2,392 matches
-
ochii lui mari și căprui, Fără vorbe să înțeleg ce va gândi după plecarea mea, Ce va rămâne din vers, Oglindă virtuală, Hic et nunc. ZIGURATUL - CONSTRUCȚIA Roșie, cărămidă pe care ai călcat, fără nume și coordonate, duce mai departe exegeza, parte cu parte, întreg cu întreg. Construim, așadar, un zigurat, templu de ortografie și culoare, metaforă și gând. IMITATIO DEI - COSMOGONIA Ne privim înainte de vreme, Chipurile noastre în oglindă, ca vechile vlăstare domnești în castel, uitând timpul și păzind furtună
PRIER de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348198_a_349527]
-
lui Caragiale. În astfel de cazuri nu este vorba, în esență, chiar despre o interpretare sau o acordare de sens nou, ci mai degrabă despre executarea, despre realizarea operei de artă. Nu reprezintă interpretare conversațiile și schimburile de idei uzuale. Exegeza=interpretare urmărește si apropie de înțelegere un lucru. A interpreta înseamnă extragerea unui cuvânt sau a unui fragment de text din cursul vorbirii, scoaterea lor din fluctuația vorbirii, în vederea lămuririi lor. În cazurile în care Pythia grăiește ambiguu, devine neapărat
INTERPRETAREA OPERELOR LITERARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347511_a_348840]
-
dictată “autorului, ci în sensul că polivalența ei semnificativă o îndepărtează de origine, o face să nu-I mai aparțină în exclusivitate. Limbajul devine purtătorul unei ambiguități revelatoare ce transformă poemul într-un act, iar receptarea lui într-o participare. Exegeza v-a descoperi filosofia poemului, nu pe cea a poetului. Nici-un poet modern- nu își transpune concepția despre lume într-un poem, ci ajunge la această concepție prin el. Dacă pentru mine poezia filosofică este o poezie interioară, extinsă în
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
și comentat în sinteza de până acum doar aspectele majore ale artei narative a prozatorului Marian Malciu, caracterizând-o sub raportul cadrului, al construcției și tehnicii, al modalității de expresivitate. Voi reveni cu analize cuprinzătoare despre creațiile sale într-o exegeză viitoare. Prin filigrama „Dor de Bucovina”, autorul își dovedește din plin talentul nativ, dar și vocația pentru o angajare responsabilă pe dimensiunile genului epic. Autor, Nicolae N. Negulescu Referință Bibliografică: FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
Da, s-a vorbit despre o criză a criticii și în primul rând a criticii de întâmpinare, este adevărat, dar parțial. Pentru că, ceea ce lipsește cred că e, nu competența, ci miza. Literatura, în primul rând, în consecință comentariul, critica ei, exegeza ei avea o miză infinit mai mare în vechiul regim. Acum, în condiții de libertate, în care există o ofertă multiplă pentru marele public, interesul lui mergând spre alte domenii, alte atracții era și firesc ca preocuparea pentru această operațiune
“SCRIITORUL ADEVĂRAT ESTE ACELA CARE A REUŞIT SĂ RĂMÂNĂ FIDEL TALENTULUI SĂU” de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365788_a_367117]
-
Național al Literaturii Române, București. GRĂDINA CARE S-A SUIT LA CER, Editura Florile Dalbe, 2007, proză scurtă. Lansarea a avut loc în Sala Marin Preda, a Centrului Cultural M.I.R.A., București. CUVINTE DE MĂTASE, Editura Semănătorul (online), 2009, cronică literară, exegeze, portrete, omagii. TOVARĂȘI DE ULTIMĂ ZI, Editura Dacoromână, 2010, roman. Lansarea a avut loc la Târgul de Carte Gaudeamus, Romexpo, București și în Sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane Mihail Sadoveanu, București. MINIONA, Editura Arefeana, 2011, teatru (dramă în trei
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
violonist cu denumirea de interpret. Nu se poate nega că și acest mod de a interpreta presupune o anumită tălmăcire. În cele ce urmează mă voi preocupa de problema limitării singurei semnificații luată în considerație aici, anume aceea de interpretare= exegeză, față de toate încercările de a extinde mai mult decât se cuvine domeniul ei de aplicare. Nu este posibil ca interpretarea să fie echivalentă pur și simplu cu înțelegerea, astfel încât, chiar și în conversație și schimburile de idei uzuale, simplul act
ESEUL-MIJLOC DE A LĂRGII ARIA DE EXPUNERE A IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365107_a_366436]
-
