3,289 matches
-
pe plaiul de pădure unde zăcea nefericitul Mihai fără cunoștință din cauza înghețului, să treacă un om din sat, care urca ducând de căpăstru un cal trăgând o sanie goală, venind dintr-un cătun vecin, unde a fost să care niște fân la cumnatul său. Nu-i veni a crede când văzu un om căzut nemișcat de-a lungul plaiului. Se apropie de el, îl întoarse într-o parte. Da, acum îl recunoscu, era Mihai al lui Macovei. Doară erau vecini de
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
mele blonde pierdeau inocența grâului copt tu făceai foc pentru imperceptibile zboruri eu străluceam abstract ochii tăi reduceau pădurea din jur la un singur punct orașul ne primea străin eram cam inconștienți bineînțeles aveam în brațe soare și-n buzunare fân de uimire doamnele erau să calce trenul la barieră lângă parc ZBOR dac-aș fi cer aș declina cu norii mi-aș dezbrăca speranța în stropii de ploaie dac-aș dansa sub lună cu picior de izvor aș descânta deșertul
ÎNTR-UN ASFINŢIT OARECARE (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350259_a_351588]
-
mă jucam. Avea, la gât, un ciucure roșu și o acioaie și ne jucam, mieluțul behăind fericit. Mama oaie, venea, imediat, în preajma noastră...Când vedea că puiul ei se joacă cu un pui de om, pleca liniștită să-și ronțăie fânul. De atunci și până azi, nu pot mâca nicidecum carne de miel.Tăierea unui miel mi se pare un sacrilegiu. E, doar părerea mea, pe care o afirm cu sinceritate... 06.01.2012 Referință Bibliografică: BOBOTEAZA -6 ianuarie în Purani
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile cu apă proaspătă la păsări și la măgăruș ulucul. Le arunca câte un pumn de grăunțe la păsări, un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert de oră până la Dorobanțu. Prima dată inspecta întreaga fermă, observa dacă sunt probleme ce trebuiesc corectate imediat și dacă
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
cânți cum știi doar tu, femeie, S-alergi nebună prin octave, Să-mi legeni dorul pe agave, Pe-un portativ de odisee! Arpegii dulci de primăvară, Pe buze-mi pun parfum de sân. De-oi adormi pe-un braț de fân, Să-mi cânți piano la vioară! Din somn să nu mă scoli, femeie! Prea multe am, încă, motive, Să-mi cânți în game relative, Pe-un portativ de odisee. Să-mi cânți cum știi doar tu, femeie, Și lasă-mă
SĂ-MI CÂNŢI FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362058_a_363387]
-
întreagă, când nu avem primită de la Dumnezeu decât una singură, așa cum am consumat-o? Adică să trăim numai pentru bani, mâncare bună și rang social??? Dacă da, atunci în urma noastră nu mai rămâne nimic. Și animalele dacă au snopul de fân și găleata cu apă, nu fac decât să vegeteze și din timp în timp să se balige. Omul nu este dator să împlinească ceva mai mult? Înseamnă asta o viață trăită și împlinită în sensul bun al cuvântului? O viață
CE-MI DORESC EU OARE? de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365819_a_367148]
-
pădurile, să proslăvească numele Creatorului prin trilurile lor măiestrite! Localnicii acestor ținuturi știu că vara este rostul să se îngrijească de tot ce e nevoie pentru o iarnă lungă și împietrită de ger, să adune lemne de foc, să cosească fân și otavă pentru animale, să culeagă de prin poienile pădurilor hribi și gălbiori tăiați și uscați, apoi puși în cămară, să culeagă afine și zmeură de prin luminișurile pădurilor, să strângă de pe ogoare grâu, orz, mazăre, varză, sfeclă și multe
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
lui de fată, Katya, cea mai mică și mai îndrăgită din familie. Casa lor se afla într-o poiană, chiar la marginea satului. Acolo era liniște cât cuprinde. Era, în schimb, multă muncă, și vara și iarna. Vara la cosit fân, la îngrijit grădina și ogorul întins de grâu și orz. Copiii aveau datoria să pască vitele în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă în
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
