5,246 matches
-
mare agitație. Unii ar fi hotărâți să interpeleze cabinetul cu scopul de a căpăta un răspuns la întrebarea daca scrisoarea publicată în "Timpul" este autentică sau apocrifă și, în cazul când s-ar declara că e autentică, atunci să ceară explicări asupra poziției ministeriale în care rămâne d. V. Conta în urma acestei publicări. Vom scuti noi banca ministerială de sarcina penibilă de a răspunde la întîia întrebare. Am dispus, pentru iubitorii de curiozități, să se tragă câteva copii fotografice de pe scrisoarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atinsesem cu vârful condeiului un triangul cabalistic din marea carte secretă a partidului. {EminescuOpXI 445} Odată atinsă, această formulă a început să geamă sub pana d-lui C. A. Rosetti, d-sa s-a ținut obligat a ne da o explicare pe larg a acestor vorbe și a făcut-o în cinci articole consecutive ale "Romînului", în acel stil oncțios și apocaliptic care-i-e propriu. Iată ce însemnează această nefericită cabală după esplicarea "Romînului". Cuvintele "Ale tale dintru ale tale", zise asupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pieptul lor propriu. Nu, liniștească-se "Romînul"; nu primim deviza asasinilor, nu legitimăm, nu justificăm nicicând crimele. E o lege constantă a spiritului omenesc, legea cauzalității, care silește pe orice inteligență de-a explica ceea ce se întîmplă. Dar de la o explicare curat cauzală până la scuză, până la legitimare, până la justificare, care implică un act de aprobare din partea simțului nostru de dreptate și a conștiinței noastre, e o deosebire cât cerul de pământ. E în adevăr vrednică de mirare analogia cazului. Paraschivescu era
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Fiecare persoană să spună ce ar fi făcut pentru a ajuta la soluționarea problemei; • Alegerea celei mai bune soluții. Pașii medierii Într-o situație conflictuală depistată se parcurg următorii pași: • prezentarea mediatorului; 21 • pregătirea zonei; • invitația părților aflate în conflict; • explicarea regulilor medierii; • prezentarea problemei; • empatizarea părților aflate în conflict; • recunoașterea intereselor comune; • găsirea de soluții posibile; • alegerea soluției; • semnarea acordului (când este cazul). Prezentarea mediatorului Mediatorul se prezintă persoanelor aflate în conflict și discută dacă acceptă să fie mediați pentru
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
doilea pas în medierea conflictelor presupune: găsirea unui loc liniștit; asigurarea că e liber și nimeni nu deranjează; pregătirea camerei/ sălii. Invitația părților aflate în conflict Mediatorul invită părțile aflate în conflict pentru a participa la o activitate de mediere. Explicarea regulilor medierii Mediatorul explică regulile medierii informând că aceasta dă posibilitatea de a lucra împreună și de a se înțelege mai bine. Prin acest proces, persoanele aflate în dispută vor găsi o soluție care le va 22 îmbunătăți situația. Îi
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
sînt niște palavragii, dar nu aici vrem a ne opri, deși diagnosticul filosofului spaniol operează deja o primă delimitare a naturilor. Nu. Există destui pictori, mai cu seamă în curentele moderne, de o locvacitate impresionantă, justificată, de altfel, de necesitatea explicării noului și dificilului demers creator. Și destui literați zgîrciți la vorbă, dar nu în autor ci în opere să căutăm diferențele specifice. Chiar și atunci cînd pictura Renașterii sau cea romantică urmează trama literară, ne vine greu să confundăm planurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu lua în calcul, în pofida eșecurilor sistematice, faptul că fragmentarea psihicului nu permite cunoașterea și optimizarea personalității umane. Soluția propusă de T. Kulcsar este optica structuralist-dinamică și convergența între psihologia inteligenței și psihologia cognitivă, care ar contribui atât la înțelegerea, explicarea mai realistă a naturii și a mecanismelor structurale ale inteligenței, cât și la elaborarea unei teorii sistematice a inteligenței, capabilă să genereze o practică psihologică eficientă. Deoarece învățarea de tip școlar este o activitate cu un conținut extrem de variat, reușita
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
factori, ignorându-i pe alții. Cele mai vehiculate sunt teoria judecății sociale și teoriile consistenței . Teoria judecății sociale (Sheriff -Hovland,1952ă A apărut ca o generalizare a rezultatelor studiilor experimentale, inspirate din psihofizică. Abordarea asimilare-contrast ilustrează valoarea judecății sociale în explicarea și înțelegerea schimbării atitudinale. În mod spontan, în situații cotidiene, oamenii își formează scale de referință cu ajutorul cărora ordonează obiectele după cum le satisfac anumite trebuințe sau ierarhizează persoanele în funcție de anumite preferințe. Aceste scale pot fi unidimesionale, iar judecățile
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
