1,561 matches
-
Prezentând eugenia ca pe o abordare moderată a modernizării, Moldovan urmărea să răspundă Îndoielilor exprimate de numeroși intelectuali și practicanți de profesii, asemenea lui Însuși, care nu mai credeau În opțiunile politice existente, dar care erau la fel de nemulțumiți de alternativele extremiste oferite de grupările socialiștilor, ale legionarilor sau ale conservatorilor naționaliști convinși 9. Limbajul lui Moldovan nu avea nimic din tonul mistic al profețiilor legionare și nici din furia cu care aceștia revendicau schimbări radicale. Scrierile sale folosesc mai degrabă un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
opiniei mentorului său, pe care Îl considera „un sfânt canonizat ș...ț, o icoană În lista de aur a celor mai mari binefăcători ai națiunii”, decât să Îl expună amenințării Gărzii de Fier91. În relația cu Făcăoaru și ideile sale extremiste, Moldovan s-a dovedit Încă o dată inadecvat rolului autoasumat de lider al mișcării eugeniste. Alte perspective asupra statului eugenictc "Alte perspective asupra statului eugenic" În epocă, s-au afirmat și alți adepți ai eugeniei, neafiliați cercurilor conduse de Moldovan, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau pe cea complementară a „șomajului intelectual”. Într-o lucrare care se referea la acest al doilea aspect, Banu afirma că, „În măsura În care șomajul intelectual se intensifică, În aceeași măsură se crează termenul pentru dezorganizarea societății, distrugerea familiei și propagarea curentelor extremiste”26. Îngrijorarea sa era motivată, cel mai probabil, de creșterea numărului simpatizanților legionari printre studenți și chiar printre profesorii universitari. Pentru Banu, fenomenul reprezenta o problemă pentru că promova „o psihologie specială a muncitorilor intelectuali fără plasament, o clasă stăpânită de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
României. Analiza sa este un exemplu relevant pentru felul În care eugeniștii se autodefineau ca promotori ai unei soluții moderate și orientate către menținerea ordinii, păstrând În permanență distanța Între critica liberalismului și a pluralismului parlamentar și potențialele sale interpretări extremiste. Chiar dacă aceste analize, care reliefau aspectele negative ale democrației, contribuiau la legitimarea soluțiilor violente, extremiste pentru problemele României, mulți membri ai elitelor universitare Își mai căutau Încă refugiul intelectual În potențialul progresist al argumentelor științifice, raționale ce fundamentau ideile eugeniste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
promotori ai unei soluții moderate și orientate către menținerea ordinii, păstrând În permanență distanța Între critica liberalismului și a pluralismului parlamentar și potențialele sale interpretări extremiste. Chiar dacă aceste analize, care reliefau aspectele negative ale democrației, contribuiau la legitimarea soluțiilor violente, extremiste pentru problemele României, mulți membri ai elitelor universitare Își mai căutau Încă refugiul intelectual În potențialul progresist al argumentelor științifice, raționale ce fundamentau ideile eugeniste, fără să interogheze implicațiile lor dincolo de intențiile lor imediate și explicite. Alți susținători ai eugeniei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reformatori care nu se identificau cu mișcarea și ideile eugeniste reproduc totuși argumente biologizante arată importanța influenței eugeniștilor asupra limbajului În care era formulată disputa mai largă despre educație. Această intruziune a argumentelor eugeniste este extrem de semnificativă pentru analiza măsurilor extremiste adoptate ulterior Împotriva minorităților, maghiari și evrei În special, În privința accesului la educație și instruire profesională 4. Limbajul determinismului biologic devenise o dimensiune importantă a argumentelor În favoarea necesității de a canaliza eforturile și fondurile statului către educarea populației de români
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Însă unul dintre elementele de coeziune era opoziția față de spiritul pozitivist al proeuropenilor. Viziunea lui Iorga despre reforma educației sublinia nevoia de a inculca un spirit naționalist, un sentiment de mândrie și loialitate națională, În toate disciplinele predate. O versiune extremistă a acestei idei era cea a lui A.C. Cuza, care dorea să le imprime românilor un sentiment mai puternic de identitate, prin intermediul unei educații profund xenofobe și antisemite 18. Atât Iorga, cât și Cuza erau preocupați Însă strict de reformarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încurajat demersurile de a include toți studenții În procesul de reformă educațională și de a transforma structurile educaționale. În schimb, a Înlocuit această viziune cu o „soluția” mai simplă și mai rapidă a excluderii studenților evrei „disgenici”. În această viziune extremistă, românii erau considerați, fără Îndoială, superiori datorită caracteristicilor lor biologice. Moldovan și alți adepți ai eugeniei nu erau de acord cu acest punct