695 matches
-
Nicolae (6 decembrie) - hramul altarului principal, Sf. Varvara (4 decembrie) - hramul altarului lateral sudic, Sf. Ștefan (27 decembrie) - hramul altarului lateral nordic, Sf. Mina (11 martie) - care s-a serbat cât timp s-a aflat aici Icoana Sf. Mina, considerată făcătoare de minuni, și Sf. Ecaterina (25 noiembrie). În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, biserica era în pericol de prăbușire, având nevoie urgentă de o restaurare temeinică. În primăvara anului 1884, la cererea unor deputați, s-a votat
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Domnesc”, preotul paroh Gavriil Ursu a amenajat un paraclis în Casa cu arcade, aducând aici Sfânta Masă, catapeteasma altarului Sf. Ștefan (unul dintre cele trei altare a bisericii, aflat pe latura nordică) și icoana Sfântului Mina Egipteanul, considerată a fi făcătoare de minuni. În mai 1885, Ministerul Cultelor l-a delegat pe Grigore Tocilescu pentru cercetarea mormintelor, care au fost deschise în nartex. În morminte au fost găsite un inel sigilar de argint cu o inscripție în slavonă, costume de mătase
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
rugăciune. Aflat la în casă atunci și urmărind acest fapt, l-a făcut pe călugărul Serafim Măciucă, starețul ortodox al mănăstirii Nicula preluată deja de Biserica Ortodoxă Română, să cerceteze ulterior zidul casei și să descopere acolo, cu uimire, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și o ladă cu obiecte de cult. Icoana a fost adusă imediat la mănăstire și după câteva zile a fost confiscată de autoritățile comuniste. La rugămintea arhiepiscopului ortodox de atunci al Clujului,Teofil Herineanu, (fost
Mănăstirea Nicula () [Corola-website/Science/298835_a_300164]
-
Brașov. În anul 1953 a fost adusă aici și instalată (funcționând un timp) moara de vânt. Ea a fost restaurată și declarată monument istoric în anul 1977. În paraclisul mănăstirii, pe partea stângă, lângă altar, se găsește icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, îmbrăcată în argint și poleită cu aur, care a scăpat de două ori din foc. Iocana a aparținut unei familii de credincioși din comuna Nărușăi, județul Ismail, de unde și numele Maica Domnului Nărușaiscaia. Icoana a rămas neatinsă de
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-au construit un zid de sprijin împotriva inundațiilor pe o lungime de un kilometru. În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultătoarea”. Această Icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani din toată lumea. Pe 10 aprilie 2009 în ajunul prăznuirii sfântului ierarh Calinic
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
Caplea, aceștia au dezgropat-o și i-au împrăștiat oasele. Cândva înainte de anul 1591, mănăstirea refăcută de jupâneasa Caplea a fost reconstruită ca schit și a primit numele de Biserica Albă-Postăvari. Conform unor legende, aici ar fi existat o icoană făcătoare de minuni la care Mihai Viteazul s-a închinat și a făcut legământul construirii mănăstirii Mihai Vodă, ținând cont și de o tradiție a vremii conform căreia o mănăstire nouă trebuia construită pe ruinele uneia vechi. Există și o legendă
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
este „Schimbarea la Față” (6 august). Biserica veche a mănăstirii a fost ridicată în prima jumătate a secolului XV și se află pe lista monumentelor istorice, cod LMI: TM-II-m-A-06294. Aici există o icoană a Maicii Domnului despre care se spune că este făcătoare de minuni. Tot aici se mai găsesc și moaștele sfinților Nicolae, Tecla și Filofteia. Data exactă a întemeierii mănăstirii nu este cunoscută. Conform unor izvoare documentare cunoscute indirect biserica mănăstirii a fost (re)zidită în 1443 de către călugărul Macarie de la
Mănăstirea Săraca () [Corola-website/Science/306703_a_308032]
-
în 1884, preotul paroh Gavriil Ursu a amenajat în această casă un paraclis, aducând aici Sfânta Masă, catapeteasma altarului Sf. Ștefan (unul dintre cele trei altare a bisericii, aflat pe latura nordică) și icoana Sfântului Mina Egipteanul, considerată a fi făcătoare de minuni. Casa Dosoftei a fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice între anii 1966 și 1969, vechile ziduri fiind conservate în bună stare. Acoperișul casei a fost refăcut după o stampă din 1845 a lui J. Rey. În această clădire
Casa Dosoftei () [Corola-website/Science/306825_a_308154]
-
ca un măslin la dreapta lămpii, o percepem numai prin credință în modul negrăit al unirii ipostatice a Cuvântului cu trupul însuflețit în chip rațional; iar Judecata, care stă la stânga, o înțelegem în chip negrăit din taina patimilor de viață făcătoare suportate de Dumnezeu cel întrupat pentru noi(35).560 Căci întâi El a primit întruparea cu voia pentru bunătatea Sa, ca Cel ce este prin fire Mântuitorul tuturor; iar pe urmă a răbdat patimile de bunăvoie ca Răscumpărător (36). Căci
