Carter Spink arăt mult prea serioasă. — Am auzit că prezentarea ta i-a dat complet pe spate, spune Guy mai serios. Aerul meu disprețuitor se evaporă într-o clipită. — Serios ? spun, făcând eforturi să nu par prea agitată. Ai auzit tu asta ? — Și zi așa, chiar l-ai pus la punct pe William Griffiths în fața tuturor ? Își încrucișează brațele și mă privește amuzat. Tu nu greșești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ia mobilul lui Daniel și-l aruncă în geantă. La mulți ani... și o seară frumoasă ! În timp ce pornește țaca-țaca spre ușa restaurantului, ridic celălalt telefon pentru a-mi lua la revedere - dar mama a închis deja. Corul chelnerilor s-a evaporat și el. Am rămas doar eu și un coș cu săpun. — Doriți să comandați ? Lângă scaunul meu și-a făcut din nou apariția maâtre d’. Vă recomand cu căldură risotto-ul. Și, poate, o salată alături ? Și un pahar de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
acesta. Doar că încă nu știu dacă sunt pregătită să-l accept. Mă gândesc intens până la ora șase. Masa s-a terminat și am spălat vasele. Invitatele lui Trish s-au plimbat prin grădină, au băut ceai și s-au evaporat. Când ies afară în seara blândă și frumos mirositoare, Nathaniel și Trish stau în picioare lângă heleșteu, iar el are lângă el un container de plastic. Pe măsură ce mă apropii de el, mi se strânge tot mai tare stomacul. — E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]