lui ca eliberator al poporului ales din robia egipteană. Aici, autorul inspirat spune că Moise l-a văzut pe "îngerul Domnului într-o pară de foc ce ieșea dintr-un rug; și... rugul ardea, dar nu se mistuia"(3, 2). Exegeza creștină tradițională a interpretat acest rug, care "ardea, dar nu se mistuia", drept o preînchipuire iconică a pururea-fecioriei Maicii Domnului și un simbol clasic al rugăciunii desăvârșite și neîncetate, "ca loc de reunire în Duh - după cum ne învață Părintele Ioan
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
acest fel înzestrat, pune început salvării și izbăvirii Poprului Israel din robie, dar și salvării, răscumpărării și mântuirii neamului omenesc. Mișcarea spirituală propriu-zisă „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, cu rolul și cu mesajul ei Asemenea lui Moise, arată exegeza tradițională și autentică, creștinul trebuie să descopere încă de pe acum chipul lui Iisus Hristos din sine și să-și lucreze asemănarea, pentru a-L putea recunoaște și mărturisi pe El în lume. Fiecare este chemat să fie, în felul său
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
de vedere creștin a mai multor segmente ale vieții, căutându-se soluții de trăire în mijlocul lumii, însă la nivelul exigențelor unei ortodoxii autentice. Câteva dintre subiectele abordate cu predilecție erau: Isihasmul, Iisus-Logosul întrupat, Păcatul originar, Scena și altarul, Rugăciunea Inimii, Exegeza smochinului neroditor și blestemat. Totodată, participanții mai meditau și asupra unor medalioane ale marilor mistici ai Filocaliei. După sosirea ieromonahului Ioan Kulighin, întâlnirile au câștigat în profunzime și în ceea ce ține de implicarea spirituală ori duhovnicească. Părinte - Duhovnic format la
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
în episodul evanghelic al Schimbării la Față aparțin principalilor reprezentanți ai tradiției monahale din două zone și epoci istorice distincte, situate la extremitățile geografice și cronologice ale lumii bizantine: pe de o parte, din Palestina secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul (� 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul (� 740) și Ioan Damaschinul (� 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul (� 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul (� 740) și Ioan Damaschinul (� 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei (� 1322), Grigorie Sinaitul (� 1347) și Grigorie Palama (� 1359). La o privire mai atentă se poate observa că insistența pe misterul Schimbării la Față din partea acestor mari Părinți și teologi duhovnicești răsăriteni are nu doar
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
consacrat câte un articol datării fiecărui monument în parte. Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la turlă până la soclu „ascunde” un mesaj a avut-o abia în 1959. „... a fost începutul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Unul dintre exemple e chiar prezenta carte în care un document politic de importanță crucială și unicul până acum pentru dovedirea axiomatică a continuității românești la nordul Dunării nu l-am descoperit prin documente din domeniul istoriei politice ci prin exegeze teologice și estetice.” (p.143). Din cauza cercetărilor numai în domenii izolate, fără legătură cu întregul, nu dispunem de „analize de sinteză”, idee reluată mai precizat în interviul din 2002 „Omul cu scara”, pomenit mai înainte. La întrebarea pusă de ziarista
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la nașterea lui Iisus Hristos. Dar este ușor de admis că sărbătoarea creștină s-a suprapus peste vechiul obicei antecreștin.O dovadă în această ordine de idei o constituie faptul că
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
într-un protocol imperios, lămurește probleme neelucidate sau controversate. Această carte este o (re)scriere a identității culturale, pe care doamna dr. Olimpia Varga o realizează sub semnul receptărilor deosebit de favorabile, constituite în articole consistente, ce aduc importante contribuții în exegeza operei lui Ștefan Cucu. „Muzeul sufletului”- poemul care deschide cartea, scris în tehnică sonetului, invită cititorul la meditație și (de ce nu?!) la căutarea și găsirea propriei identități, a sensului vieții în Cuvânt: „De vrei să-nnobilezi umila-mi viața,/ Cu
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
convingerea că două dintre tainele care guvernează rezultatul creației literare sunt „sensibilitatea dăruită scriitorului de către Dumnezeu” și „înzestrarea de către divinitate a scriitorului cu arta de a transpune în cuvinte tablouri pictate imaginar” și sentimente cutremurătoare, volumul Tihna pelerinului - cronică literară, exegeze, portrete, omagii, apărut la Editura Semne, 2014, se deschide, nu întâmplător, cu „Invocarea divinului în creația literară”, cu referire concretă la Antologia Sonetului Românesc. Lucrare în trei volume, realizată de poetul-cărturar Radu Cârneci și editată de Muzeul Național al Literaturii
