880 matches
-
o relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage". Cu cât piața achiziționează mai mult și mai repede, cu atât "împinge" cercetarea mai sus și mai în adîncime pentru a inova alternative la cerere. Teoriile proceselor evoluționiste (deterministe, social fenomenologice, instrumentariste) adaugă parametrilor economici contextul momentan al nivelului cunoștințelor și capabilităților tehnologice. Dezvoltarea tehnologică, în genere, nu se face la întâmplare, ci în contextul unor (i) principii științifice; (ii) al dezvoltării unei infrastructuri logistice, a unor achiziții
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
începuturile științifice ale antropologiei, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Contextul desăvârșirii „marilor descoperiri antropo-geografice” îngăduie disciplinei depășirea unei problematici inspirată de ideile de „natură umană” (conform cu Adolf Bastian) și de „progres” (acesta fiind reflectat în modelul evoluționist tristadial, profesat de Lewis H. Morgan și James G. Frazer). Dacă, începând cu Franz Boas, antropologia se orientează „pe calea inductiv-empirică”, într-o viziune istoricistă, iar apoi (tot în universul american al disciplinei) și printr-un demers psihologist, Școala britanică
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
unor asemenea „surse” îi apare profesorului Geană la fel de firească precum aceea a citării unui savant). Metoda comparativă ajută antropologia în formularea de enunțuri generale și în definirea unui „fapt antropologic” (de exemplu „universalitatea familiei”). În pofida unor premise greșite (de ordin evoluționist, prin echivalarea societăților arhaice actuale cu cele preistorice și cultivarea modelului tristadial de „evoluție” socio-culturală; la acestea se adaugă și problematica difuzionistă), comparativismul antropologic va fi reabilitat prin opera lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) drept „metodă a antropologiei sociale”, diferită
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Etica muncii este clar, precis și operațional definită în lucrare. Mentalitățile însă ridică unele probleme. Uneori ele sunt moduri de a gândi și de a se face înnăscute, comune popoarelor, cu care indivizii se nasc și mor, în sensul „teoriilor evoluționiste, mentaliste și psihologiste de la începutul secolului XX” (p. 21). Alteori ele trimit direct la cultură și valori sociale, din moment ce, așa cum am arătat mai sus, se referă la etica muncii, adică la un set de valori legate de muncă. Devine incert
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de a imita sunete. Baza naturală comună a limbajelor locale și raporturile dintre ginți au condus la crearea a ceea ce lingviștii numesc „continuitatea lingvistică primitivă”. Această continuitate transpare în unitatea lingvistică a spațiului indoeuropean, preindoeuropean și euro-afro asiatic. RECUPERAREA GÂNDIRII EVOLUȚIONISTE Scoaterea cunoașterii istorice din blocajul neogramatic înseamnă reluarea gândirii realiste, care își are rădăcinile în antichitate. Heraclit (540-480) considera că „avem datoria să urmăm Ordinea generală comună tuturor ființelor”, să luăm gândirea ca pe o reflectare a realității căci, cum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de neconceput pentru știința tradițională. Astfel Hasdeu a trebuit să se replieze și să-și mistuie geniul în căutări sterile. Eminescu este singurul care, aflat în imposibilitatea de a-și verifica gândirea în dispute științifice, a reușit să jaloneze perceperea evoluționistă a constituirii fenomenului etnolingvistic românesc. El a fost oripilat de minimalizarea până la anihilare a autohtonilor, de desconsiderarea implicării lor, cărora Roma le plătea cândva tribut, în constituirea neamului românesc. Vorbind de vechimea limbii române el are în vedere faptul că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
au prelungit până în secolul al XVII-lea, când linearismul și concepția progresistă a istoriei se afirmă din ce în ce mai mult, ele fiind instaurate de Leibniz pentru a domina secolul Luminilor și a se vulgariza în secolul al XIX-lea odată cu triumful teoriilor evoluționiste. În filozofie mitul eternei reîntoarcei apare la Nietzsche, iar în filozofia istoriei îl întâlnim, la începutul secolului al XX-lea, la Toynbee și Spengler 21. În fața terorii moderne a istoriei, Eliade arată că orizontul arhetipurilor și al repetării nu poate
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
sau al naturii, pentru că niciodată o societate civilă nu a fost întemeiată pe ateism 86, În definirea providenței, Vico se distanțează de fatalismul stoic sau epicurian, deoarece aceasta folosește pentru atingerea scopurilor sale voința liberă, deși coruptă, a omului. Perspectiva evoluționistă a lui Vico evidențiază rolul religiei în civilizarea umanității și descoperă în legea naturală prototipul normativelor civile: "Această Nouă Știință sau metafizică, studiind natura comună a națiunilor în lumina providenței divine, descoperă originile instituțiilor divine și omenești printre națiunile păgâne
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