de vedere. Într-o notă sumară, dar semnificativă care a apărut În subsolul unui articol profund antisemit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a depășit cadrul unui mic cerc academic. După 1989, discursul central despre reformă, tranziție și recuperarea deficitului de dezvoltare În raport cu Vestul a rămas ancorat În discutarea problemelor economice, sociale și culturale. În același timp, se observă o resurgență a naționalismului extremist pe scena politică românească, În special printre formațiuni precum Vatra sau România Mare. Chiar și politicienii din partidele majore exprimă anumite temeri xenofobe și antisemite, deși Într-o formă atenuată În comparație cu partidele extremiste. De fapt, analistul politic Michael Shafir a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
timp, se observă o resurgență a naționalismului extremist pe scena politică românească, În special printre formațiuni precum Vatra sau România Mare. Chiar și politicienii din partidele majore exprimă anumite temeri xenofobe și antisemite, deși Într-o formă atenuată În comparație cu partidele extremiste. De fapt, analistul politic Michael Shafir a exprimat de curând opinia că radicalizarea și etnocentrismul de diferite varietăți de excludere (antisemitismul, În mod proeminent) au fost tropi esențiali În politica țărilor din Europa de Est, după 198935. Vladimir Tismăneanu consideră acest fenomen
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de excludere a altor grupuri. Actorii importanți ai sferei publice - politicieni, ziariști, membri ai organizațiilor nonguvernamentale, profesori - trebuie să Își asume mai multă responsabilitate În prezentarea pentru publicul larg a argumentelor care sunt Într-adevăr puse În joc În criticile extremiste și care sunt implicațiile lor mai profunde, nu doar pentru romi sau maghiari, ci și pentru viața personală a cetățenilor de etnie română. Sper ca analiza pe care o Închei aici să contribuie la o reexaminare critică a argumentelor biologizante
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
capitolul 1. 4. Cartea Irinei Livezeanu are În vedere și acest aspect, Însă dintr-un unghi diferit, care analizează Înscrierea elevilor, modalitățile de examinare și criteriile de angajare În școlile finanțate de stat, precum și reacțiile față de actele violente de naționalism extremist. 5. Petre Râmneanțu, „The Classical Blood Groups and the M, N Properties in the Nations from Transylvania”, XVIIe Congrès, pp. 325-332. Vezi și Petre Râmneanțu și Iordache Făcăoaru, „The Blood Groups and the Facial Index in the Population from Transylvania
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deoarece nu numai aspectele ereditare o determină, ci și o serie de influențe sociale și culturale. Ba mai mult, omul, prin mentalitățile sau resursele sale volitive, poate interveni În mare măsură În acest sens (mai ales atunci când se manifestă atitudini extremiste: astfel, pentru a nu-și pierde originalitatea, unii refuză orice influențe, chiar și pe cele venite din partea marii literaturi sau a marii culturi; alții, dimpotrivă, pentru a nu se fixa prea mult În cadrele unei formule comportamentale, alternează continuu opiniile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Canterbury, 1001 de nopți, care îi conferiseră succesul internațional) ca să înceapă o fază nouă și dură din care Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei avea să fie primul (și, de altfel, ultimul) capitol. Un film dus „dincolo de limite”, extremist și inacceptabil, realizat de un regizor „pregătit de-acum pentru lumea modernă” al cărei dușman se simte. Pasolini depune mărturia acestor intenții în intervențiile sale publice și în colaborările jurnalistice, ca și cum ar scrie un jurnal deschis, destinat memoriei viitorului. Și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
toate acestea, așa cum „fețele” nu sunt de competența lui Maurizio Ferrara, nici această manevră de practică politică nu este de competența mea. Eu am, eventual, numai datoria de a-mi exercita critica asupra acesteia, în mod donquijotesc și poate chiar extremist. Care sunt deci problemele mele? Iată una dintre ele, spre exemplu. În articolul care a dat naștere acestei polemici (Corriere della Sera, 10.06.1974), spuneam că adevărații responsabili pentru masacrele de la Milano și de la Brescia sunt guvernul și poliția
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aceasta ar putea să-l facă să accepte „chiar și” cuvintele de ordine revoluționare ale mișcărilor Lotta Continua și Potere Operario 1, pentru că el a ajuns la acel nivel de rea-voință și de vulgaritate care îi permit să primească mesajul extremist (în cazul în care s-ar mai găsi cineva care să-l lanseze). Fascismul este o relicvă demnă de toată mila. Ancheta lui Bocca și Nozza din cotidianul Giorno este o temă școlărească greșită și plictisitoare. Și aceasta deoarece, dintre
