2,152 matches
-
la incluziunea socială a persoanelor de etnie romă și continuă lupta împotriva discriminării. Obiectivul global al JIM este promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive, creșterea bunăstării populației, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie extremă și excluziune socială generate de crizele din ultimele decenii. Scopul JIM este promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în perspectiva îndeplinirii obiectivelor de la Lisabona. Perioada de implementare este 2005-2010. Domeniile de acțiune ale JIM. JIM va contribui, în principal, la: - întărirea capacității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fapt o structurare a intervențiilor, în funcție de care se elaborează politicile și intervențiile, fonduri postaderare, denumite fonduri structurale (figura 2). Figura 2 Complementaritatea limbajului politicilor publice pentru romi Dezideratele acestor politici sunt: îmbunătățirea situației romilor (Strategia Guvernului), reducerea sărăciei și a excluziunii sociale (PNAinc), promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive (JIM) și promovarea politicilor active de incluziune socială a romilor (Deceniul). Prin urmare, începând cu anul 2005, în funcție de evaluarea progreselor în implementarea Strategiei Guvernului, a capitolului 14 din PNAinc, a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
finanțate prin programele PHARE și parțial prin sumele de la bugetul de stat, necesită o abordare de lungă durată pe termen lung vor conduce spre o societate coezivă și incluzivă, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie extremă și excluziune socială generate de crizele din ultimele decenii. Acesta este un obiectiv al JIM. Prin urmare, finanțările Comisiei Europene și de la bugetul de stat ale programelor și politicilor viitoare ar putea să se concentreze pe aceleași domenii, abordate insuficient pentru a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și Locuință (sectorul ocupare/muncă) joacă un rol esențial în animarea dialogului social, promovarea politicilor de facilitare a recrutării de personal și gestiune a resurselor umane, dezvoltarea unei politici active cu privire la șomaj, favorizante pentru crearea de locuri de muncă, combaterea excluziunii sociale și profesionale și restructurarea întreprinderilor. Ministerul încurajează dezvoltarea formării profesionale prin adaptarea calificărilor profesionale la exigențele modernizării întreprinderilor și activării celor defavorizați. Delegația Generală pentru Ocupare și Formare Profesională, plasată sub autoritatea ministrului Ocupării, propune orientările politicii în domeniul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mai multor oameni în activitate și ajutarea celor care nu pot lucra. Jobcentre Plus (serviciul public de ocupare) oferă servicii integrate pentru persoanele cu vârstă de muncă. Finlanda Scopul Ministerului Muncii este de a reduce șomajul structural, de a combate excluziunea și de a asigura disponibilitatea unei forțe calificate de muncă. Ținta este de a crește productivitatea muncii, astfel încât să posede o calitate sustenabilă, de a crește antreprenoriatul și ocuparea pe cont propriu. Din punct de vedere instituțional, actorii de pe piața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
risc și a cauzelor care au generat starea de nevoie/dificultate sau au pus viața și dezvoltarea copilului în pericol; - în domeniul protecției persoanelor adulte: facilitarea accesului la servicii specializate pentru îndepărtarea factorilor de risc ce pot conduce la marginalizare/excluziune socială. Asistenții sociali din cadrul serviciului public de asistență socială au rolul de a informa și consilia persoanele adulte pentru a face față problemelor generate de schimbările sociale, precum și de a facilita accesul acestora la diferite servicii specializate sau prestații sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
SUMAR - 23/2004 Surse ale excluziunii sociale în România - Elena Zamfir, Marian Preda, Adrian Dan Justiția terapeutică - o nouă perspectivă în tratamentul persoanelor dependente de droguri - Pavel Abraham, Daniela Nicolăescu Prima promoție de asistenți sociali - 10 ani de la absolvire, interviu cu Dana Costin (S. Witec) Factori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Costin Risk factors regarding access to education of children comming from poor families, Gabriela Neagu, Laura Stoica Legislation Therapeutical technics and strategies for families with health problems, Elena Iulia Mardare Dictionary Scientific events Information: Master 2004 Book review Surse ale excluziunii sociale în România PROF. UNIV. DR. ELENA ZAMFIR (COORD.) CONF. UNIV. DR. MARIAN PREDA LECT. UNIV. DR. ADRIAN DAN Problematica excluziunii și a incluziunii sociale în România, ca țară în proces de tranziție, prezintă anumite specificități generate de moștenirea comunistă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
