1,101 matches
-
o mărime constantă, care depinde de lungimea de undă a luminii incidente, de natura substanței dizolvate, de temperatura soluției. Acest coeficient corespunde extincției soluției molare a substanței. Valoarea coeficientului molar de extincție caracterizează sensibilitatea determinării. Cu cât coeficientul molar de extincție are o valoare mai mare, cu atât și sensibilitatea determinării va fi mai mare. O atenție deosebită trebuie acordată în spectroscopia de absorbție solventului sau mediului de dispersie în care se face determinarea. Cromoforii sunt grupe de atomi, care, prezente
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
lungimi de undă mai mici, ceea ce se realizează cu ajutorul unei energii de excitație mai mari. Reprezentarea spectrelor Spectrele electronice în UV și VIS se reprezintă prin înregistrarea de către spectrofotometru fie a absorbanței, fie a transmisiei, fie a coeficientului molar de extincție sau a logaritmului acestui coeficient în funcție de lungimea de undă, exprimată în una din unitățile amintite. Cauzele producerii spectrelor Energia luminoasă se absoarbe pe seama promovării electronilor implicați în tranziții, dintr-un orbital de legătură σ sau π ocupat cu electroni în
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
realitate, spectrele au aspectul unor benzi de absorbție cu maxime largi. Pozițiile benzilor de absorbție sunt strâns legate de valoarea energiilor implicate în tranzițiile electronice. Intensitatea benzilor de absorbție depinde de probabilitatea producerii unor tranziții electronice. Valoarea coeficientului molar de extincție este cu atât mai mare, cu cât probabilitatea absorbției este mai mare. Există reguli de selecție care prevăd că sunt posibile acele tranziții când P tinde spre valoarea maximă 1 și εmax= 104-105. APARATURA Aparatele utilizate pentru determinări spectrale poartă
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
ecuația care descrie relația dintre concentrația și absorbanța unei soluții de o concentrație de 1% în cuva de 1 cm. Determinarea se face pentru fiecare component la un maxim la care alți componenți nu absorb. Absorbanța și coeficientul molar de extincție sunt direct proporționale cu concentrația și se reprezintă grafic printr-o semidreaptă care pleacă din origine. Folosind curba etalon trasată cu substanță pură într-un domeniu de concentrație în care legea Lambert-Beer este valabilă, se poate determina concentrația necunoscută dintr-
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
mamutului cu cel al elefantului. Comparația maxilarului mamutului cu cel al elefantului Studiul elefantului african și al celui indian, precum și al mamuților din care provin, îl convinge pe Cuvier că au existat două specii diferite, care, probabil, au dispărut prin extincție. Cuvier a rămas credincios convingerii că speciile nu evoluează, că trăiesc o perioadă istorică și apoi dispar. Devine vice-președintele Societății biblice pariziene, în 1818. Crede în monogenism, considerând că toți oamenii descind din Adam și are convingerea că există trei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dispariție a acestora, studiază moluștele, anatomia comparată a peștilor și reptilelor și, în special, osteologia (studiul oaselor) acestor specii. După o viață dedicată anatomiei comparate a animalelor cu fosile, scrie monumentala lucrare despre anatomia comparată și paleontologie, stabilind procesul de extincție ca fapt al realității naturii. Pune bazele ideii de catastrofism în geologie, care se opune teoriilor evoluționiste ale lui Jean-Baptiste de Lamarck 98 și Geoffroy Saint-Hilaire99. Este numit de Napoleon Bonaparte, în 1808, membru în Consiliul Universității Imperiale și devine
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și la dispariția speciei. Conduce o campanie severă de criticare a lui Geoffroy Saint-Hilaire și, pe baza studiului pisicilor mumificate aduse de Napoleon din Egipt, neagă evoluția. El consideră că persistența speciilor se datorește faptului că nu au atins termenul extincției. Declară teza evoluționistă ca falsă și se opune tezei lui Buffon 100 despre dispariția animalelor ca urmare a condițiilor climaterice. La două decenii după moartea lui Cuvier și publicarea operei lui Charles Darwin despre originea speciilor, teoria "extincției" a fost
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
atins termenul extincției. Declară teza evoluționistă ca falsă și se opune tezei lui Buffon 100 despre dispariția animalelor ca urmare a condițiilor climaterice. La două decenii după moartea lui Cuvier și publicarea operei lui Charles Darwin despre originea speciilor, teoria "extincției" a fost înlocuită de teoria evoluționistă. Forța cu care Cuvier s-a opus evoluției a scos și mai mult în evidență adevărul darwinist. Cuvier a greșit negând evoluția, afirmând fixitatea speciilor, a influenței limitate a mediului și susținând diferențierea raselor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
