612 matches
-
1997 Liviu Rebreanu: Pădurea spânzuraților (Shokei no mori), Editura Kobunsha, Tokyo; 1999 Mircea Eliade: Maitreyi, Editura Sakuhinsha, Tokyo; 2003 Adela Popescu: Între noi timpul ( ediție bilingvă, în japoneză și în română, Watacrapachi no aida ni-toki), Editura Michitani, Tokyo, cu un excurs de marele istoric și critic literar Shuichi Kato, intitulat Adela Popescu, omul și opera , cu o postfață a traducătorului, cu 5 ilustrații de importanta pictoriță Fusako Kodama și cu imaginea sculpturii Clepsidră 4, de Ion Irimescu. A publicat în diverse
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
cum a pățit J.J. Rousseau după ale sale Les Confessions". Cine va trăi și va avea răbdare va citi. *La rubrica sa "Difracții", Eugen Uricaru reia, sub titlul Cine suntem și cum arătăm, chestiunea nevralgică a "imaginii" României. După un excurs istoric, se oprește la prezent: "Au trecut mai mult de cinci decenii de când "furnizarea" de imagine privind România și românii nu numai că a fost întreruptă din cursul său firesc ci a fost deturnată în vederea obținerii unei imagini de "operetă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
aceea care, în natură moartă și vie se statua pe sine: „Capriciul zăcământului/ din adâncul pământului/ de-a aprinde din când în când/ la suprafața lui, licuricii” (Capriciu) Ce s-a petrecut, de la verdictul lui Ion Negoițescu încoace vizează noi excursuri în zona schimburilor între real-ireal, a captării substanței ultime prin alchimice operații între emanațiile unor aburi de felurite culori și spirale, când mânuitorul de retorte se întreabă: „Oare pot coexista/ revolta și împăcarea?/ Cred că da cu condiția/ să nu
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
Bibliografie 1. Bolocan, Carmen-Maria, Catehetica și didactica religiei. Interferențe și deosebiri, Performantica, Iași, 2005. 2. Cucoș, Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999. 3. Gordon, Vasile, Învățământul religios românesc la cumpăna dintre milenii. Repere ale unui scurt excurs istoricopedagogic, Ortodoxia, nr. 3-4, 2000. 4. Șebu, Sebastian, Opriș Dorin, Opriș Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000. 5. Timiș, Vasile, Religia în școală. Valențe eclesiale, educaționale și sociale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Bibliografie facultativă 1. Băncilă, Vasile
ORDIN nr. 2.602 din 14 noiembrie 2007 privind aprobarea Programei pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învăţământul preuniversitar la disciplina Religie ortodoxă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193537_a_194866]
-
al celulei nervoase și întârziind conducerea sinaptică prin inhibiția colinesterazei. Hipersomniile din encefalopatia respiratorie (insuficiența respiratorie cronică, sindromul Pickwick etc.) au la bază un mecanism fiziopatologic complex. Creșterea rezistenței cutiei toracice și a plămânilor, obezitatea excesivă mediastinală și diafragmală împiedică excursurile respiratorii provoacă hipoventilație alveolară, însoțită de hipercapnie. La rândul său, hipercapnia provoacă diminuarea tonusului neuronilor structurilor implicate în mecanismul de trezire și duce la o stare de somnolență permanentă superficială. Hipersomniile simptomatice sunt întâlnite și în cadrul unor boli endocrine, mai
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
în România. Dacă se cunoaște doar cu aproximație data stabilirii armenilor în București, prin anii 1400-1435, se știe totuși că prima lor biserică a fost fondată în 1581. D. Caselli în "Gazeta Municipală" din 19 august 1934 făcea un prețios excurs istoric: "Și în adevăr, pe acea vreme cînd li s-a dat armenilor afară din oraș să-și facă biserică și case, cea din urmă mahala a Bucureștilor spre Tîrgul de Afară era mahalaua popei Hierea, care pe atunci era
