12,343 matches
-
Alexandru cel Mare a riscat așa ceva cu Diogene, iar acesta a formulat doar rugămintea ca ilustrul împărat să se mute ceva mai la dreapta, pentru că-i lua lumina soarelui, din poziția în care stătea... Ei bine, eu aș formula alte exigențe... Sunt bolnavă de chemările unei libertăți care nu vrea constrângeri. Este posibilă o asemenea libertate? Uneori cred că aș vrea să fiu isihastru, să fiu parașutată în creierii munților, să trăiesc acolo în acord cu natura și cu mine. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și refluxul satisfacerii necesităților personale (precum în societățile pragmatice). Din contra, comportamentul este dictat exclusiv de legi ale privirii colective. În Japonia, aceasta este puterea absolută: nu păcatul, nu culpa în raport cu justiția umană, ci rușinea de a fi eșuat în fața exigențelor impuse de această privire colectivă constituie summum malum. Există, în opinia mea, un tip special de configurație psihică, apt de a caracteriza ceea ce am putea numi, cum grano salis, "imaginarul nipon". Fără a întreprinde o analiză detaliată care ar necesita
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
existențialismul înțeles ca umanism în gândirea lui Jean-Paul Sartre, temă la modă în anii '50. La Roma am învățat lucruri la care nu aș renunța sub nici o formă: claritatea limbii latine, precizia terminologiei, argumentarea coerentă în sine și mai ales exigența disciplinei în muncă. Astfel, după trei ani, eram foarte convins că am găsit un punct stabil, o perspectivă de a privi viața și o bază științifică sigură pentru parcursul meu existențial, pe care să o pot justifica totdeauna în mod
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
aproximativ 1% din elementele materialului genetic ADN (sunt cel puțin 30 de milioane din cele trei miliarde de elemente constitutive ale genomei). • Principiul durabilității, care impune un raport atent cu flora și fauna. Să nu ne gândim doar la propriile exigențe, ci să ținem cont și de cele ale generațiilor viitoare. Acest principiu se bucură în prezent de o apreciere în creștere chiar și în mediul politic și economic. Sunt persoane care nu iubesc animalele. Mie îmi plac, dar din motive
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
poate să fie adevărat, totul trebuie să fie permis și fiecare poate să își permită totul dezbaterea publică asupra drepturilor umane și a valorilor fundamentale, despre morala politică și economică publică și privată îmi sugerează că există, indubitabil, o nouă exigență de criterii fiabile, norme obligatorii, valori durabile și orientare etică, dar care să nu fie represivă, cum este adesea morala tradițională, ci să aibă un efect eliberator și optimist. O etică optimistă pentru toți În data de 10 martie 1989
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pentru propriile sale acțiuni, dar și pentru instituțiile și structurile umane. Acestea din urmă trebuie să fie în serviciul oamenilor, trebuie să promoveze persoana, umanizarea societății, nu trebuie să le cauzeze prejudicii, dar să acționeze pentru binele său în totalitate. Exigența fundamentală a umanității vine precizată în antica regulă de aur care este principiul reciprocității. O cunosc bine încă de când eram copil sub forma "nu face altora ceea ce vrei ca alții să nu îți facă ție", însă doar în contextul eticii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este important pentru mine stă în faptul că, plecând de la înțelepciune, este posibil un comportament moral, o etică, lucru ce se așteaptă de la orice budist, nu doar de la călugări și călugărițe. Un astfel de comportament trebuie să răspundă celor patru exigențe fundamentale: să nu ucizi, să nu minți, să nu furi, să nu comiți fapte exagerate sexual. Poate aș fi ajuns să concep ideea unei etici comune chiar și ca budist, care, conform Declarației Parlamentului religiilor mondiale de la Chicago în 1993
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vieții mele. Pentru Isus respectarea preceptelor de bază ale umanității este, altfel spus, evidentă. Respectarea poruncilor divine și pentru el înseamnă: să nu ucizi, să nu furi, să nu minți, să nu te lași pradă poftelor. În aceasta concordă cu exigențele morale ale celorlalți fondatori de religii și instituie fundamentul unei etici mondiale. Însă le face mult mai radicale. În Predica de Munte le depășește: în schimbul a "o mie" de pași trebuie parcurși "două mii". Aceasta nu trebuie înțeleasă ca o lege
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Munte le depășește: în schimbul a "o mie" de pași trebuie parcurși "două mii". Aceasta nu trebuie înțeleasă ca o lege generală, ce nu ar putea fi împlinită deoarece ar fi nerealist, așa cum, pe bună dreptate, specifică în mod critic mulți evrei. Exigențele lui Isus sunt o invitație, sunt provocări pentru ca noi să îndrăznim, de la caz la caz, un angajament mai generos către proprii semeni, pe baza exemplului bunului samaritean (un eretic pentru evrei) în fața străinului atacat de tâlhari. În viața concretă deci
