1,036 matches
-
producea prin „Împreunarea cu o jidoavcă” <endnote id="(39)"/>. „Nu se cade pravoslavnicului să se Împreune cu femeia eretică”, prevedea Pravila lui Matei Basarab de la jumătatea secolului al XVII-lea <endnote id=" (52)"/>. În cazul În care păcătuiește cu o evreică, creștinul este amenințat că-și pierde sufletul ; ca Într-o snoavă populară, Ruhălă și Mesia, publicată În 1858 : „Cum se poate ? Tu să iubești o jidoavcă ? Dar știi, fătul meu, că cu această dragoste tu poți să-ți pierzi sufletul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să dea naștere la așa specimene teratologice !” <endnote id="(336, vol. II, p. 517)"/>. „Un pește și o pasăre se pot iubi - spune un proverb -, dar unde Își vor construi ei cuibul ?” Dacă În mod excepțional o căsătorie dintre o evreică și un neevreu, considerată „Împotriva firii”, avea totuși loc, cei doi tineri trebuiau să fugă În lume, pentru că „nu Încăpeau În sat” <endnote id="(99, I, p. 150)"/>. Este vorba de o prejudecată veche și puternică, reprezentată din belșug și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doi tineri trebuiau să fugă În lume, pentru că „nu Încăpeau În sat” <endnote id="(99, I, p. 150)"/>. Este vorba de o prejudecată veche și puternică, reprezentată din belșug și În literatura cultă, cel mai adesea anume În această formă (evreică + neevreu) : vezi cuplurile Lina - Andrei din Jidovul cămătar (cca 1860) de Alexandru Pelimon, Hava - Fedea din Tevi Lăptarul (1895) de Șalom Alehem, Lelia - Matei din Manasse (1900) de Ronetti Roman, Haia - Ștefan din Haia Sanis (1908) de Mihail Sadoveanu, Ana
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Popa, Ghenea (Golda) - cpt. Bădescu din Rusoaica (1933) de Gib Mihăescu etc. <endnote id="(647)"/>. Este o prejudecată care a supraviețuit până În zilele noastre, În unele medii conservatoare din centrul și estul continentului : „Un băiat polonez poate avea o iubită evreică, atâta timp cât nu se căsătorește cu ea”, spune În 1984 un informator din sud-estul Poloniei, rezumând o credință populară generală <endnote id="(70, p. 71)"/> ; sau : „Dacă un băiat evreu ar vrea să se căsătorească cu prietena sa neevreică, el ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe la mijlocul secolului al XIV-lea, la Târnovo, țarul bulgar din dinastia Șișmanizilor Ivan Alexandru (1331-1371) a repudiat-o pe țarina Theodora (fiica domnului Țării Românești Basarab I) și a trimis-o la mănăstire, pentru a lua de nevastă o preafrumoasă evreică sefardă <endnote id="(776, p. 35)"/>. Și domnitorul Moldovei Petru Șchiopul s-a căsătorit În 1591 În taină cu „țiitoarea” sa, o evreică trecută la creștinism, Irina Botezata - „o femeie frumoasă, dar de condiție joasă, alogenă probabil și «păgână» la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Țării Românești Basarab I) și a trimis-o la mănăstire, pentru a lua de nevastă o preafrumoasă evreică sefardă <endnote id="(776, p. 35)"/>. Și domnitorul Moldovei Petru Șchiopul s-a căsătorit În 1591 În taină cu „țiitoarea” sa, o evreică trecută la creștinism, Irina Botezata - „o femeie frumoasă, dar de condiție joasă, alogenă probabil și «păgână» la origine” <endnote id="(822, p. 497)"/>. Marea taină În care s-a produs mezalianța era motivată probabil nu numai de diferența de rang
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să nu se spuie cuiva [ca] să știe toți, să fie ascuns ; să nu știe nimele” <endnote id="(822, p. 498)"/>. În 1839, doi misionari creștini din Scoția au Înregistrat la Cracovia următoarea legendă : sedus de frumusețea fără seamăn a evreicei Esthera, regele polonez Kazimir cel Mare (1333-1370) a luat-o de nevastă. Ulterior Însă, după ce a ucis-o, el a „ordonat ca, În public, toate evreicele să-și acopere chipul cu un văl, pentru ca regele să nu mai cadă În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Scoția au Înregistrat la Cracovia următoarea legendă : sedus de frumusețea fără seamăn a evreicei Esthera, regele polonez Kazimir cel Mare (1333-1370) a luat-o de nevastă. Ulterior Însă, după ce a ucis-o, el a „ordonat ca, În public, toate evreicele să-și acopere chipul cu un văl, pentru ca regele să nu mai cadă În capcana frumuseții lor” <endnote id="(382, p. 480)"/>. Tot ucisă a sfârșit și Doña Raquel, frumoasa evreică din Toledo (poreclită La Fermosa = „Frumoasa”) de care Alfonso
