650 matches
-
social și educativ nefavorabil declanșează crize puberale grave, cu elemente cunoscute de delicvență minoră (furt, vagabondaj, abandon școlar). 5. Este necesară urmărirea acestor cazuri și în faza postpuberală, a adolescenței, când autoeducația și întreaga dezvoltare intelectuală, afectivă și volitivă capătă extensiune, când defectul necorectat, sau recidivat este sesizat cu vie durere, cu o atitudine fermă de corectare și învingere. 6. Familia, școala și societatea trebuie să asigure o opinie favorabilă în orice moment și în toate mediile pentru a evita accentuarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
partea cadrelor didactice, 25% rezultate foarte bune iar 25% rezultate mediocre. În concluzie putem afirma că la aceste vârste capacitatea intelectuală, afectivă și voluntară ne permit să ne axăm pe o metodică riguroasă de corectare, că acum autoeducația capătă o extensiune, ceea ce ușurează formarea personalității, prin atitudinea fermă de îndepărtare a deficitului. Adolescenții cu deficiențe de vorbire trebuie înțeleși în manifestările și abaterile lor de la normal, căci handicapul lor are un efect hotărâtor în formarea trăsăturilor de caracter și în integrarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Glatthorn, 1987) „Curriculum general sau care curriculum oferă o bază de cunoștințe, abilități și comportamente obligatorii pentru toți cursanții, pe parcursul primelor stadii ale școlarității. Durata educației generale variază în funcție de sistemul național de învățământ. Conținuturile educației generale cunosc un proces de extensiune, prin integrarea, pe lângă ariile curriculare tradiționale, circumscrise unor discipline consacrate în planurile de învățământ, a unor tematici interdisciplinare, în special din sfera de studiu a „noilor educații”. Curriculum general reprezintă fundamentul pe care aptitudinile speciale pot fi dezvoltate”. (Carmen Crețu
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
mecanismelor imunității se impune definirea unor concepte de bază ale Imunologiei. Fagocitoza este procesul prin care o celulă specializată - fagocitul - ingeră o particulă nutritivă sau inertă, o altă celulă sau fragmente ale unei celule sau organism, prin înglobarea acestora în interiorul extensiunilor membranei sale celulare. Macrofagul este un tip de celulă ce aparține țesutului conjunctiv de apărare. Acesta din urmă prezintă un tip specializat de celule albe fagocitare, adică celule care realizează fagocitoza. Macrofagele circulă în tot organismul, înghițind și digerând bacterii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
absența oricăruia dintre elementele care o compun (mediul înconjurător, relațiile de prietenie, etc); pentru alții comunitatea este un anacronism, ea neputând exista într-o societate modernă. 2.2. Istoricul conceptului și ideii de comunitate Deși este un concept de largă extensiune în sociologie și cu multiple semnificații, ideii de comunitate nu i-a fost acordată aceeași atenție de-a lungul timpului. Mulți teoreticieni leagă creșterea interesului pentru acest concept de ideile vehiculate în timpul Revoluției Franceze și Industriale, pentru că transformările sociale din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
măsură în toate, se aplică și acestor adevăruri enciclopediste. Ele sunt de luat cum grano salis și într-un spirit de prudență și maximă seriozitate. Căci nu putem uita, în același timp, nici marile neajunsuri ale enciclopedismului aventuros, nici ale extensiunii cunoștințelor superficiale și dispersate, generatoare de noi forme fără fond, de diletantism, amatorism și, adesea, de insuportabilă și catastrofală poligrafie culturală. Cineva scria la noi, cândva, despre toate: și despre Iosif Vulcan și poezia braziliană, și despre indieni, lupta cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Prelipceanu D. (1989 apud Tudose 2002), stabilește criteriile de clasificare a teoriilor psihopatologiei: concepția psihiatrică inițială, care diferențiază teoriile intrinseci domeniului psihiatric (ca organismul, orgadinamismul, psihanaliza, antipsihiatria) de cele extrinseci acestui domeniu (psihologice, ca behaviorismul sau sociologice, ca teoriile sociogenetice); extensiunea domeniului psihiatric a avut în vedere teorii care pretind că studiază totalitatea psihismului sau numai un sector patologic al acestuia. Acest criteriu permite validarea teoriilor psihopatologice în funcție de sectoarele de patologie psihică efectiv studiate; criteriul sincronic sau diacronic al abordării explicativ
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la Universitatea din București. A fost, o vreme, inspector general al învățământului secundar și superior. Pe parcursul carierei didactice, cercetează pravilele românești din secolul al XVII-lea în legătură cu sursele lor grecești și elaborează un curs de istoria dreptului vechi românesc. O extensiune aduc studiile Ideea de drept și lege în folclorul român, Căsătoria în literatura noastră populară și Poporul turcesc și folclorul român, acestea anticipând preocupările imagologice de mai târziu. Contribuții de acest gen sunt publicate în reviste de specialitate sau de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