o sarcină specifică determină o creștere semnificativă a nivelului de aspirație față de sarcinile succesive similare. Succesul în sarcina inițială este, așa cum am mai precizat, resimțit ca o recompensă, ca o recunoaștere a meritelor personale. Eroarea clasică de atribuire determină explicarea acestui succes mai ales prin factori personali, interni, așa încât succesul în sarcini viitoare este cu ușurință prefigurat. Mai mult, dacă acest succes se repetă, devine, pe termen lung, o obișnuință, o stare de fapt pe care elevul o caută, o
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și cursurilor, secretarii comitetelor de partid, catedrele și colectivele de științe sociale 2.Îmbunătățirea conținutului de idei al lecțiilor, manualelor, cursurilor și a celorlalte materiale de învățământ pe baza noilor documente de partid și de stat, asigurându-se cuprinderea și explicarea problemelor noi, sublinierea concluziilor și sarcinilor ce se desprind pentru organele Ministerului de Interne, legarea de viață și de specificul diferitelor categorii de cursanți a ideilor și tezelor care sunt predate și dezbătute. Răspund: comandanții școlilor militare și ai cursurilor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a unor compuneri personale în care ei folosesc discursul la persoana I și a III-a. Pentru receptarea și prelucrarea textelor vom avea în vedere: prezentarea la lecție a materialului ilustrativ; lectura expresivă prin respectarea pauzelor logice, psihologice și gramaticale; explicarea cuvintelor și expresiilor noi; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers; compuneri după ilustrații și șir de întrebări. Un rol important în receptarea unui text îl constituie parcurgerea unei etape de împărțire a textului în fragmente logice și formularea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
autorului. Se vor purta discuții referitoare la alte texte citite anterior, tot de Ion Creangă: Amintiri din copilărie, povești și povestiri. Se vor aminti și completa date referitoare la marele povestitor, folosindu-se imagini. Se va face lectura model, apoi explicarea unor cuvinte și expresii: țâfnoasă, clacă, gâlceavă, pricină. Se vor găsi sinonime, antonime, omonime pentru unii termeni din text. Se vor despărți în silabe unele cuvinte: fi ind-că; fi-i-că; fi-in-ță; Se va răspunde la întrebările din manual oral, apoi scris
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
unor capacități de bază: cititul, scrisul, povestirea, rezumarea, caracterizarea personajului. În studierea unui text epic pot fi folosite: exerciții de descifrare a unui text prin: citire integrală, citire selectivă, citire pe roluri; exerciții de decodificare a unui text; exerciții de explicare a cuvintelor și expresiilor noi; exerciții de creație lexicală cu sinonime, antonime, omonime; exerciții de formulare a planului de idei. În activitatea didactică este prezent întotdeauna jocul, indiferent de forma lui. De exemplu imaginația și creativitatea pot fi dezvoltate prin
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
poezii din care face parte poezia. b. Momentul lecturii expresive se face de către învățător sau prin ascultarea unei înregistrări, dând elevilor posibilitatea să vizualizeze și să transforme în imagini mentale ceea ce ascultă. c. Momentul analizei și interpretării se realizează prin explicarea titlului, a cuvintelor și expresiilor noi, introducerea acestora în enunțuri, descoperirea ideilor ce duc spre încărcătura maximă a mesajului și prin explicarea modalităților artistice folosite de poet. d. Momentul evaluării gradului de înțelegere a textului liric poate fi apreciat prin
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
să vizualizeze și să transforme în imagini mentale ceea ce ascultă. c. Momentul analizei și interpretării se realizează prin explicarea titlului, a cuvintelor și expresiilor noi, introducerea acestora în enunțuri, descoperirea ideilor ce duc spre încărcătura maximă a mesajului și prin explicarea modalităților artistice folosite de poet. d. Momentul evaluării gradului de înțelegere a textului liric poate fi apreciat prin lectura integrală a acestuia, discuții despre poezie, poet, versuri și strofă. Pentru consolidarea cunoștințelor, dau elevilor pentru rezolvare exercițiile: a. La poezia
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
plan divin. N. Bălcescu nu consideră omul „un instrument orb al fatalității”, dar acțiunea omenească este supusă „legei absolute și universale a libertății și a științei, căutând realizarea în omenire a dreptății și a frăției...”. Neîndoielnic că introducerea providenței în explicarea fenomenelor istorice este - așa cum au observat mai toți cercetătorii noștri - un element distonant în opera lui N. Bălcescu. Este posibil ca, în această privință, el să fi plătit un mic tribut operei lui Bossuet sau, mai degrabă, lui Vico, prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a oferi doar posibilitatea înțelegerii liniilor generice ale pregătirii și desfășurării negocierilor de aderare. Înainte de începerea oficială a negocierilor de aderare, Uniunea Europeană a propus o fază de pre-negociere, constând în examinarea analitică a acquis-ului (așa-numita operațiune de screening), adică explicarea conținutului legislației europene și, totodată, realizarea unei evaluări "tehnice" a stadiului transpunerii acesteia de către statul