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ucis-o, el a „ordonat ca, În public, toate evreicele să-și acopere chipul cu un văl, pentru ca regele să nu mai cadă În capcana frumuseții lor” <endnote id="(382, p. 480)"/>. Tot ucisă a sfârșit și Doña Raquel, frumoasa evreică din Toledo (poreclită La Fermosa = „Frumoasa”) de care Alfonso al VIII-lea, regele Castiliei (1158-1214), a fost „Îndrăgostit nebunește” timp de șapte ani (cum zice o legendă din secolul al XIII-lea) <endnote id="(509 și 767)"/>. În aceste cazuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1158-1214), a fost „Îndrăgostit nebunește” timp de șapte ani (cum zice o legendă din secolul al XIII-lea) <endnote id="(509 și 767)"/>. În aceste cazuri pare să fie vorba de un pattern legendar preluat din povestea biblică a Esterei, evreica „mândră la stat și frumoasă la chip” care l-a sedus pe regele persan Ahasverus (Xerxes I) al Persiei (486-465 Î.e.n.) (Cartea Esterei 2, 7). Dr. Iuliu (Iehuda) Barasch călătorea În 1841 de la Berlin la București, traversând Galiția pentru a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Barasch călătorea În 1841 de la Berlin la București, traversând Galiția pentru a ajunge În Bucovina și, de acolo, În Moldova și Muntenia. În descrierea vizitelor sale la comunitățile evreiești, tânărul medic nota că „s-a adeverit vechea zicătoare despre frumoasele evreice poloneze”, mai ales cele din Galiția <endnote id="(194)"/>. Prin 1926, prozatorul rus Isaac Babel scria și el despre fetele atrăgătoare din „târgușoarele evreiești” de la granița Galiției cu Volînia : „Privindu-i [pe oamenii din stetl], am Înțeles istoria pătimașă a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înțeles istoria pătimașă a acestui ținut mărginaș, am priceput povestirile [...] despre fetele pe care le siluiau soldații polonezi și din pricina cărora se Împușcau magnații Poloniei” <endnote id="(793, p. 53)"/>. În paranteză fie spus, părerea generală privind frumusețea deosebită a evreicelor a supraviețuit În Polonia până În zilele noastre <endnote id="(70, pp. 30-35 și 70-71)"/>. „Evreicele erau foarte frumoase”, Își aduc aminte femeile poloneze din Grabow (lângă Lódz’), intervievate de Claude Lanzmann prin 1985. „Polonezilor le plăcea mult să facă dragoste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
siluiau soldații polonezi și din pricina cărora se Împușcau magnații Poloniei” <endnote id="(793, p. 53)"/>. În paranteză fie spus, părerea generală privind frumusețea deosebită a evreicelor a supraviețuit În Polonia până În zilele noastre <endnote id="(70, pp. 30-35 și 70-71)"/>. „Evreicele erau foarte frumoase”, Își aduc aminte femeile poloneze din Grabow (lângă Lódz’), intervievate de Claude Lanzmann prin 1985. „Polonezilor le plăcea mult să facă dragoste cu evreicele [...], le plăceau evreicuțele, le iubeau la nebunie.” Un motiv ca bărbații polonezi să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
supraviețuit În Polonia până În zilele noastre <endnote id="(70, pp. 30-35 și 70-71)"/>. „Evreicele erau foarte frumoase”, Își aduc aminte femeile poloneze din Grabow (lângă Lódz’), intervievate de Claude Lanzmann prin 1985. „Polonezilor le plăcea mult să facă dragoste cu evreicele [...], le plăceau evreicuțele, le iubeau la nebunie.” Un motiv ca bărbații polonezi să „le regrete pe evreicuțe”, iar femeile poloneze să fie mulțumite că - prin Holocaust - au scăpat de „o concurență”. Evreicele erau „femei atât de frumoase” - spun polonezele - pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Polonezilor le plăcea mult să facă dragoste cu evreicele [...], le plăceau evreicuțele, le iubeau la nebunie.” Un motiv ca bărbații polonezi să „le regrete pe evreicuțe”, iar femeile poloneze să fie mulțumite că - prin Holocaust - au scăpat de „o concurență”. Evreicele erau „femei atât de frumoase” - spun polonezele - pentru că „erau bogate”, „nu făceau absolut nimic”, „se ocupau doar de frumusețea lor, se Îmbrăcau bine” <endnote id=" (835, p. 115)"/>. Supraviețuirea imaginii „evreica frumoasă și elegantă” este cu atât mai interesantă cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mulțumite că - prin Holocaust - au scăpat de „o concurență”. Evreicele erau „femei atât de frumoase” - spun polonezele - pentru că „erau bogate”, „nu făceau absolut nimic”, „se ocupau doar de frumusețea lor, se Îmbrăcau bine” <endnote id=" (835, p. 115)"/>. Supraviețuirea imaginii „evreica frumoasă și elegantă” este cu atât mai interesantă cu cât purtătoarele acestei frumuseți nu prea mai există În această țară. În Polonia mai trăiesc circa 5.000 de evrei, majoritatea oameni În vârstă. Este, acesta, un simptom al Înrădăcinării credinței