lui Stepanovic se apucară să extindă ogorul. Semănară mai mult grâu, orz și secară, lărgiră și grădina cu zarzavaturi. Artemie, în loc să umble la vânătoare prin păduri, muncea cu sârg la coasă și la greblă, ori să adune cât mai mult fân și otavă pentru vite și îngrijind culturile de lângă casă. Dumnezeu făcu ca în anul acela să rodească toate, încât hambarul și cămările se umplură. Ba mai mult, Artemie se duse în târg și cumpără câteva roiuri de albine, pe care
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
nea, Katya ieși din casă, să vadă zăpada cea albă și pufoasă. Se uită către stoguri, și nu-i veni a crede: lângă stogul de la margine, cel neîngrădit, era o căprioară cu puiul ei, deja mare, care mâncau nestingherite din fân! Artemie Stepanovic ieși și el să vadă minunea. Se miră de ce văzuse. Dar își dădu seama că acea căprioară era chiar cea care sărise să-și apere puiul! - Ce facem, zicea nevasta lui Artemie, lăsăm căprioarele să mănânce din fânul
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
fân! Artemie Stepanovic ieși și el să vadă minunea. Se miră de ce văzuse. Dar își dădu seama că acea căprioară era chiar cea care sărise să-și apere puiul! - Ce facem, zicea nevasta lui Artemie, lăsăm căprioarele să mănânce din fânul nostru din stog? - Lasă-le să mănânce, dragele de ele! Cât o să mănânce! Poate așa o să-mi plătesc toate păcatele pentru câte ființe nevinovate am vânat din pădure! Toți ai casei fură de același gând, să mănânce bietele căprioare din
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
fură de același gând, să mănânce bietele căprioare din claie cât or pofti! Erau un dar trimis de Dumnezeu pentru sufletele lor! Se-nțelege, Katya, fetița miloasă, era plină de fericire, admirând zilnic frumoasele animale care veneau să mănânce din fânul din stog, fără un pic de frică. Chiar și sălbăticiunile cunosc sufletul oamenilor buni! Într-un an, după o iarnă cam lungă, în ajunul Sărbătorilor de Paște, ce-i trecu prin minte Evgheniei Stepanovna? Gândi și tot gândi să pregătească
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
încât să nu moară de îngheț prin viscolul dezlănțuit sălbatic! Ce minune! Cărarea mergea chiar spre gospodăria sa! Acum, la lumina poienii, vedea clar cum urmele prin zăpadă erau a două căprioare, și acele urme duceau chiar la stogul de fân de unde obișnuiau să se hrănească sărmanele căprioare. Mare este minunea Domnului! Ajunse acasă, în miez de noapte. Nu mai simțea picioarele, mâinile și fața de îngheț. Cei ai casei nu dormeau, știind că el trebuia să se întoarcă încă de
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
copiilor cum mersese pe acea cărare salvatoare făcută de căprioare, chiar în miez de furtună! A doua zi, Katya povesti că văzuse cele două căprioare cum veniseră la stog, dar se uitau în jur, nu luau nici măcar o gură de fân din stog. Pesemne, știau că stăpânul nu este acasă, ceea ce le neliniștea. Dar acum, când Artemie și Katya ieșiră afară, să vadă zăpada - minune! Cele două căprioare, ca de obicei, veniseră la stog, și mâncau liniștite din fân! Referință Bibliografică
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
gură de fân din stog. Pesemne, știau că stăpânul nu este acasă, ceea ce le neliniștea. Dar acum, când Artemie și Katya ieșiră afară, să vadă zăpada - minune! Cele două căprioare, ca de obicei, veniseră la stog, și mâncau liniștite din fân! Referință Bibliografică: Cărarea salvatoare / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V, 14 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
-ntr-o cireadă Și presimt că vom fi pradă Ca mioara din baladă Și ca baciul tristei turme Cu dușmanii vechi pe urme, Stâna sfântă să i-o curme. Mândru sunt că sunt român Cât mai sunt, să mor în fân Și-n pământ să mă afân Pentru țara mea întreagă, Pentru România dragă Azi cu inima beteagă. Și de-o fi și-o fi să moară, Numai Inima-mi să doară Pentru Neam și pentru Țară! Referință Bibliografică: Mândru sunt
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