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Martin Heidegger, ""Erläuterungen zu Hölderlins Dichtung"". "Memnon", 1934; "Moartea lui Pan", 1940; "Juvanum", 1945; "Râul", 1953; "Por las calzadas de Punta Europa", 1956; "Twist", 1963; "Recitativ", 1965; "Dialoguri", 1964; "Punta Europa", 1969; "Dialogos", 1971; "Kairos", 1974: "Jurnal", 1975; "Discurs și excurs", 1978; "Imperiul", 1981; "Cantata învierii", 1982; "Rugăciune de ziua Marianei", 1983; "Cartea Regilor și Împăraților",1984 "Seis poemas de Hölderlin", 1957 și "Pathmos de Hölderlin", 1975 (în limba spaniolă); "Opera lirică a lui San Juan de la Cruz", 1978 (în limba
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
vădind o irepresibila înclinație spre sfidarea locurilor comune, a liniștii interioare și a stării de "călduț" din cotidian. Cultivând paradoxul o "speranța": "E/dimineață/ Cade/De pe mine șolzi/Somnul/Și-n viața intru/ Că într-un mormânt.") sau dedându-se excursului ludic, poetul e, în genere, prolix în textele de mai mare amploare și sugestiv în cele mai concentrate, acestea din urmă având deseori pregnanta unor definiții bine găsite (de pildă: "Anticariat/ De/Vinuri stricate/Lumea aceasta, sau această "judecată de
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
de artă teatrală "I.L. Caragiale". Debutul în "Luceafărul" (1964). În "Iadeș" (1967) poetul e ispitit în aceeași măsură de ermetism și suprarealism, de cultul banalității și de mitologia autohtonă, localizată, uneori în teritoriul natal. Construcțiile baroce trădeayă gustul pentru proteiyarea excursului poetic și pentru autonomizarea fiecărei imagini: din pastă lirica apar cu străluciri bruște detalii metaforice, asociații de mare forță expresiva, certificând deja o personalitate, care nu-și contrazice cu nimic predilecțiile prin "Vânătorile" (1969), unde identitatea de intitulare a poemelor
Dumitru M. Ion () [Corola-website/Science/320705_a_322034]
-
pare a avea corespondențe cu suprarealismul liric al secolului XX; la o analiză mai profundă se desprind unele elemente din arsenalul ideatic al lui Max Ernst sau, mai rar, Paul Klee. Criticul de artă, Prof. Univ. Dr. Livia Drăgoi deplasează excursul analitic în definirea demersului artstic al pictorului pe linia experimentului postmodern: "Asocierea neașteptată a unor motive naturale ori artefacte incongruente, ca și dialogul între marile spații aerate, eterice, diafane și formele de o fascinantă realitate tactilă și vizuală, figurate până în
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
să încadram “episodul Adrian Sarbu” în serialul măririi și decăderii mogulilor de presă, dar este inexact. Și asta pentru că activitatea să , spre deosebire de Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu sau Dinu Patriciu, s-a concentrat cvasiexclusiv pe zona de mass-media/ entertainment, neîncercând excursuri majore pe piețele adiacente influențabile public, gen energie/finanțe/bănci/export, cum au făcut ceilalți trei moguli, a căror soarta o pot deplânge argumentat și mă abțin azi să o comentez”, este de părere Gușa. „Arestarea lui Sarbu, interpretată că
Cozmin Gușă, ANALIZĂ a principalelor evenimente ale săptămânii () [Corola-website/Journalistic/102333_a_103625]
-
abia apoi să fie dovedită și argumentată, relevă prezența Proporției Divine în două Imnuri Heruvice aparținând muzicii bizantine. Dar, chiar și atunci când reușesc să convoace atenția asupra unor eventuale ubicuități și izotropii a principiului sectio aureea în cadrul construcțiilor sonore consacrate, excursurile teoretice se cade să țină cont de semnificațiile teoremei lui Gödel conform căreia, față de orice formalizare propusă pentru aritmetică, există propoziții adevărate ce nu pot fi obținute în contextul formalizării considerate. Adică, nicio formalizare nu poate cuprinde întreaga Aritmetică. Tot
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]