care se curba mult în spate. Amândouă arătau îngrozitor. — Oricum nu mai există speciile astea, spuse fata smulgându-mi cartea. — Unicornii sau mamiferele cu coarne fără soț sunt o raritate, ba aș spune chiar o anomalie. De aceea, pe scara evoluționistă sunt considerați orfani. Până și printre dinozauri au existat niște specii uriașe cu trei coarne. Au fost totuși o excepție. De fapt, coarnele sunt considerate arme, așa că nu văd de ce ar fi nevoie de trei. Cu cât sunt mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
educații, filosoful englez statua studiul riguros al științelor, prin care să se creeze o bază informativă sănătoasă, cât și una formativă pentru educație. Luând în considerație o serie de idei formulate de înaintașii săi, la care adaugă fundamentele concepției sale evoluționiste, Spencer ajungea în final să formuleze principiile educației, prin care să fie canalizat procesul instructiv-educativ: principiul trecerii de la concret la abstract; principiul trecerii de la simplu la complex; principiul dobândirii cunoștințelor prin activitatea proprie a elevului. În legătură cu ultimul principiu, Spencer aprecia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
inspirată din filosofia bergsoniană a evoluției, ne găsim în fața unei opțiuni despre viață privită ca un ,,elan vital”, o concepție despre dezvoltare care consideră creația drept un act demiurgic lăuntric, ce izvorăște din înseși străfundurile vieții. O astfel de viziune evoluționistă de tip creaționist vitalist se împotrivea nu numai tuturor concepțiilor statice despre țelurile educației, oricărui ideal educațional impus, ci și oricărei voințe de a preciza metodele de acțiune, deoarece actul educativ trebuia să fie un act de creație unic și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
utopismul anterior, în a doua ipostază el devine agitator:” Ca filosofie socială, marxismul încearcă să explice lumea, iar ca un curent politic el vrea să o schimbe și de aceea, în această formă, el e revoluționar. Marxismul teoretic este însă evoluționist căci încearcă să explice prin legi evolutive, științifice, toate transformările sociale.[...] Din cauza precăderii pe care o dă economiei, marxismul a fost numit materialism istoric.[...] «Nu conștiința oamenilor determină existența lor, ci invers existența lor socială determină conștiința lor» ( Marx ). Prin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
abstracției, (adic a crerii de noțiuni și concepte, preluat de la W. Simmel , îi permit lui Ralea s evidențieze procesul eliberrii omului de subordonarea biologic, definindu-l tocmai prin aceast desprindere de biologic. Sigur c, apelul la cercetrile de psihologie genetic, evoluționist, pe care Ralea le-a abordat mai pe larg în cursul de antropologie filosofic îi ofer câmp liber de interpretare și comparare a mai multor definiții. Cele mai multe considerau omul ca o prelungire a animalitții, dar aceast perspectiv aristotelic s-a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ciclul primar până la cel liceal, la disciplina Religie, elevii se întâlnesc cu teoria creaționistă (susținută de Biserica Creștină), pentru a explica apariția și evoluția omului și a universului. La rândul ei, știința, în cadrul disciplinelor pe care le studiază, susține teoria evoluționistă (formulată și argumentată de Darwin, în 1858, și susținută de adepții săi). Ambele au generat confruntări pătimașe în ultima sută și jumătate de ani și de la început s-a pus problema incompatibilității celor două teorii. În acest context, se poate
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
reprezintă una dintre cele mai uimitoare proprietăți a sistemelor adaptive complexe, fie că este vorba despre sisteme umane, ecosisteme sau organizații. În cartea sa Origins of Order: Self Organization and Selection Kauffman arată că selecția nu este, așa cum afirmă concepția evoluționistă darwiniană, singura forță care determină adaptarea. Există și o a doua forță care produce spontan ordine, și anume autoorganizarea, aceasta fiind, alături de selecția naturală, absolut necesară pentru evoluție. Proprietățile emergente, calitățile noi, pattern-urile structurale apar în CAS din interacțiunea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
uman reprezintă o proprietate emergentă, și de aici sunt posibile conștiința, gândirea și creația. Relațiile reciproce dintre microevenimente și macrostructuri sunt bidirecționale și se creează astfel o influență reciprocă atunci când feedbackul funcționează „Una dintre cele mai importante probleme ale teoriei evoluționiste este feedbackul eventual dintre structurile macroscopice și evenimentele microscopice: structurile macroscopice emerg din evenimentele microscopice, dar, la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine, Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice individuale
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
înconjurător? Care este rezultatul acestei coevoluții? 6) Cum învață întreprinderea despre mediul său înconjurător? Cum face ea apel la această învățare pentru a efectua „mutații adaptive”? 7) În ce măsură întreprinderile fuzionează și creează sisteme de autosusținere (de exemplu, clustere)? Ce caracteristici evoluționiste emerg din cadrul acestor sisteme de ordin superior? 8) Ce este rețeaua de firme? Sunt aceste rețele continue sau discontinue? 9) Ce strategii sunt utilizate pentru a îmbunătăți poziția pe piață a firmei și deci pentru a crește șansele de supraviețuire