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în fața străinului atacat de tâlhari. În viața concretă deci, semnifică a pune în practică o iubire creativă, ce nu poate fi cerută de nici o lege. "Iubire", un cuvânt pe care Isus nu-l folosește aproape deloc, dar care întrupează practic exigența sa maximă: o iubire fără sentimentalisme ce îi respectă pe toți, chiar și pe adversar și care nu permite ca un dușman să rămână mereu astfel. Pentru mine și mulți alții, spiritualitatea înseamnă bucurie și eliberare, conține non-violență, dreptate, milă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
societății: pe baza unei teorii economice lăudate în unanimitate, trebuie să se producă mereu astfel încât să se poată consuma mereu. Cuvântul de ordine este: consumul trebuie să fie mereu mai mare a fi posibilă extinderea la maxim a producției. Nivelul exigențelor devine astfel, în mod constant, mai ridicat decât cel deja atins de satisfacția oamenilor, stimulându-l pe consumator prin publicitate, exemple și figuri de referință. Consumul bunurilor devine indicatorul decisiv al unei vieți de succes. Asta se întâmplă peste tot
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
scrise până acum: încrederea în viață, menținută în toate fazele și la toate vârstele existenței; bucuria de a trăi, păstrată în ciuda tuturor grijilor și dezamăgirilor vieții; calea vieții, pe care am încercat să o urmez constant și coerent, în ciuda tuturor exigențelor și împotrivirilor; sensul vieții, pe care totdeauna l-am căutat și realizat de-a lungul întregii mele vieți de experiențe spirituale, orientate către un sens mult mai mare; fundamentul vieții, în care îmi regăsesc existența, fundamentul fundamentelor, pe care se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
primat, deoarece el aparține eticii. Trebuie să primeze interesele mele, dar trebuie să fiu responsabil din punct de vedere etic de fiecare acțiune de afaceri, chiar dacă în cazul concret când se face simțită presiunea concurenței, acest lucru poate părea o exigență lipsită de sens. Concluzia mea, atunci ca și acum, este următoarea: strategiile economice și concepția etică trebuie să fie unite în mod convingător. Desigur că economia mondială, sub semnul globalizării inevitabilă și justificată a alunecat într-un nou model de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care le întrețin diversele elemente plastice ale unei compoziții o formulare matematică riguroasă, aceasta nu ar fi niciodată decât aproximarea ideală a unor proporții și echilibre care se manifestă în interiorul sensibilității, găsindu-și în ea și în legile ei posibilitatea, exigențele cărora le răspund, rațiunea lor ultimă. Iată de ce, cum afirmă tot Kandisky, "echilibrele și proporțiile nu se găsesc în afara artistului, ci în el". În măsura în care reprezintă punerea în operă a puterilor sensibilității, arta nu constituie un domeniu separat, ci intră în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
vieții, s-a produs o tulburare, care amenință Ființa și fundamentele sale. Atâta vreme cât se confundă cu praxisul individual spontan, tekhne nu este decât expresia vieții, punerea în operă a puterilor corpului subiectiv, și astfel una dintre formele primare ale culturii. Exigențele interne ale vieții sunt cele care o suscită (exigențe pe care ni le vom putea reprezenta ulterior drept "cauze" ale sale sau "scopuri" ale sale), structurile fenomenologice ale corpului originar sunt cele care determină modalitățile exercițiului său, sau, mai curând
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și fundamentele sale. Atâta vreme cât se confundă cu praxisul individual spontan, tekhne nu este decât expresia vieții, punerea în operă a puterilor corpului subiectiv, și astfel una dintre formele primare ale culturii. Exigențele interne ale vieții sunt cele care o suscită (exigențe pe care ni le vom putea reprezenta ulterior drept "cauze" ale sale sau "scopuri" ale sale), structurile fenomenologice ale corpului originar sunt cele care determină modalitățile exercițiului său, sau, mai curând, care sunt aceste modalități. Dacă această activitate primitivă trebuie
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
științifică, adică obiectivă în dublul sens care a fost admis în așa fel încât scopul acestei obiectivități să implice scoaterea din joc a subiectivității care definește esența omului? În cazul științelor naturii, această înlăturare a vieții subiective părea conformă cu exigențele obiectului studiat în măsura în care acesta Natura era asimilat stării naturale, acelui ceva care nu se simte și nu se încearcă pe sine. În cazul științelor umane, dimpotrivă, scoaterea din joc a subiectivității nu înseamnă nimic altceva decât excluderea a ceea ce în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
