654 matches
-
ceea ce nu are structură de ființare, ci viitorul la modul infinit, ceea ce trebuie să se nască", reînceperea la infinit, dincolo de timp și totodată origine a timpului, "ca un început necurmat și, prin aceasta, ca infinit" (Totalitate și Infinit. Eseu despre exterioritate, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 236, 238, 243). Altfel spus, fidelitatea trecătorului față de netrecătorul în care se pierde, se uită pentru a se regăsi veșnic în trecerea reîncepută. Căci "fidelitatea caută nimic mai puțin decât veșnicia", o "fidelitate pentru eternitate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
individuali sau/?i colectivi �?i fac din cunoa?terea sociologic? un aliat, un instrument, un scop, un crez. Sociologia cunoa?terii ne ajut? s? �n?elegem c? tot ce s-a �nt�mplat �n sociologie ?i �n raporturile ei cu exterioritatea social? a f?cut că devenirea ei s? urmeze o anumit? traiectorie. Dup? ce s-a institu?ionalizat ?i au ap?rut marile nume �n sociologie, traiectoria sociologiei ?i cea a socialului �n care aceasta a devenit nu au mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
virtutea c?reia se impun lui, fie c? vrea, fie c? nu�. [Leș r�gles de la m�thode sociologique (1895), Presse Universitaire de France, Paris, 1967, pp.�3-4]. S�nt prezentate aici dou? tr?s?turi distinctive ale faptului social: Exterioritatea să �n raport cu con?tiin?ele individuale, [?i] ac?iunea coercitiv? pe care el o exercit? asupra acelora?i con?tiin?e�. Chiar dac? �n fă?a adversarilor s?i nu ezit? s? �ng?duie c? �sociologia nu este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iar gândirea sa socială pe deplin matură. Învățăturile. Omul a reprezentat obiectul de studiu predilect pentru Platon, esența căutărilor sale, cu deosebire interioritatea acestuia. În dorința de a construi un tip ideal de om, Platon și-a îndreptat atenția spre exterioritate, spre cetate, câmpul de manifestare a acestuia, trasând reperele unui stat ideal. Proiectul social imaginat de Platon, "republica exterioară", nu este altceva decât o modelare a spiritului uman, "republica interioară", el atrăgând în numeroase rânduri atenția că o asemenea cetate
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
În drumul meu de fiecare zi, de acasă, de lângă Turnul Goliei, până la Universitate, străbat șapte secole de istorie. Îmi reglez ritmul interior cu acela al înaintașilor. Mă simt protejat și solidar. De sute de ori m-a surprins căutând, dincolo de exteriorități în mișcare, un profil al Iașului esențial! M-a ținut în loc ideea unei priviri plurale, unificând transparențe și nuanțe cețoase, jaloane primare empirice și suprapuneri novatoare. Un melanj fecund, o linie de complementarități -, părțile urmând a fi montate într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în trăinicia casei, a bilanțurilor, a afacerilor? Fără să-și dea seama, absorbind aerul pe care îl respiră, e foarte posibil ca umanul să ia avânt în fața divinului și să sfârșească prin a ceda la ceea ce vom numi erezie: erezia exteriorității și erezia acțiunii, înțeleasă ca intenție supremă. Lumea afacerilor se bazează pe reclamă: lumea politică urmează aceeași cale și se afirmă prin număr, prin gălăgie, prin fluturări de steaguri, prin parade, pentru că trebuie să impresioneze, să iasă în evidență cu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ne liniștim și noi considerând că am vorbit despre întreprinderile noastre, mulțumiți de trezirea interesului superficial, fără să ne fi întrebat dacă acțiunii exterioare extensive i-a corespuns munca în profunzime, care contează cel mai mult. Aceasta ar fi erezia exteriorității, mai precis a zgomotului. Ori poate ne-a sedus mania acțiunii, febra activității, de a ne agita, cum se spune astăzi, fie și în fapte bune, voite chiar de Dumnezeu; dar nu în măsura în care El o dorește, adică fără latura meditației
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
renunțat la vanitățile lumii, chiar de la Sfântul Botez. Biserica a biruit destule bătălii de reformă internă și trebuie s-o depășească și pe aceasta. Lumea creștină are dreptul să pretindă ca Instituțiile noastre să dea cele mai bune rezultate. Orice exterioritate mondenă, repugnă persoanei sacre a preotului și a călugărului. Noi, preoții, trebuie să fim asemenea asceților, „iar dacă preotul nu este ascet - observă card. Schuster - atunci cine va mai fi vreodată?“ 55. Isus să fie punctul central al tuturor activităților
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
un text, destul de renumit de Teologie pastorală, se citește: „Obligația strictă de a face caritate sub pedeapsa păcatului de moarte este destul de rară; cu atât mai mult cu cât, pentru decorul poziției anumitor familii înstărite, se crede necesară o anumită exterioritate de lux etc. Dar vai de cel care și-ar limita exercitarea carității sale la normele moralei! Probabil, n-ar face aceasta niciodată. În Sf. Evanghelie Domnul nostru [Isus Cristos] a lăudat, a recomandat și a impus totdeauna caritatea și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