strategies for families with health problems, Elena Iulia Mardare Dictionary Scientific events Information: Master 2004 Book review Surse ale excluziunii sociale în România PROF. UNIV. DR. ELENA ZAMFIR (COORD.) CONF. UNIV. DR. MARIAN PREDA LECT. UNIV. DR. ADRIAN DAN Problematica excluziunii și a incluziunii sociale în România, ca țară în proces de tranziție, prezintă anumite specificități generate de moștenirea comunistă, dar și de însuși procesul tranziției. Dacă există o serie de similarități cu țările occidentale în ceea ce privește manifestarea unor forme de excluziune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
excluziunii și a incluziunii sociale în România, ca țară în proces de tranziție, prezintă anumite specificități generate de moștenirea comunistă, dar și de însuși procesul tranziției. Dacă există o serie de similarități cu țările occidentale în ceea ce privește manifestarea unor forme de excluziune socială, diferențele apar pregnant în legătură cu sursele excluziunii, amploarea și intensitatea manifestărilor lor. În țările occidentale sursele excluziunii sociale sunt într-o mare măsură expresii marginale ale unui sistem social rezultat în urma unui proces de dezvoltare ce s-a dovedit până
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ca țară în proces de tranziție, prezintă anumite specificități generate de moștenirea comunistă, dar și de însuși procesul tranziției. Dacă există o serie de similarități cu țările occidentale în ceea ce privește manifestarea unor forme de excluziune socială, diferențele apar pregnant în legătură cu sursele excluziunii, amploarea și intensitatea manifestărilor lor. În țările occidentale sursele excluziunii sociale sunt într-o mare măsură expresii marginale ale unui sistem social rezultat în urma unui proces de dezvoltare ce s-a dovedit până acum a fi bine structurat, coerent și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de moștenirea comunistă, dar și de însuși procesul tranziției. Dacă există o serie de similarități cu țările occidentale în ceea ce privește manifestarea unor forme de excluziune socială, diferențele apar pregnant în legătură cu sursele excluziunii, amploarea și intensitatea manifestărilor lor. În țările occidentale sursele excluziunii sociale sunt într-o mare măsură expresii marginale ale unui sistem social rezultat în urma unui proces de dezvoltare ce s-a dovedit până acum a fi bine structurat, coerent și funcțional. În țările în tranziție, în mod accentuat în cele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
dezvoltare ce s-a dovedit până acum a fi bine structurat, coerent și funcțional. În țările în tranziție, în mod accentuat în cele care s-au confruntat cu probleme extrem de dificile, cum este cazul României, sursele cele mai importante ale excluziunii sociale se plasează în însuși procesul dificil de schimbare, precum și în acele procese dezagregante ce îl însoțesc : explozia sărăciei, procese de dezorganizare socială, incongruențe ale schimbărilor legislative și ale sistemului de instituții, toate având loc într-o perioadă scurtă de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
80, a generat profunde procese de dezagregare socială, ce s-au propagat după Revoluție ca o gravă moștenire, la care s-au adăugat și efectele nocive noi, produse ale unei tranziții dificile. Din acest motiv, o strategie de combatere a excluziunii sociale și promovare a incluziunii sociale în România va trebui, inevitabil, să se orienteze nu numai spre construcția instituțională a unei societăți inclusive, ci și spre absorbția treptată a unor masive acumulări de fenomene care conduc la dezagregare socială, rezultate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
România va trebui, inevitabil, să se orienteze nu numai spre construcția instituțională a unei societăți inclusive, ci și spre absorbția treptată a unor masive acumulări de fenomene care conduc la dezagregare socială, rezultate ale unei istorii supuse unor crize multiple. Excluziunea socială: concept și semnificații În discursul contemporan privind politicile sociale se utilizează tot mai des sintagmele excluziune și incluziune socială ca o extensie a tematicii clasice a sărăciei. La rândul său, sintagma măsuri de combatere a sărăciei tinde să fie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și spre absorbția treptată a unor masive acumulări de fenomene care conduc la dezagregare socială, rezultate ale unei istorii supuse unor crize multiple. Excluziunea socială: concept și semnificații În discursul contemporan privind politicile sociale se utilizează tot mai des sintagmele excluziune și incluziune socială ca o extensie a tematicii clasice a sărăciei. La rândul său, sintagma măsuri de combatere a sărăciei tinde să fie înlocuită treptat promovare a incluziunii sociale. Dacă tematica sărăciei se referea strict la deficitul de resurse financiare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Pe de o parte, la o gamă extrem de variată de deficite de ordin social-cultural-moral-economic, iar pe de altă parte, la o orientare activă spre dezvoltarea socială prin intervenție directă, prin construcția progresivă a unei societăți incluzive. Duffy (1995) consideră că excluziunea socială este un concept mai cuprinzător decât sărăcia, deoarece include nu numai lipsa mijloacelor materiale, ci și imposibilitatea de a fi inclus în diferite „rețele” sociale, economice, politice și culturale. Pe lângă deficitul în venituri sau consum implicat de sărăcie, excluziunea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