e vară acum Și frigul e încă departe... Mi-e dor să aud cum detună În iulie norii cu rost, Seceta noastră nu-i bună Și niciodată n-a fost! Gura mea de tăcere e arsă, Pe deal amiroase a fân Și sângeră iarba sub coasă, Alină-i durerea la sân. Se pârguie rodul din floare, Uităm că e vară acum, Ne-așteaptă acolo sub zare Brazdele grele de scrum.. Referință Bibliografică: Vară pe deal... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
VARĂ PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365304_a_366633]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > NESAȚ Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2358 din 15 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Se coc cireșele în sân, Ca un preludiu în placentă. În coapsa mirosind a fân, Și a iubire indecentă. Ce dacă o să vină ploaia? În tine mă ascund, jilavă. Mai port pe buze vânătaia. De tine, încă sunt bolnavă. M-atingi cu degetele mici, Pe arealuri indiscrete. Și în hamacul cu furnici, Rămâi să descifrezi
NESAŢ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365431_a_366760]
-
în toate bunătatea-Ți mare, În urmă e-un trecut fără de cinste, 'Nainte e o viață de splendoare. Astăzi, acum, spun lumii despre Isus, Ce-a coborât pe-acest pământ din slavă Ca să ne spele de păcat și vină, Din fân, să ne transforme în otavă. A pus în noi revigorare, viață Și ne-a-mbrăcat cu haină nouă, fină, Din trestia ce sta frântă lângă ape, Făcutu-ne-a o rază de lumină. Și cum să tac, când văd atâta bine Și
ÎI MULȚUMESC IUBITULUI MEU TATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365510_a_366839]
-
se călugărească. Își găsise soție: viața monahală! Din momentul acela, nu a mai trimis veste niciodată părinților ce s-a întâmplat cu el. După mai mulți ani, într-una din zile, când părinții și slugile lor veniseră la strâns de fân pe platoul unde se află astăzi mănăstirea, odihnindu-se la umbra unui molid, au auzit sunet de clopot ieșind din pământ. „Este un semn de la Dumnezeu. Fiul nostru mort cere să-i facem ceva aici!“, au lăcrimat ei. Și așa
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
Septembrie 2013 „ Cine vrea să vină să mă vadă, Mult nu mai fac umbră pe pământ”, Cum se topește încet ca o zăpadă Făptura ei de Mamă în cuvânt! Iar se înfioară sufletul în mine, Mă simt ca iarba vara, fân cosit, Sunt ca un roi învolburat de-albine, Sunt ca un roi de matcă părăsit... Mă doare mâna asta care scrie Acest Poem neterminat din viață, Cealaltă mână, dinspre dimineață, A adormit pe fruntea ei târzie... „ Cine vrea să vină
FĂPTURA DE ZĂPADĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365120_a_366449]
-
ca din senin, Cântă într-un picior cocoșu, Nucul meu de nuci e plin; Fâsâie pe vatră focul, Fumul se ridică-n sus, Își adună paie porcul, Rândunicile s-au dus. A crescut înalt pelinul, Sus pe deal e-atâta fân! Tu ascultă de bătrânul Și îl strânge lângă sân... Rațele se duc și ele, Zboară ciorile-n grămezi, Și-alte semne sunt sub stele, Vine frigul, nu mă crezi? Toate-acestea să-ți ajungă, Celorlalte le pun frâu- O să fie iarnă
SEMNE METEO... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365128_a_366457]
-
diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu proprietarii moșiilor, acte din care
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
vremurile alea, și-acuma tot doctor veterinar eram. Da´ comuniștii își băteau joc de zootehnie! N-aveam ce da de mâncare la animale. Ca să se poată ține pe picioare, le dădeam injecții cu calciu! Injecții în picioare, nu grăunțe sau fân să mănânce!... Când am fost criticat în ședința de partid de la C.A.P. că n-am grijă de vaci, m-am enervat și le-am zis-o de la obraz: Păi, voi ce credeți, mă?! Că așa cresc vițeii, cu aer
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
Niky, nu fi trist că mergem la circ. Pe trompă mă ții și voi bătea step, Le citesc din carte, și să vezi efect: Va fi un delir, prevăd de pe-acum, Vei avea o casă și un stog de fân... În care chiscanii vin ca să ierneze; Frigărui alese, o să dau chermeze. ...Deschid librărie "Poezii alese" Cântăm în duet, banul să ne iese. * * * * * * * * * Circul merge bine, succes grantat: Grijile s-au dus, de ele-au uitat... Vin copiii atâția... pe Miți
PISICA MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364980_a_366309]