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Providenței. Ea înfăptuiește prin har îndumnezeirea mai presus de fire a celor ce se mântuiesc, îndumnezeire hotărâtă mai înainte de veacuri, la care nu se va putea ridica după fire nici o rațiune a făpturilor. Iar la stânga stă taina patimii de viață făcătoare a lui Dumnezeu, care a voit să pătimească după trup. Ea este conformă Judecății și pricinuiește pe de o parte desființarea desăvârșită a tuturor însușirilor și mișcărilor, care au pătruns în fire împotriva firii prin neascultare, și înfăptuiește pe de
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credință și curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxă îi aduce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat și erou al credinței. Fiii Bisericii Ortodoxe Române au o evlavie profundă pentru acest sfânt făcător de minuni. Există tradiții populare diferite din toate zonele geografice ale Românei, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred că atunci când se întâmpla fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruța lui
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
o școală de patru clase pentru surorile tinere, ateliere de covoare și broderii, precum și o școală de pictură bisericească unde a predat Nicolae Grigorescu. În anul 1873, stareța Tavefta a îmbrăcat icoanele din catapeteasmă în argint, precum și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. La 23 iulie 1903, un nou incendiu a produs pagube mănăstirii: au ars chiliile din incintă, clopotnița, acoperișul bisericii mari și 16 case din afara incintei. Biserica a fost reparată la începutul secolului al XX-lea, dar i s-
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
daruri ale Învierii "(Doxologia, Iași, 2010);" Duminicile - peceți ale Învierii" (Doxologia, Iași, 2010); Un destin sinuos devenit poezie "(Sf. Mina, Iași, 2010); "Triodul - Golgota pocăinței" (Doxologia, Iași, 2011); "Penticostarul - Cincizecimea Învierii" (Doxologia, Iași, 2011); "Cartea Sfinírilor" (Iași, 2012); "Imnul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Hadâmbu" (Print Multicolor, Iași, 2012); "Paraclisul Maicii Domnului - o scrisoare de pocăință către omul contemporan" (Pars Pro Toto, Iași, 2014); "Maica Domnului în lumina Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții" (Pars Pro Toto, Iași, 2014); Sfințirile
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
copil mănăstirea, unde, de câte ori venea își îndeplinea, cu mare conștiinciozitate, ascultarea de paracliser, năzuind să devină el însuși monah aici. Toată casa s-a transformat în scrum, inclusiv cărțile și obiectele bisericești adăpostite într-o magazie, cu excepția Icoanei Maicii Domnului, Făcătoare de Minuni. Din cauza drumului greu accesibil, a poleiului de pe drumul forestier și a înclinației pantei, cele trei autospeciale cu apă au ajuns cu greutate după două ore de la izbucnirea incendiului. Din primele cercetări efectuate a reieșit că incendiul a pornit
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
că incendiul a pornit de la supraîncălzirea unui coș de evacuare, care nu a fost protejat termic. Biserica veche a fost reconsolidată, i s-a făcut un nou acoperiș în stil moldovenesc, o nouă catapeteasmă, precum și un nou baldachin pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De asemenea, a fost consolidat și turnul clopotniță. La 11 octombrie 2009, cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la atestarea documentară a bisericii vechi, lăcașul de cult cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" a fost
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
posibilitatea să adăpostească un număr de 500 pelerini. Printre obiectele de cult renumite ale mănăstirii se distinge în mod deosebit prin densitatea sa picturală și prin atmosfera gravă pe care o degajă Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, considerată ca fiind făcătoare de minuni. Această icoană a fost pictată în anul 1938 de către preotul romașcan Octavian Zmău și donată schitului de ieromonahul Iov Mazilu, egumenul acestui schit. În anul 1960, schitul a fost închis, iar icoana nu a mai văzut lumina zilei
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
izvor de legende; în timpul expediției române de la începutul anilor 100 d.Hr. împăratul Traian a trecut cu armata să și pe aici. Aflat între mit și creștinătate, între peșteră zeului Zamolxes de la Polovragi și mănăstirea Bistrița, unde se află moaștele făcătoare de minuni ale Sf. Grigore Decapolitul, Slătioara nu a fost nicicând lovită de dezastre naturale. Aici s-a nascut pictorița pe sticlă Georgiana Gherghe și poeta Maria Terteci. La nivelul localității există o strategie de dezvoltare a comunei realizată de