excluziunea socială este un concept mai cuprinzător decât sărăcia, deoarece include nu numai lipsa mijloacelor materiale, ci și imposibilitatea de a fi inclus în diferite „rețele” sociale, economice, politice și culturale. Pe lângă deficitul în venituri sau consum implicat de sărăcie, excluziunea socială presupune și un deficit de participare normală la viața cotidiană și activitățile sociale sub multiple forme. Conceptul de excluziune socială este mult mai recent decât cel de sărăcie. În 1994, Consiliul Europei definea exclușii drept „grupuri întregi de persoane
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a fi inclus în diferite „rețele” sociale, economice, politice și culturale. Pe lângă deficitul în venituri sau consum implicat de sărăcie, excluziunea socială presupune și un deficit de participare normală la viața cotidiană și activitățile sociale sub multiple forme. Conceptul de excluziune socială este mult mai recent decât cel de sărăcie. În 1994, Consiliul Europei definea exclușii drept „grupuri întregi de persoane care se găsesc, parțial sau total, în afara câmpului efectiv de aplicare a drepturilor omului” (Strobel, 1996, p. 262). Ideea de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
socială este mult mai recent decât cel de sărăcie. În 1994, Consiliul Europei definea exclușii drept „grupuri întregi de persoane care se găsesc, parțial sau total, în afara câmpului efectiv de aplicare a drepturilor omului” (Strobel, 1996, p. 262). Ideea de excluziune a apărut în 1975, în documentele CMCE. Programele europene antisărăcie au fost o nouă ocazie de a aduce în prim-plan conceptul. În 1988 Comisia Europeană a publicat un document în care se face referire explicită la „excluziunea socială”, iar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Ideea de excluziune a apărut în 1975, în documentele CMCE. Programele europene antisărăcie au fost o nouă ocazie de a aduce în prim-plan conceptul. În 1988 Comisia Europeană a publicat un document în care se face referire explicită la „excluziunea socială”, iar în 1989, în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale ale Muncitorilor, publicată de Comisia Europeană, se spune că, „în spiritul solidarității, este important să fie combătută excluziunea socială”. În același an, CMCE a adoptat o rezoluție privind „combaterea excluziunii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Europeană a publicat un document în care se face referire explicită la „excluziunea socială”, iar în 1989, în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale ale Muncitorilor, publicată de Comisia Europeană, se spune că, „în spiritul solidarității, este important să fie combătută excluziunea socială”. În același an, CMCE a adoptat o rezoluție privind „combaterea excluziunii sociale”, în care se cerea statelor membre să ia măsuri de combatere a excluziunii sociale, iar Comisiei Europene să urmărească acest lucru împreună cu statele membre (Berghman, 1996, p.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
excluziunea socială”, iar în 1989, în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale ale Muncitorilor, publicată de Comisia Europeană, se spune că, „în spiritul solidarității, este important să fie combătută excluziunea socială”. În același an, CMCE a adoptat o rezoluție privind „combaterea excluziunii sociale”, în care se cerea statelor membre să ia măsuri de combatere a excluziunii sociale, iar Comisiei Europene să urmărească acest lucru împreună cu statele membre (Berghman, 1996, p. 11). Se poate spune că termenul s-a consacrat prin cel de-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de Comisia Europeană, se spune că, „în spiritul solidarității, este important să fie combătută excluziunea socială”. În același an, CMCE a adoptat o rezoluție privind „combaterea excluziunii sociale”, în care se cerea statelor membre să ia măsuri de combatere a excluziunii sociale, iar Comisiei Europene să urmărească acest lucru împreună cu statele membre (Berghman, 1996, p. 11). Se poate spune că termenul s-a consacrat prin cel de-al treilea program antisărăcie (perioada 1990-1994) lansat de Comisia Europeană. Din acel moment, discursul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
membre (Berghman, 1996, p. 11). Se poate spune că termenul s-a consacrat prin cel de-al treilea program antisărăcie (perioada 1990-1994) lansat de Comisia Europeană. Din acel moment, discursul politic comunitar a tins să înlocuiască termenul sărăcie cu sintagma excluziune socială ca noțiune centrală, cu o arie de cuprindere mult mai largă. În literatura de specialitate, precum și în programele politice, o definiție care ni se pare a fi completă și funcțională subliniază faptul că „excluziunea trebuie definită în termeni de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]