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci le Întrece foarte adeseaori prin luxul, prin varietatea și prin puterea sa ademenitoare” <endnote id="(194, pp. 57-60)"/>. Iuliu Barasch propovăduia limitarea unui lux față de care Talmudul Însuși se arăta mai concesiv. Textele talmudice constatau practi carea luxului de către evreice (de către femei, În general), ironi zându- l, dar fără să-l critice În mod explicit : „Lucrurile pe care femeia le dorește nu sunt decât podoabe. Toate gândurile femeii sunt pentru frumusețea ei. Dacă un bărbat vrea să facă plăcere femeii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un bărbat vrea să facă plăcere femeii sale, să-i dea veșminte din in de calitatea cea mai bună” <endnote id="(481, p. 239)"/>. În 1781, istoricul austriac Franz Joseph Sulzer - culegător de folclor românesc - scria despre „renumita frumusețe a evreicelor” din Bucovina și mai ales a celor din Cernăuți. El considera chiar că aceasta era atât de remarcabilă, Încât ar fi fost „singurul lucru care merită să fie pomenit În legătură cu Cernăuțiul”. Vorbind despre evreii din Bucovina și Moldova, Sulzer mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bucovina și Moldova, Sulzer mai adaugă că „În majoritatea lor sunt Înstăriți” și că „se Îmbracă după moda evreilor polonezi” <endnote id="(124, p. 237)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnograful Dimitrie Dan remarca și el frumusețea și eleganța evreicelor din Bucovina : „Între femei se află chipuri de-o regularitate clasică. Femeile [evreice] poartă veșminte moderne de lână, catifea și mătasă și se ornează cu aurime și pietre scumpe În cari desvoltă ele un lux foarte mare” <endnote id=" (126
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că „se Îmbracă după moda evreilor polonezi” <endnote id="(124, p. 237)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, etnograful Dimitrie Dan remarca și el frumusețea și eleganța evreicelor din Bucovina : „Între femei se află chipuri de-o regularitate clasică. Femeile [evreice] poartă veșminte moderne de lână, catifea și mătasă și se ornează cu aurime și pietre scumpe În cari desvoltă ele un lux foarte mare” <endnote id=" (126, pp. 7-9)"/>. Chiar și Nicolae Iorga, Într-o carte cu puternice accente antisemite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dat Dumnezeu și un cap... că scrie și citește și rusește, și idiș, și cărți” ; sau : „Fetelor lui Tevi le merge vestea În lume că sunt niște frumuseți Între frumuseți” <endnote id="(217)"/>. În 1840, Alecu Russo folosea În cazul evreicelor din Iași același tip de retorică utilizată În privința bărbaților evrei : o virtute era admisă doar pentru ca viciul să iasă mai bine În evidență. Femeile din cadrul „ovreimii aristocrate” - „pe care fără inconvenient am putea-o numi finanța noastră” - sunt, „de obicei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Edler von Angeli este generos În aprecierile sale privind „admirabila și captivanta frumusețe” a tuturor femeilor din Moldova. El vorbește despre „splendoarea făpturilor de o desăvârșită eleganță și cu forme clasice”, indiferent dacă se referă la „românca, armeanca, grecoaica sau evreica” din Iași <endnote id="(299, pp. 120-121)"/>. Incendiul din 1711, care a pustiit ghetoul din Frankfurt pe Main, a fost perceput de evreii din oraș ca o pedeapsă divină. Conducerea comunității evreiești din Frankfurt a emis În 1716 un regulament
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe Main, a fost perceput de evreii din oraș ca o pedeapsă divină. Conducerea comunității evreiești din Frankfurt a emis În 1716 un regulament nou (Neue Frankfurter Judische Kleider Ordnung) prin care se interziceau nunțile opulente și portul luxos. Femeile evreice, de pildă, nu mai aveau voie să poarte haine de mătase și bijuterii prețioase. Asemenea interdicții sunt atestate În epocă și În Transilvania. Cu mai mult de un veac Înainte, În 1741, membrii Consiliului orășenesc din Alba Iulia - singurul oraș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un veac Înainte, În 1741, membrii Consiliului orășenesc din Alba Iulia - singurul oraș din Transilvania În care evreii aveau dreptul să se stabilească - se plângeau că au fost apostrofați „În fața Întregii țări” (adică În Dieta Transilvaniei) pentru faptul că femeile evreice din oraș, fiind Înstărite, poartă veșminte foarte elegante : „umblă În straie strălucitoare din mătase, cu fir de aur și argint [magh. koronka selyem]”. Autoritățile orășenești au hotărât „În unanimitate” să interzică evreicelor acest port <endnote id="(43, p. 121)"/>. Tot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adică În Dieta Transilvaniei) pentru faptul că femeile evreice din oraș, fiind Înstărite, poartă veșminte foarte elegante : „umblă În straie strălucitoare din mătase, cu fir de aur și argint [magh. koronka selyem]”. Autoritățile orășenești au hotărât „În unanimitate” să interzică evreicelor acest port <endnote id="(43, p. 121)"/>. Tot cam atunci, În 1778, În sudul Transilvaniei, la Sibiu, o „jidovoaică bucureșteană” vindea diverse „găteli femeiești” <endnote id="(743, p. 40)"/>. De altfel, receptarea evreicei ca fiind purtătoare de haine elegante și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]