Comuna Slătioara, Vâlcea () [Corola-website/Science/302043_a_303372]
-
mărginite prin fire, și puterile noastre, dobândind ceea nu poate dobândi nicidecum puterea cea după fire, deoarece firea nu are puterea de-a cuprinde ceea ce este mai presus de fire. Căci nimic din ceea ce este făcut nu este prin fire făcător de îndumnezeire, odată ce nici nu poate cuprinde pe Dumnezeu<footnote Același teolog român, Părintele Stăniloae, precizează: „Rațiunea este o putere practică, prin care judecăm ce e bine de făcut și ce nu. Cugetarea (funcție a minții) cunoaște rațiunile definite ale
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
a efectuat în el o mare schimbare. Böhm susținea că i s-a arătat Fecioara Maria, care l-a chemat să fie profet și predicator al pocăinței. În satul Niklashausen, aproape de casa sa, exista o pictură a Fecioarei renumită ca făcătoare de minuni și vizitată de pelerini. Aici, la sfârșitul lui martie, a început Boehm să predice, după ce și-a ars toba ca semn al convertirii. Lipsit nu doar de educație seculară, dar de cunoștințe religioase elementare, a făcut totuși o
Hans Böhm () [Corola-website/Science/303675_a_305004]
-
Corfu și câteva orașe mai mari. Împreună cu regele și principele Alexandru a vizitat câmpurile de luptă macedonene. În mai 1915, regele Constantin s-a îmbolnăvit foarte grav, fiind pentru mult timp în stare septică și inconștient; la insistențele poporului, icoana făcătoare de minuni de pe insula Tinos a fost adusă la palat, Elenei revenindu-i să o țină în apropierea bolnavului; într-adevăr tatăl ei și-a revenit la conștiință, evenimentul lăsând o amprentă puternică asupra principesei, a cărei credință avusese până
Regina mamă Elena () [Corola-website/Science/303742_a_305071]
-
marii familii uralo-altaice în mai multe popoare, au apărut o mulțime de concepte religioase referitoare la nașterea lumii. Însă de cele mai multe ori, zeul Tangri (Tangeri, Tangere sau Tingir) este recunoscut ca marele creator al lumii. Tangri este zeul creației, zeul „făcător”. Ordinea cosmică, organizarea lumii, destinul oamenilor depind de acesta. Conform mitologiei uralo-altaice, Tangri și ceilalți zei i-au creat pe oameni, apoi spiritele cele rele au răspândit moartea și bolile pe pământ. Într-un text din inscripțiile paleolitice de la Orkhon
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
lemn de stejar cu ornamentația inspirată din sculptura turlei. Biserica are o catapeteasmă din lemn aurit, cu sculpturi artistice, care a fost confecționată în 1613. Aici se află o icoană a Maicii Domnului, ferecată în argint și considerată a fi făcătoare de minuni. Biserica Mănăstirii Dragomirna a fost împodobită cu pictură în frescă de către zugravii popa Crăciun Mătieș, popa Ignat și Gligorie, formați în școala de pictură moldovenească tradițională. Numele lor este încrustat pe peretele altarului. Aceștia au adăugat și unele
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Epictet și Astion (august 2001), locuitorii Constanței și toți închinătorii Catedralei sunt binecuvântați de aceste odoare de mare preț care ocrotesc lăcașul de cult. De asemenea, Catedrală adăpostește sfintele oseminte ale Sf. Auxentiu și ale Sf. Simeon Stâlpnicul și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, icoana pictată la Mănăstirea Durau după modelul unei icoane aduse de la Sfanțul Munte. Începutul noului mileniu aduce o reorganizare a vietii religioase din Dobrogea. În această reorganizare este inclusă și Catedrală Arhiepiscopala, care din 1
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
cu lacrimile și curgeau numai din ochi. În anul 1886, la cinci ani de la proclamarea Regatului României, ansamblul mănăstiresc a fost restructurat: Seminarul Veniamin a fost mutat în orașul Iași, în fosta reședință domnească a lui Mihail Sturdza, iar icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost adusă în Catedrala Mitropolitană, unde se găsește până astăzi. Cu acest prilej s-a desființat și mănăstirea, după o existență de peste 300 de ani. În anul 1894, biserica fostei mănăstiri a devenit biserică
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
de Dumnezeu, s-au pus în reparație această biserică“. Prima așezare monastica a fost întemeiata la mijlocul secolului al XVI-lea, când un călugăr venit din răsărit a arătat unui cioban înstărit din codrii acestor locuri o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, propunându-i să ridice aici un schit. Ciobanul nu numai că nu a ezitat a-i împlini dorința, dar el însuși a devenit monah, ajutând la ridicarea unei bisericuțe din lemn cu hramul „Tuturor Sfinților" și a câtorva
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]