mediatică, determinându-i în acest fel natura. Căci ceea ce aspiră la titlul de eveniment și, astfel, la ființă trebuie să fie în așa fel încât să poată fi televizat, el este și trebuie să fie modelat, decupat, limitat de această exigență de neocolit a cărei esență a fost recunoscută: actualitatea. Aceasta desemnează ce este acum acolo în superficialitatea sa cea mai extremă superficialitate și punctualitate care provin din capacitatea sa de a fi televizat și de a fi în calitate de televizat pentru
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
insista asupra faptului că o anumită responsabilitate nu ar trebui preluată la un nivel superior decît dacă ea nu ar putea fi asigurată la nivel inferior. În această perspectivă, înainte de secolul Luminilor și drepturilor omului, acesta din urmă este supus exigențelor comunității de bază, care aici este familia. Această noțiune de subsidiaritate a fost reluată în 1931 într-un document pontifical (enciclica Quadragesimo anno), ce încerca, într-o epocă a totalitarismului brun sau roșu, să atragă atenția asupra exceselor puterii statale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
împiedice să dormiți cu vocea sa cultivată, înseamnă că dreptul dvs. de proprietate asupra liniștii din propriul apartament e incomplet. În mod simetric, piața este un loc unde se schimbă inclusiv drepturi de proprietate contra obiecte. De aceea ea comportă exigențe în materie de divizibilitate a bunurilor și serviciilor, de rivalitate și de excluderabilitate. Reformulate într-o manieră juridică, aceste exigențe se exprimă astfel: un drept de proprietate este deplin atunci cînd există posibilitatea transferabilității, adică a vînzării și a exclusivității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
În mod simetric, piața este un loc unde se schimbă inclusiv drepturi de proprietate contra obiecte. De aceea ea comportă exigențe în materie de divizibilitate a bunurilor și serviciilor, de rivalitate și de excluderabilitate. Reformulate într-o manieră juridică, aceste exigențe se exprimă astfel: un drept de proprietate este deplin atunci cînd există posibilitatea transferabilității, adică a vînzării și a exclusivității, adică absența interferențelor de tipul efectelor externe. Or, costul social reprezintă în mod cert o degradare a dreptului de pro-prietate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este inferior prețului dreptului de poluare, vor prefera să-și înceteze emisiile. Invers, cele care vor înregistra un cost superior, vor continua emisiile, cumpărînd drepturi de poluare, dar totalul lor va fi atunci acceptabil. Principiul comercial al selecției, cu toate exigențele sale, este pus aici în serviciul apărării mediului de viață. Acesta este unul dintre rezultatele cele mai paradoxale ale economiei publice moderne. 2.2. Prețul serviciilor publice Prețul este o categorie economică centrală, un punct nodal al ori-cărei economii, adunînd
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de manifestarea unei voințe politice și desfășurarea ca atare a unor politici moderne, eficiente. 4.1. Mercantilism și democrație Creșterea nivelului de trai accentuează cererea de servicii publi-ce și caracterul lor non-comercial o amplifică încă și mai mult. În fața acestor exigențe, ridicarea veniturilor necesare este delicată, căci prin-cipiul egalității în fața impozitului are un caracter destul de vag, iar definirea materiei impozabile e dificil de făcut. Față cu această constatare, unii au propus apropierea funcționării democrației de modelul comercial. Vom vedea însă că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
perspectiva se lărgește. Abordarea în termeni de reglare autorizează recunoașterea cazului în care repartiția poate fi stabilită în detrimentul salariaților. Și aceasta în condițiile în care economia brută a societăților nu acoperea amortismentul, adică singura sursă de reînnoire a echipamentelor uneori. Exigența eficienței a început să prevaleze asupra celei a echității. În măsura în care recunoaștem faptul că sporurile de productivitate reprezintă gajul creșterii economice, trebuie să acceptăm soluțiile care garantează creșterea Produsului Intern Brut. Ținînd cont de caracterul amestecat al intereselor diverselor grupuri sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care, finalmente, va permite altor pasageri, care nu pot suporta costul marginal, să beneficieze de zbor. 6.2.3. De la monopolul natural la economia rețelelor Odată cu diferențierea tarifelor, a bugetelor și cu adaptarea statutului personalului, încercăm să descoperim evoluția conținutului exigenței echității ce fondează serviciul public. Concepțiilor tradiționale statutul prefigura situația tuturor salariaților, prețul identic era un semn al egalității li se substituie alte logici: statutul poate fi justificat și evoluează în numele eficienței globale și individuale și diferențierea tarifelor poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]