animalului; * principiul condițiilor de existență în studiul paleontologiei; dinții unui animal indică felul nutriției și al sistemului său digestiv, iar scheletul indică tipul locomoției (principiu atestat de filosoful Auguste Comte 101 și fiziologul Claude Bernard 102); * teza catastrofismului și a extincției în masă, enunțată în cărțile sale (Recherches sur les ossements fossiles de quadrupèdes, 1812 și Discours sur les révolutions de la surface du globe, 1826) este reluată în secolul XX; * cartea Tableau élémentaire de l'histoire naturelle des animaux, publicată în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
determinat. Romanul Ulise există de la începutul creării sale12, cu toate că existența romanului depinde de părțile sale constituente. De aceea putem determina istoricitatea sa, influența și schimbările survenite existenței sale, dar și dovedirea perisabilității sale. Faptul că opera literară poate fi supusă extincției și schimbărilor înseamnă că ea are la bază un obiect real, fără a nega posibilitatea existenței romanului Ulise ca obiect ideal. Realitatea obiectului literar este explicată de Ingarden plecând de la părțile sale compoziționale, "o propoziție nu e nimic real; cum
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
vreun program, poeții de aici, prin Ovid Densusianu, își propun să impună la noi modelul simbolist, dar urmează calea cea mai simplă, aceea a restituirii universului tematic al curentului. Serialitatea motivelor, șablonul care eludează emoția sunt izbitoare. Pentru că timpul și extincția fac corp comun cu misterul, decorul acestei poezii ce îl explorează se încarcă de vetustețe și de funerar. Este orașul vechi, gotic, la I.M.Rașcu, cetatea cufundată în ceața înserării sau în cea a morții, ca la Mihail Cruceanu, Seara
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
viețuitoare ar rămâne „chiriașe" în grădinile zoologice. 6.3 Statutul de protecție al speciilor identificate În decursul ultimei sute de ani, câteva specii de păsări de o deosebită valoare avifaunistică au suferit un accentuat și ireversibil regres, ajungând în pragul extincției sau dispărând în întregime. Specii precum zăganul sau vulturii au dispărut iar acvilele au devenit extrem de rare. Deși nu se poate exclude presupunerea că regresul la care asistăm a fost și este cauzat în parte de scăderea naturală a vitalității
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
inima doctrinei sale, comunistul francez Gracchus Babeuf aproprie explicația rousseanistă a originilor inegalității de mijloacele de a-i distruge cauzele. Lucrarea sa Manifestul egalilor din 1795 propovăduiește o societate bazată pe suprimarea proprietății private, a comerțului și a banilor, pe extincția clasei trândave și pe repartiția bogățiilor în funcție de nevoi. Necesitatea unei restaurații a „egalității primitive, soclu al „fericirii comune”, servește drept tramă a tuturor scrierilor comuniste din prima parte a secolului al XIX-lea: atât în cele ale utopiștilor comunitariști ca
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
marxiștii reformiști din zorii secolului XX. La moartea sa, în 1883, Marx nu mai crede cu adevărat în soluția radicală și le lasă urmașilor grija redefinirii condițiilor și a mijloacelor trecerii la comunism. „Farmecul universal al lui Octombrie”: explozie, apogeu, extincție Prima revoluție comunistă reușită este cea a bolșevicilor* din noiembrie 1917. Lenin* s-a gândit la eșecul iacobinilor și al Comunei din Paris și pune în practică lecțiile revoluționarilor ruși*, de la Neceaev la Cernisevski. Pentru Neceaev, revoluția este o luptă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mare Încât, cu excepția gemenilor identici și a indivizilor clonați, fiecare ființă vie pluricelulară este cu adevărat unică, pentru că este rezultatul interacțiunilor dintre gene și dintre acestea și mediu, combinațiile posibile fiind extrem de numeroase. Corolarul diacronic al diversificării (sau speciației) este extincția. Nu știm aproape nimic despre motivele care au dus la dispariția anumitor specii. Extincția speciilor este un fenomen care trebuie Încă studiat. Diversitatea florei și a faunei unui loc depinde de echilibrul dintre fenomenele responsabile pentru speciație și cele responsabile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu adevărat unică, pentru că este rezultatul interacțiunilor dintre gene și dintre acestea și mediu, combinațiile posibile fiind extrem de numeroase. Corolarul diacronic al diversificării (sau speciației) este extincția. Nu știm aproape nimic despre motivele care au dus la dispariția anumitor specii. Extincția speciilor este un fenomen care trebuie Încă studiat. Diversitatea florei și a faunei unui loc depinde de echilibrul dintre fenomenele responsabile pentru speciație și cele responsabile pentru dispariție. De fapt, de-a lungul epocilor paleontologice, s-a observat că există
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe cea a fizionomiilor. Numai astfel se realizează vederea completă a omului. Este nevoie de participarea întregului ansamblu al creierului. Leziuni minuscule în imensitatea de conexiuni interneuronale pot modifica identificarea unei fețe sau a unui obiect complex. Un fenomen de extincție vizuală descris de către J.B. Mattingley 17, în 1997, demonstrează procese de ștergere a imaginilor vizuale consolidate cu ani în urmă, în special în aria fizionomiei. Cercetările lui Zeki18 (1978) și Rees19 (2002) au fost edificatoare. Conținutul emoțional al conexiunilor intersinaptice