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
imagination under the banner of Science"). Acest lung poem apare că partea a II-a din volumul The Botanic Garden care a fost publicat în 1791 (partea I aici fiind The Economy of Vegetation). Ambele lucrări conțin germeni ai teoriei evoluționiste. Apare prima lucrare de ecologie oficial recunoscută, Istoria naturii și a trecutului regiunii Selborne / Natural History and Antiquities of Selborne de Gilbert White, în care se descrie fauna și floră zonei (200 ediții, una dintre lucrările cele mai populare din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Age de William Hazlitt. ¶ Este deschisă prima linie de cale ferată dintre Stockton și Darlington. ¶ După ce își petrece 11 ani în junglele Americii de Sud, Henry W. Bates elaborează o teorie despre mimetismul insectelor, care mai tîrziu va contribui la acceptarea teoriei evoluționiste a lui Charles Darwin și Alfred Wallace. ¶ Georges Cuvier popularizează teoria catastrofelor, potrivit căreia mari dezastre naturale au provocat extincția unor grupuri mari de specii animale, precum și modificarea structurii Pămîntului. ¶ Max J.S. Schultze arată că citoplasma (numită atunci "protoplasma") este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în care totul este dat de la bun început (vezi teoria organicista a lui Schelling). Acesta este aspectul static, rigid, clasic. Totuși, accentuarea ireversibilității evenimențiale (imposibilitatea întoarcerii la materia primă, la origine, sau la inocentă după trecerea prin experiență) reprezintă aspectul evoluționist, dinamic, romantic, care la Blake se reflectă în aproape obsesivul "mers mereu înainte", ce denotă progresivitatea dată de polaritatea contrariilor. În acest sens, trebuie sa subliniem faptul că aceasta ireversibilitate temporală fundamentează tocmai doctrina modernă despre săgeată timpului propusă de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu Premiul Balzan pentru biologie, mai exact: „Pentru studiile fundamentale între prinse între 1971 și 1978 asupra metabo lismului proteinelor și acizilor nucleici, culminând cu identificarea benzilor specifice ale cromozomilor individuali, prin microscopia în ultraviolet, un nou instrument pentru studiile evoluționiste“. Ulterior, datorită lucrărilor americanului James B. Samner (1887-1956), ale francezilor Bernard Dutrillaux și Jerôme Lejeune și colab., respectivele benzi au fost marcate cu literele Q, G. R. C și T, adevărat cod de recunoaștere a diverșilor cromozomi (doar Q este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
precum complexul TRF1-TANK ½, PINx1 ș.a. b) Proteine ori complexe proteinice cu funcții de protecție a nucleotidelor telomerice. Acestea formează așa numitul complex sheltherin, alcătuit din șase proteine: TRF1, TRF2, POT1, TPP1, TIN2 și RAP1 (fig. 3-36). Din punct de vedere evoluționist, POT1 și TPP1 de la om sunt cele mai conservate de-a lungul schimbărilor majore survenite în filogeneză sau omologii cu complexe proteinice de același tip de la drojdia de bere, unele ciliate (Tetrahimena thermophila) și nematode (C. elegans). În registrul superior
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
A fost uimitor să se constate că dacă drojdia este capabilă să recunoască și să utilizeze secvențe nucleotidice de la capetele cromozomilor de la alt organism, aflat pe o treaptă îndepărtată pe scara evoluției, acest fapt dovedește un înalt grad de conservare evoluționistă a mecanismului de replicare telomerică. Concluzia a fost întărită de constatarea identității secvențelor telomerice de la Termophila și Saccharomices cerevisiae, dovedită prin analiza ADN cu enzime de restricție și teste de hibridizare. Deoarece plasmidele replicate posedau o lungime sporită a ADN
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mai îndelungat de „sculptare“ fenotipică a celulelor canceroase, trebuie să se înțeleagă că factorii celulari și umorali ai apărării imune înnăscute sau dobândite acționează asupra celulelor transformate ca niște veritabili factori presori. Iată-ne privind evoluția procesului carcinogenetic prin prismă evoluționistă. Tot astfel cum în cursul filogeniei și ontogeniei devenirea unor sisteme vii sau aparținând viului (de la moleculă la marile populații de plante și animale) se modifică prin adecvare la mediul extern sau intern al organismului, tot astfel în dinamica procesului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulele transformate/neoplazice Conceptul de imunoeditare impune o idee de o maximă importanță atât pentru înțelegerea mecanismului complex al interrelației dintre neoplazie și sistemul imun al organismului, cât și pentru viitoarele orientări ale terapiei anticanceroase. Această idee, aflată sub zodie evoluționistă, are la bază o realitate confirmată de numeroase cercetări din ultimul deceniu (2000-2010) și anume că subpresorii selectivi ai sistemului imun, celulele neoplazice găsesc numeroase tactici de a evita acțiunea distructivă a imunocitelor și a factorilor umorali implicați în apărarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]