candidat. Efectuat în cadrul unor întâlniri multilaterale și bilaterale, Comisia Europeană și fiecare stat candidat aveau posibilitatea să constate, după terminarea screening-ului, unde există dificultăți și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cele care, urmare a procesului intern de pregătire, au elaborat prima formă a documentului de poziție. Ca tehnică generală, elaborarea documentului de poziție însemna: prezentarea poziției de ansamblu a statului candidat față de acquis-ul aferent capitolului; prezentarea poziției detaliate privind acquis-ul; explicarea perioadelor de tranziție și derogărilor solicitate. Desigur, autoritățile comunitare și-ar fi dorit ca statele candidate să poată prezenta simplu și clar, într-o exprimare cât mai concretă, aspectele menționate mai sus, dar aceasta depindea, în primul rând, de gradul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acquis, în care se precizează echivalentul în legislația națională a legislației comunitare deja preluate, precum și calendarul și modalitățile de transpunere a acquis-ului care nu a fost încă preluat, (c) prezentarea instituțiilor aparținînd administrației publice centrale responsabile cu aplicarea acquis-ului, (d) explicarea perioadelor de tranziție sau derogărilor, în cazul în care există asemenea solicitări. Dreptul comunitar = în sens restrâns, se referă la tratatele fondatoare (dreptul primar), precum și la actele adoptate pe baza acestor tratate, de către instituțiile comunitare (dreptul derivat). În sens larg
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
eseu structurat de circa două pagini în care să prezinți evoluția celor trei personaje (Ghiță, Ana, Lică Sămădăul) puse în prim-plan de Ioan Slavici în nuvela Moara cu noroc. În redactarea eseului structurat se recomandă să dezvolți următoarele repere: explicarea semnificației cuvintelor bătrânei (din introducerea nuvelei); prezentarea evoluției lui Ghiță, orbit de patima pentru bani; motivarea transformării personajului Ana dintr-o soție iubitoare și devotată într-una care-și schimbă atitudinea față de soț și-l trădează; evidențierea rolului malefic pe
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
nimic rău în asta. Singura întrebare privește înțelegerea a ceea ce se află la capătul lanțului reducției: acest lanț este circular? Dacă nu, cum putem justifica conceptul de capăt de lanț? Cît despre reducționismul științific, acesta este foarte diferit. El desemnează explicarea proceselor spirituale în termeni de procese psihice, care, la rîndul lor, sunt explicate prin procesele biologice, care, la rîndul lor, sunt explicate prin procesele fizice. Cu alte cuvinte, un om de știință care se conformează vieții comunității sale reduce spiritualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cum trebuie să fie sau să nu fie subiectul conștient în situații repetabile, pentru ca manifestarea sau felul lui de a fi să fie apreciate ca bune și nu ca rele11. Așadar, normele se definesc într-un context de relații, iar explicarea acestei rețele selective de relații coincide cu analiza normelor morale. 2.2.1. Structura formală a normei morale Normele morale au două componente fundamentale: expresia calitativă, care indică ce trebuie "să faci" sau cum anume trebuie "să fii" și expresia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sunt capabili și bolnavii psihici sau animalele. Statul s-ar autosuprima deoarece și-ar scoate din vigoare legile 97. Conceperea pedepsei ca un suum negativ dobândit și meritat de făptuitor, nu apare literal în textul kantian, dar se potrivește pentru explicarea teoriei sale și ține cont de definirea statului ca justiție distributivă. Kant pornește de la constrângere, considerând că statul are împuternicirea de a asocia unei acțiuni contrare legii amenințarea cu o pedeapsă. Făptuitorul își atrage prin acțiunea sa pedeapsa. El vrea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atunci "eu te pedepsesc" ar însemna de fapt "eu te condamn". Prin urmare, Quinton nu se referă la pedepsire, ci, în cel mai bun caz, la condamnare 178. Quinton concluzionează că distincția dintre stabilirea și aplicarea normelor penale ajută la explicarea rolurilor diferite pe care utilitatea și vinovăția le au în justificarea pedepsei. Vinovăția este irelevantă pentru stabilirea normelor, pentru că până în momentul în care sunt stabilite anumite norme noțiunea de vinovăție este nedefinită și lipsită de aplicabilitate. Utilitatea este irelevantă pentru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care capătă rol deosebit și în trecerea de la percepția schematică, nediferențiată, la cea organizată, cu o anumită finalitate; reprezentările (,,evocatoare, de completare, de anticipare și fantastice"43) se dezvoltă; gândirea are un caracter concret; realul se îmbină cu imaginarul (vezi explicarea prin magie a multor situații, acțiuni, a existenței unor obiecte, ființe etc.); gândirea copilului este caracterizată, de altfel, prin ,,tendințe ludice" până pe la 7-8 ani, în condițiile în care este dificilă diferențierea fabulației de gândirea considerată ca adevărată la această
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]