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
un cercetător în computer vision al Universității Columbiei Britanice și autorul patentului SIFT (scale-invariant feature transform), cel mai popular algoritm în detectarea și descrierea fizionomiilor. 17 Mattingley J.B. publică în anul 1998 cercetarea sa în domeniul stingerii funcției vederii (a "extincției vizuale") în aria desemnată să descifreze fizionomiile. 18 S. Zeki, împreună cu S. Shipp, studiază relațiile interneuronale ale ariilor vederii V2 și V4 la Macacus Rhesus. Acest studiu marchează un pas înainte în înțelegerea fiziologiei vederii. 19 Rees analizează implicațiile asupra
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
o „metafizică a răspândirii speciei”, acea „voință oarbă” mai prezentă decât moartea și viața În aerul de dinaintea nașterii noastre și de după noi - dacă acest „după” este real. Nu rareori, sunt ferm convins (și postkantian, ca să glumim puțin!Ă că, odată cu extincția mea, care se va Întâmpla cu o mare probabilitate, lumea, da, lumea „exterioară și obiectivă” se va prăbuși odată cu mine, deoarece eu am „secretat-o”, am produs-o fără Încetare, cu o energie și o imaginație genială, neobosită, zeiască, minute
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aceștia” - exemplele pot fi și altele, nu multe! -, dacă nu „pălesc”, oricum, sunt cumva umbriți de creatorii de „tip zero”, cum Îi numeam Încă din tinerețe, piscuri semi-zeiești ale creației, monumente ale umanității atât de exemplare, de „perfecte”, Încât, după extincția lor fizică și „explozia” operei și a modului lor de a gândi și scrie, au apărut nu puține legende care „dubitau” asupra „existenței” lor individuale, de parcă un om, doar un om, trăitor și supus vicisitudinilor și multiplelor necesități sociale nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
gând: „Moartea, afirmă marele prozator, este un act, un fenomen firesc În lumea animală. Doar omul face din aceasta o problemă!”. Lui Preda i se pare nefiresc - ca și multor inși de bun-simț - că ființele animate, plante sau animale, „consideră” extincția lor după Îndeplinirea actului de reproducere un act În ordinea firească a lucrurilor. Bineînțeles că e cumva „nefiresc” faptul că omul creează din aceasta o problemă! Dar.. nu cumva e vorba de o consecință, această „problematizare” a Întregii evoluții „nefirești
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În acei ani ’50, ocupați de tancurile sovietice, uitați de „puternicii lumii”, această baladă se instalase În miezul preocupărilor și discuțiilor noastre fierbinți, ca un fel de ars moriendi, o reintrare În legendă, un ritual „posibil și adecvat” al unei extincții colective! (Sub cea de-a doua dictatură comunistă, cea a lui Ceaușescu, a fost Caragiale și mai ales proza sa scurtă, schițele sale, cele care au fost urcate pe un altar indiscutabil al apologiei, al adorației și al unor infinite
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
carte sortită să iște controverse, mă grăbesc în încheiere să-i semnalez autorului două neglijențe, izbitoare întrucât distonează cu stilul său îndeobște curat și bine supravegheat și cu permanenta-i grijă pentru exactitate. Într-un rând (p. 118), vorbește de "extincția teoriei monetare la cuvânt" (s.n.), deși respectiva vocabulă are rubedenii îndestul de criminale (v. extinctor)2. Iar în altă parte (p. 153), citează "celebra formulă a lui Rimbaud": "Eu sunt altul", când propoziția din scrisoarea către Georges Izambard sună în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
MARGA Oportunism și gândire 394 Marius MANTA "Eminescu, incorect politic" 398 În colecția Efigii a mai apărut: Maria Chețan, Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme 1 Mihai Eminescu, Fragmentarium, București, 1981, p. 126. 2 Forma cuvântului extincția în loc de "extensia" este o regretabilă eroare de tipar rămasă necorectată. 3 Sub titlul-generic Autori și cărți (noi) despre Eminescu, acad. M. Cimpoi prezintă, individualizat, noi apariții editoriale semnate de Ioana Em. Petrescu (Eminescu, modele cosmologice și viziune poetică, 1978), Constantin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Abecedarul va înlocui ireversibil bucoavna, semnalând un moment de răscruce în evoluția literaturii didactice românești, doar după ce își va disputa supremația cu venerabila bucoavnă pentru decenii bune. Mai târziu, preponderența dobândită de manual ca instrument pedagogic nu la duce la extincția abecedarului (așa cum a făcut acesta din urmă vizazi de bucoavnă), dar îl va detrona de însemnătatea sa simbolică, relegându-l unei funcții de ordin tehnico-pragmatic (învățarea scrisului și cititului în clasele primare), în timp ce manualul își va însuși sarcina superioară de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]