și abstracți se referă la entități neobservabile, precum oxigen, atom, etc., conceptul desemnat de cuvântul respectiv se manifestă pe latura intensională, de conținut, latura extensională sau sfera rămânând oarecum vidă. Oprindu-ne asupra distincției, făcute de Carnap, între intensiune și extensiune, am putea spune că există o consubstanționalitate între sens, intensitate și conținut și între semnificație (referință), extensiune și sferă. Prin urmare, “sensul unui cuvânt se va defini atunci ca ansamblul proprietăților pe care o entitate trebuie să le posede pentru
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
manifestă pe latura intensională, de conținut, latura extensională sau sfera rămânând oarecum vidă. Oprindu-ne asupra distincției, făcute de Carnap, între intensiune și extensiune, am putea spune că există o consubstanționalitate între sens, intensitate și conținut și între semnificație (referință), extensiune și sferă. Prin urmare, “sensul unui cuvânt se va defini atunci ca ansamblul proprietăților pe care o entitate trebuie să le posede pentru a fi desemnată prin acest cuvânt.” (Ch. Baylon, 2000:120). Din această definiție mai rezultă și faptul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
un sens mai restrâns, doar relația sau “operațiunea prin care se stabilește corespondența dintre un referent și un enunț”, prin referent înțelegându-se “o entitate a lumii exterioare.” (idem:117-118). Într-un sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
joc estetic. Urmarea este „iluzia cunoașterii”. Cele spuse mai sus, ar putea fi sintetizate astfel: metafora sau enunțul metaforic, fie poate persuada printr-o fericită combinație de semnificanți, a căror semnificație nu e decât un joc al intensiunilor ce eludează extensiunea, fie poate convinge printr-o inspirată sinteză între semn, sens și referință. Pledăm pentru un limbaj metaforic de tip peircean, ca produs estetic ce emerge din combinația semn-sens-referință, și mai puțin pentru unul de tip saussurean, ce are la bază
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a condus la suplimentarea cu alte trei elemente a modelului semiotic: transmițătorul, receptorul și zgomotul, cu funcții specifice de codificare, decodificare, respectiv de perturbare. Se ajunge astfel la nouă parametri ai procesului de semnificare. Ulterior, prin distincțiile între intensiune și extensiune, operate de filosofi și logicieni precum Frege, Carnap, Peirce, schema situației de comunicare se amplifică cu alte două variabile, integrând doisprezece factori. Fără ca ponderea acestor parametri să fie egală în cadrul unei situații de comunicare, prezența lor este inerentă oricărui proces
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
amplifică cu alte două variabile, integrând doisprezece factori. Fără ca ponderea acestor parametri să fie egală în cadrul unei situații de comunicare, prezența lor este inerentă oricărui proces de semnificare. Necesitatea unei reprezentări simultane a tuturor celor doisprezece elemente: emițător, transmițător, intensiune, extensiune, mesaj, cod, context, canal, zgomot, receptor, destinatar, finalitate conduce la conceperea unui model sub formă de rețea. Prin completarea posibilităților unui astfel de model cu sugestii din teoria grafurilor, s-a ajuns la elaborarea unui graf semiotic cu număr variabil
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în gazeta conservatoare. În acest sens, o semiotică vizuală a paginii de ziar poate oferi informații noi privind semnificatul limbajului politic eminescian. 5.2.2. Semantică intensională/ semantică extensională Puse în circulație de Rudolf Carnap 396, conceptele de intensiune și extensiune ale unei expresii a limbii sunt echivalente conceptelor de proprietate și clasă și se pot aplica la diferite tipuri de expresii, inclusiv la propoziții. Din această perspectivă, semantica are o dublă deschidere: una empirică, definind semantica lingvistică, și alta non
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Glatthorn, 1987) „Curriculum general sau care curriculum oferă o bază de cunoștințe, abilități și comportamente obligatorii pentru toți cursanții, pe parcursul primelor stadii ale școlarității. Durata educației generale variază în funcție de sistemul național de învățământ. Conținuturile educației generale cunosc un proces de extensiune, prin integrarea, pe lângă ariile curriculare tradiționale, circumscrise unor discipline consacrate în planurile de învățământ, a unor tematici interdisciplinare, în special din sfera de studiu a „noilor educații”. Curriculum general reprezintă fundamentul pe care aptitudinile speciale pot fi dezvoltate”. (Carmen Crețu