casa noastră. Or, noua rânduială trebuie să se înfăptuiască mai ales în noi. Trebuie să ne reîntoarcem la tradițiile primare și genuine ale vieții evanghelice; adică, să revenim la formele de trăire din vremurile apostolice; să ne ferim de ereziile exteriorității, ale acțiunii în sensul expus, ale banului; să fim evanghelii vii și să ne dăruim cu desăvârșire idealului nostru: să suferim pentru dreptate și pentru dragostea noastră: Isus! 3) Misiunea care ne așteaptă este imensă; dar, în final, nu este
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fiu cât mai concis. Vacanța aceasta a fost o vacanță bună, prima în felul ei după atâtea lucruri rele câte au fost. Bună prin uitarea de sine și de trecut, prin lipsa de griji și preocupări serioase, prin goliciunea și exterioritatea ei. O limită, o prăpastie între ce a fost și ce va fi. O cură de iertare, de uitare și de înțelegere. L’erreur est de croire qu’il faut faire quelque chose dans cette vie!Nimic. Nu e nevoie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
celelalte popoare ale lumei ! [...] Puterea lor e nemăsurată, căci se reazămă și se Întemeiază pe doue alte puteri : francmasoneria religioasă și aurul !” <endnote id="(465)"/>. Aproape toți comentatorii germani care au scris despre spațiul românesc În secolele XVIII-XIX au subliniat „exterioritatea” senti- mentului religios la români <endnote id="(299, p. 247)"/>. În 1909, Radu Rosetti ajunge la o concluzie similară : „fanatismul religios” ar fi o „simțire cu deosebire necunoscută românului” ; mai mult decât atât, românii „suferă de lipsă de sentiment religios
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zoful îl considera contemporan pe acela care reușește să se extragă din epoca sa pentru a-i privi obscuritatea. Într-o primă instanță, a fi contemporan presupune sustragerea din tumultul epocii, ieșirea din timpul tău, invocarea unui defazaj, a unei exteriorități care să permită contemplarea acestui timp. „La contemporanéité est donc une singulière relation avec son propre temps, auquel on adhère tout en prenant ses distances ; elle est très précisément la relation au temps qui adhère à lui par le déphasage
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a întâmpinat pasul prin lume asemeni unei prezențe-confesiuni întru tăcere, asemeni unui mărturisitor ce și-a incinerat cuvintele din prea multă suferință. Desigur, devenind empatic nevăzător precum cel la care se raportează pulsiunile compasiunii mele, eu nu mai percep vizual exterioritatea mea, mi-am închis raza privirii în lăuntric, mai precis, mi-am redirecționat-o spre sfera subiectivității proprii. Acel amalgam omogen, acea pastă de amestecuri obscure ce îmi aparea de fiecare dată când lăsam să cadă pleoapele secvențial în strafulgerarea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mine drept cel care va suferi trauma în-mormântării unei persoane dragi. Dimpotrivă, întreaga mea compătimire îl vizează doar pe prietenul îndoliat ca și cum aș avea în fața mea o structură sculptată în basorelief, iar drama lui ar ieși cel mai mult în exterioritate, s-ar prelungi cel mai întins spre mine precum o ramură dintr-un arbore al suferinței neconsolate. Așadar, îmi înflorește acum din conștiință o copleșitoare compasiune în cunoștiință de cauză pentru tragedia bunului meu camarad. Îmi deschid dimensiunea sufletească într-
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mirajul vechilor greci prelungindu-și rezonanțele în aura de șoapte sacre ale catedralelor medievale. Aceste imagini ne prezintă diferite structuri labirintice dintre care unele au o singură cale pentru intrare și ieșire, altele dețin mai multe coridoare de contact cu exterioritatea sau se află construite circumsferic, dispuse în jurul unui centru-ieșire liber spre care își revarsă brațele precum ramurile unei delte în azurul marin. Reprezentarea grafică a labirintului este realizată, cu precădere, din perspectiva înălțimii. Un labirint nu poate fi reprodus pictural
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Nebunia ca finalitatea dramatică se aseamănă cu un act de zdrobire a unei statuiete din porțelan pe o suprafață dură și netedă. Acest act se rezumă la preluarea de către materia statuietei a tensiunii de impact urmată de o descătușare spre exterioritate, de o pulverizare eruptivă, de o explozie menită să elibereze pulsiunea, primită și imposibil de reținut, în interioritatea casantă a porțelanului astfel formatat. Statuieta dispare ca statuietă, ca reprezentare a unui element fix, drept evocare încremenită în soliditate prin anularea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