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > LEON ISTRATE - O CONTRIBUȚIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ Autor: Leon Istrate Publicat în: Ediția nr. 603 din 25 august 2012 Toate Articolele Autorului Exegezele ce tratează marile operele ale literaturii universale sunt destul de rare în literatura noastră actuală. De aceea am considerat că merită semnalată o reușită
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > LEON ISTRATE - O CONTRIBUȚIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ Autor: Leon Istrate Publicat în: Ediția nr. 603 din 25 august 2012 Toate Articolele Autorului Exegezele ce tratează marile operele ale literaturii universale sunt destul de rare în literatura noastră actuală. De aceea am considerat că merită semnalată o reușită în această zonă și care mi s-a părut a nu fi fost suficient accentuată la vremea
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
la temelia literaturii moderne este o intuiție pe care au avut-o, mai mult sau mai puțin, toți cititorii romanului, dar abordarea frontală și examinarea ei sistematică (oricât ar părea de surprinzător acest fapt, știindu-se cât de cuprinzătoare este exegeza cervantină nu a fost făcută până acum atât de clar, direct și cuprinzător cum izbutește s-o facă Andreea Olaru Cervatiuc.” Și într-adevăr, cartea beneficiază de o bibliografie impresionantă ce dovedește parcurgerea quasi totalității problematicii cervantine înainte de abordarea tematicii
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
dimensiuni mitice”. -------------------------------------------------- * Andreea Olaru Cervatiuc, Don Quijote punte între mituri, Mituri antice și medievale în Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha, Prefață de Andrei Ionescu, Editura Floare albastră, 2006, București. Leon ISTRATE august 2012 Referință Bibliografică: Leon ISTRATE - O CONTRIBUȚIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ / Leon Istrate : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 603, Anul II, 25 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Leon Istrate : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
I. LEON ISTRATE - O CONTRIBUȚIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ, de Leon Istrate, publicat în Ediția nr. 603 din 25 august 2012. Exegezele ce tratează marile operele ale literaturii universale sunt destul de rare în literatura noastră actuală. De aceea am considerat că merită semnalată o reușită în această zonă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365718_a_367047]
-
I. LEON ISTRATE - O CONTRIBUȚIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ, de Leon Istrate, publicat în Ediția nr. 603 din 25 august 2012. Exegezele ce tratează marile operele ale literaturii universale sunt destul de rare în literatura noastră actuală. De aceea am considerat că merită semnalată o reușită în această zonă și care mi s-a părut a nu fi fost suficient accentuată la vremea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365718_a_367047]
-
10). în prezent ea este cadru didactic și cercetător senior la Universitatea din Calgary, Canada, unde a și susținut un al doilea doctorat și a obținut mai multe premii internaționale pentru cercetare (International Award for Outstanding TESOL ... Citește mai mult Exegezele ce tratează marile operele ale literaturii universale sunt destul de rare în literatura noastră actuală. De aceea am considerat că merită semnalată o reușită în această zonă și care mi s-a părut a nu fi fost suficient accentuată la vremea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365718_a_367047]
-
pentru pământul acesta al oamenilor”, precum și poetului George Filip (Scriitoarea Elena Buică, o adevărată Doamnă a limbii române) care își exprimă stima pentru scriitoare, căci „știe să poarte cu mândrie prin lume sfântul tezaur al neamului nostru de români - LIMBA”. Exegeza se termină cu o Fișă de autor, cuprinzând date biografice, contribuția Elenei Buică la activitatea editorială în cadrul unor reviste din țară și din străinătate, lucrările publicate până în acest moment, distincții și premii etc. Un capitol aparte (Mărturii esențiale despre arta
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]