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Londrei (din 1988), Arealul Greenwich (din 1997), Grădina Botanică Regală Kew și Palatul Westminster împreună cu bisericile Westminster Abbey și St.Margaret (din 1987). Nucleul vechi al orașului (City of London ) are limitele aproape neschimbate din Evul Mediu și coincide cu extensiunea maximă a Londrei din perioada medievală. O vedere bună asupra unei părți din City of London se poate obține de pe platfoma monumentului dedicat Marelui Incendiu care a afectat Londra în 1666, numit chiar the Monument. Pe cel mai înalt promontoriu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Mittenwald, Obersdorf). În afara acestor stațiuni, Alpii Bavarezi sunt cunoscuți pentru numeroasele castele, extrem de apreciate de turiști, unul dintre cele mai vizitate fiind Neuenshwanstein. Germania sudică este renumită și prin posibilitățile de practicare a unui turism rural. Alpii Sloveniei au o extensiune spațială mai redusă, însă frumusețea Alpilor Iulieni a contribuit la dezvoltarea unor stațiuni montane apreciate de turiștii interni dar și de cei internaționali, mai ales în ultimii ani (Bled, Bohinj, Jesenice, Kraniska Gora). IV.3.2. ZONA MONTANĂ DIN EUROPA
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în mod cvasiunanim drept europene: de la creștinism la umanism, de la raționalism la spiritul critic, de la clasicism la renaștere, până la romantism și totalitatea curentelor moderne, inclusiv de avangardă. Ale unei Europe, cum s-a și spus, line în adâncime, latine în extensiune, gotice în înălțime. Treptat se ajunge chiar și la spiritele europene cele mai profund asimilate la o imagine tot mai personalizată și subiectivizată a Europei culturale. Suntem, devenim, ne revendicăm de la un model cultural european din ce în ce mai interiorizat și asumat ca
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
probleme și controverse: Europa așa cum se impune ea conștiinței noastre culturale actuale reprezintă rezultatul unei tradiții și al unui patrimoniu de valori spirituale comune milenare. Unii l-au definit printr-o imagine tridimensională: Europa este elină în adâncime, latină în extensiune, creștină în înălțime. Alții vorbesc de un corp istoric, de caractere comune, de un tezaur, de un conservatorio etc. etc. Dar toți, fără excepție și nu putem să nu le dăm dreptate , revendică o tradiție și o identitate culturală comună
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa literară în aceiași termeni: patrimoniu comun, comunitate a spiritelor creatoare, izvoare și idealuri comune, într-un cuvânt unitate culturală. Ea este asigurată de o serie de valori specifice. Cultura europeană este, în esență, s-a spus mereu, latină în extensiune, elină în adâncime, creștină în înălțime. Aceste valori des invocate de toți teoreticienii Europei literare (exemplul cel mai tipic este oferit de E.R. Curtius) nu sunt în exclusivitate valori vest-europene. Limitele lor sunt efectiv fluide, dar ele nu se reduc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ne indică el Însuși intenția poetului: poemul urmeză să cuprindă, ca În vechile hrisoave, transformările esențiale pe care le-a suferit țara noastră după 23 August (Ă). (Ă). Prin utilizarea unui astfel de procedeu de Înregistrare lirică, poemul capătă o extensiune care sfârșește prin a deveni obositoare. În direcția măiestriei Îl pândește o anumită primejdie pe poetul Chivărei Roșii. (Ă). Problema evitării abstractului, a generalului sărăcit de semnificații vii, este actuală pentru poetul clujean Victor Felea. Poemul A noastră imensă dimineață
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
educația acestora fiind o „chestiune de competență, pentru care e necesară o temeinică pregătire științifică, tehnică, filosofică”. Educația populară devine, astfel, obiect de interes pentru marile universități românești. La Universitatea din Cluj, V. Bărbat a lansat în România conceptul de extensiune universitară, ca mod de a concepe un sistem de rețea pentru educația populară în care rolul de căpătâi să-l aibă universitatea, determinată să acționeze dincolo de zidurile ei. În aceeași perioadă, au funcționat o serie de universități țărănești, ale căror
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația acestora fiind o „chestiune de competență, pentru care e necesară o temeinică pregătire științifică, tehnică, filosofică”. Educația populară devine, astfel, obiect de interes pentru marile universități românești. La Universitatea din Cluj, V. Bărbat a lansat în România conceptul de extensiune universitară, ca mod de a concepe un sistem de rețea pentru educația populară în care rolul de căpătâi să-l aibă universitatea, determinată să acționeze dincolo de zidurile ei. În aceeași perioadă, au funcționat o serie de universități țărănești, ale căror
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cea mai simplă a gândirii: noțiunea. Aceasta poate fi înțeleasă, potrivit unor convenții judicative minime, ca fiind sinteză între cuvânt și lucru; numai astfel ea constituie o "formă logică". Ceea ce logicienii pun pe seama noțiunii, anume conținutul și sfera, intensiunea și extensiunea, reprezintă trimiteri directe și la planul lingvistic și la cel ontic; de altminteri, când se intenționează accentuarea lingvisticului, chiar și a onticului, se folosește un "cuvânt" special: "termen", iar atunci când se dorește accentuarea "logicului", se spune pur și simplu "noțiune
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]