reprezintă o situare închis-circumscrisă în locația amprentă și organizată după necesitatea lăuntrică a felul individul de a fi. Aici sunt la mine însumi în sensul că lucrurile amenajate din cameră sunt cu fața doar la mine și neglijează constant modulațiile exteriorității. Această familiaritate cu obiectele din camera mea susține o căldură a așezării ce protejează învăluitor. Într-un astfel de mediu izolat mă simt ocrotit și consolidat în propria personalitate, mă simt confirmat ca deținând potențial de distribuire și ordonare. Eu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și despre care gândul și afectul cel mai lăuntric șoptesc în interioritate te iubesc. Această șoaptă îmi inundă conștiința, precum un potop ancestral de febrilități ce depășește și înfrânge orice baraj, orice autocorecție și stâpânire de sine în fluctuația spre exterioritate, în tendința către erupția prin cuvântul rostit. Astfel, murmurul lăuntric te iubesc devine, prin excesul său de tensiune sufletească ce trebuie exteriorizată în extensia vorbirii, mărturisirea sonoră te iubesc. Actul mărturisirii implică o smulgere din tăinuire, o aducere în lumina
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
deplin ponderea, însemnătatea cuvintelor sale. Astfel, dacă mărturisirea te iubesc nu este piscul unui aisberg reprezentat de trăirea interioară și șoapta lăuntrică te iubesc atunci sensul ei este captiv efemerului mundan, nu deține temporalul iubirii, vine și pleacă fulgurant din exterioritate, nereflectând culminația unei iubiri lăuntrice, explozia de prea-plin a acesteia. Prin urmare, chiar atunci când iubești autentic pe cineva nu este totul să-i spui te iubesc, ci să fi suficient de răbdător ca dragostea ta să se mărturisească în formula
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
argumente fortificate de extraordinara sa percepție a realității sufletești, fluide, aproximative. Blecher acceptă subiectivitatea și o asumă, dar ca temă de cercetare și Îndoială, ca oricare alta, nu mai puțin decât așa-zisa obiectivitate arogantă și falsificatoare În simplismul și exterioritatea ei. Regăsim aici o corespondență cu ceea ce avea să afirme fizica lui Heisenberg, când se referă la tranziția de la „posibil” la „real”, când scrutează „realitatea potențială”. Actul de observare și de recreare a lumii nu poate fi, nici În artă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
insectă unde fiecare celulă vede totul fără a fi obligată să schimbe informații cu o alta. Să ne gîndim puțin dacă avangardele nu mizează totul pe ceea ce Jacques Bouveresse numește “mitul interiorității”, iar John Barth “glorificarea experienței interioare” și dacă exterioritatea, așa cum apare ea de pildă În La Pensée du dehors a lui Foucault nu Înseamnă altceva decît nebunia și adevărul unui subiect destituit În dimensiunea sa socială pentru pregnanța celei vital-individuale : aceeași viziune Însuflețește uneori discursul lui Bogdan Ghiu, acest
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lungul timpului, noi și noi răspunsuri. BIBLIOGRAFIE BANDURA A. (1999Ă - Social Cognitive Theory of Personality. in L.A. PERVIN, O.P. JOHN (Edsă, „Handbook of Personality”, Ed. Guilford Press, New York, London, pp. 154-196 LEVINAS E. (1999Ă - Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate. Ed. Polirom, Iași BAUMAN Z. (2000Ă - Etica Postmodernă. Ed. Amarcord, Timișoara MacINTYRE A. (1998Ă - Tratat de Morală după Virtute. Ed. Humanitas, București POTTER N.N. (2006Ă - What is manipulative behaviour anyway. Journal of Personality Disorder, 20 (2Ă, 139-156 PAGE FILENAME \p
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
viața unui asemenea ființe fără adăpost. Documentarul îi servește lui Georges Didi-Huberman ca să înțeleagă cum se poate alcătui existența și activitatea unui om în jurul nimicului: pentru că personajul lui Wang nu e pur și simplu deposedat, ci e orientat spre o exterioritate promițătoare. "Nimicul" are conținut - sunt resturile, rămășițele, gunoaiele, obiectele incomplete sau uzate distribuite în teritoriu. Căutarea "nimicului" devine astfel parte a unei conduite productive, activitatea "omului fără nume" fiind adaptată la prezența favorabilă a materiei, la abundența ei paradoxală. Gesticulația
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatura română în viitor. Este rezultatul previzibil al acestei reflecții în marginea productivității literaturii române care pleca de la nevoia de a mobiliza un popor statistic în creația și consumul de opere. Noțiunea generației este probabil figura cea mai permeabilă la exterioritățile societății, la răsfrângerea faptelor nașterii, eredității sau promoțiilor în dinamica producției spirituale. Lunga dezbatere din jurul acestui concept, care urmărește istoria literaturii din secolul al XIX-lea, a reiterat, fără să poată rezolva, oscilația între limitarea "literară" a sferei unei generații
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]