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acestei condamnări (în poezia Patmos, scrisă în ziua de după masacrul de la Milano și publicată în revista Nuovi argomenti, nr. 16, din octombrie-decembrie 1969). Nu antifasciștii și fasciștii extremiști sunt cei care se identifică. De altfel, cele câteva mii de tineri extremiști fasciști reprezintă în realitate forțele statale. Așa cum am spus-o limpede și în repetate rânduri. Cea mai neplăcută dintre intervențiile care au creat confuzie, fragmentând o discuție ce ar fi putut să fie utilă tuturor, a fost cea a lui
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
întreaga ipocrizie și aberație ce au caracterizat Biserica în perioada Contrareformei. A fost lăsată să treacă - pe cât de monstruos poate să pară acest lucru - drept moderată, cinică și realistă o frază a lui Hristos ce era în mod evident radicală, extremistă, perfect religioasă. Într-adevăr, sub nici o formă Hristos nu intenționa să spună: „Mulțumește-i pe unul și pe altul, nu căuta neplăceri politice, împacă spiritul practic al vieții sociale și rigoarea celei religioase, caută să-mpaci și capra, și varza
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
-ntâmplare cu scuza că poți oricum să-l servești mai bine pe Dumnezeu; «nu-i împăca»; amintește-ți bine că și-ul meu este disjunctiv, creează două universuri necomunicante, ba poate chiar contrastante, oricum, repet, «de neconciliat»”. Prezentând această dihotomie extremistă, Hristos împinge și invită la o opoziție permanentă în fața lui Cezar, chiar dacă una non-violentă (spre deosebire de cea a zeloților). A doua noutate religioasă care se anunță pentru viitor este următoarea. Până astăzi, Biserica a aparținut unui univers țărănesc, care i-a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că „este vorba despre viața omenească”, vorbesc despre această viață omenească - această unică, concretă viață omenească -, ce în acest moment se află în pântecele acestei mame. Or, tocmai la aceasta nu răspunzi. Este popular să fii în mod acritic și extremist de partea susținătorilor avortului? Nu e nici măcar nevoie de explicații? Se poate oare survola numai un caz de conștiință personală referitor la hotărârea de a aduce sau nu pe lume pe cineva care vrea cu orice chip să vină (chiar dacă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vrea să anticipez că una dintre luptele cele mai tensionate ale oamenilor de stânga este împotriva acelei serii de alineate din Codul Rocco (despre care scriam cel dintâi aici, în Paese sera, cu cel puțin cincisprezece ani în urmă, fraze „extremiste” care atunci nici măcar nu erau percepute) referitoare la „delictul de opinie”. Dumneavoastră vă închipuiți că ceea ce ne indignează la aceste alineate din codul nostru este „pedeapsa” la care se referă? Acele faimoase luni de detenție cu eliberare condiționată pe care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
rațiunea, care nu se poate contrazice niciodată și nici nu poate negocia. Ea stabilește principiile, nu faptele, chiar dacă nu poate să plece decât de la fapte. Este acel „pragmatism” extern „rigorii lor democratice” - mereu atât de autentic rațională și de rațional extremistă - pe care eu îl sesizam la prietenii mei radicali, în intervenția mea din Corriere della Sera. Nu există nici o rațiune practică suficient de bună ca să justifice suprimarea unei ființe omenești, chiar și în primele stadii ale evoluției sale. Eu știu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să instaurăm o relație inteligentă (inclusiv, și în special, în lupta deschisă), să nu ne limităm la a-i pune în cârcă toate culpele, ci să încercăm să facem o asemenea operațiune cu atât mai meritorie cu cât e mai extremistă. Tempo, 11 noiembrie 1973 Giovanni Comisso: Cei doi tovarăși 1tc "Giovanni Comisso \: Cei doi tovarăși1" Giovanni Comisso 2 a scris Cei doi tovarăși în 1934, adică în perioada în care (în afară de Moravia 3 și de câteva scrieri narative arhaice înainte de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Vaticanul n-o fi uitat complet în ce constau „cele sfinte” și dacă episcopii care la Sinod se declară progresiști nu sunt ipocriți, când singurul fel de a fi progresist pentru un preot este, evident, să fii progresist la modul extremist (sau creștin) ca Giovanni Franzoni. Tempo, 22 noiembrie 1974 Cuprinstc " Cuprins" Visul și mânia lui Pier Paolo Pasolini (Piero Spila) 5 Prefață (Alfonso Berardinelli) 9 Notă introductivă 15 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 17 17 mai 1973. Analiza lingvistică a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vădit antisemite și xenofobe, acționînd și pe o latură politică (prin partidul extremist România Mare) și al cărui reprezentant „de seamă” este istoricul ieșean Gheorghe Buzatu. A doua categorie este reprezentată de un număr restrîns de cercetători evrei, cu vederi extremiste, care publică de ani buni În România. Așadar, cu excepția unor lucrări deosebite, colorată În alb și negru, istoriografia postcomunistă suferă Încă de incapacitatea de a aborda cu luciditate și seriozitate un subiect extrem de important și fragil (prin prisma recrudescenței extremismului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]