1,424 matches
-
diurnă, iar esența ei ca pe o jucărie. Întrebăm numai daca statul poate fi pus, fără pericol, la discreția unor asemenea elemente, cari nu trăiesc decât din falsificarea spiritului instituțiilor noastre și din amăgirea opiniunei publice. Recomandăm confraților noștri lectura făgăduințelor de la Mazar Pașa și-i întrebăm daca guvernanții au îndeplinit una singură din acele făgăduințe; le recomandăm asemenea studiile financiare ale d-lui Dim. Sturza și-i rugăm să ne arate un punct măcar în care d-sa s-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fără pericol, la discreția unor asemenea elemente, cari nu trăiesc decât din falsificarea spiritului instituțiilor noastre și din amăgirea opiniunei publice. Recomandăm confraților noștri lectura făgăduințelor de la Mazar Pașa și-i întrebăm daca guvernanții au îndeplinit una singură din acele făgăduințe; le recomandăm asemenea studiile financiare ale d-lui Dim. Sturza și-i rugăm să ne arate un punct măcar în care d-sa s-ar fi conformat regulelor ce le stabilea ca absolute și neînlăturabile pentru finanțele statului și pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stabilite anume asupra cestiunilor la ordinea zilei. Deosebirea mare însă între engleji și noi e că cei dentîi țin ceea ce promit, noi nu. N-are cineva decât să citească programa de la Mazar Pașa și va vedea că absolut nici una din făgăduințe n-a fost ținută de către guvernul partidului roșu. Dar deosebirea cea mai mare între conservatorii și liberalii din România e următoarea. Sub conservatori controlul este cu putință în toate afacerile publice pentru că partidul el însuși se recrutează din oameni capabili
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
închid sesiunile Corpurilor legiuitoare. {EminescuOpXI 133} În mesajele de deschidere miniștrii pun în gura monarhului enumerarea proiectelor de legi cu cari or să vină, reformele ce au de gând să propună; deci acestea privesc viitorul și cuprind o listă de făgăduințe; în mesajele de închidere însă se rezumă calea petrecută într-o sesiune a Adunărilor, se face pe scurt istoricul periodului legislativ și guvernamental, prin urmare acestea privesc trecutul. Aceste mesaje sânt un escelent mijloc de control pentru Coroană, căci se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
privesc trecutul. Aceste mesaje sânt un escelent mijloc de control pentru Coroană, căci se presupune cu drept cuvânt că mesajele de deschidere sânt promisiunile făcute țării de către miniștri, în numele capului statului, iar cele de închidere, scurte dări de seamă asupra făgăduințelor într-adevăr împlinite. Presupunerea de căpetenie însă a mesajelor de Coroană e că ele vor fi exacte, vor coprinde adevărul și nimic decât adevărul. Din cauza aceasta mesajele din țări apusene sânt foarte scurte și foarte bine cumpănite, pentru a nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
drepturi, pe care o urăsc, de-a părăsi adecă prisaca lui Iațco și de-a roi spre fericiții Burdujeni. Se vede că ceea ce pentru noi n-ar fi un câștig e cu toate acestea pentru Austria o pierdere. De-acolo făgăduința d-lui Brătianu de a strămuta vama îndărăt la Ițcani, lucru pe care nu-l aprobăm. E prea adevărat că guvernul austriac, întru cât îl atinge și spre deosebire de cel maghiar, arată azi înclinațiuni hotărâte pentru români, atât pentru cei din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvernul austriac, întru cât îl atinge și spre deosebire de cel maghiar, arată azi înclinațiuni hotărâte pentru români, atât pentru cei din țara noastră, cât și pentru cei din Bucovina. Numirea unui mitropolit cu iubire atât de pronunțată pentru cultura poporului său, făgăduința contelui Taafe de-a introduce în liceul confesional din Suceava limba română ca limbă de propunere sânt dovezi vii că împărăția vecină simte nevoie de sprijinul politic al elementelor sale istorice, al elementelor cari au tradiții hotărâte și o iubire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
curat românesc, într-o parte de țară în care se vorbește numai românește, în fine într-o școală susținută din veniturile averilor mănăstirilor române din foasta eparhie a Rădăuților limba de propunere nu e cea română. În sfârșit, după repetate făgăduințe ale ilustrului d. Stremayer, vestit prin arta de a făgădui în deșert, Camera provincială a Bucovinei a repetat cererea în anul curent, încît făgăduința poate că se va împlini. Ce face însă consiliul comunal al cetății Sucevei, compus, se vede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din foasta eparhie a Rădăuților limba de propunere nu e cea română. În sfârșit, după repetate făgăduințe ale ilustrului d. Stremayer, vestit prin arta de a făgădui în deșert, Camera provincială a Bucovinei a repetat cererea în anul curent, încît făgăduința poate că se va împlini. Ce face însă consiliul comunal al cetății Sucevei, compus, se vede, din elementele internaționale descrise mai sus? O meschinerie. Amenință că, îndată ce se va introduce limba de propunere română în liceu, consiliul nu va mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aliați într-un eventual război? Aliați cu o parte, Basarabia - se zice. Se-nțelege că discutăm aci în mod platonic, rezumând câte se zic, dar punând puțin preț pe ele. Să admitem deci, fără a concede, că acestea ar fi făgăduințele ce se pretinde că ni se fac dintr-o parte. O asemenea împrejurare ar presupune o paralizare a Rusiei în politica ei balcanică, paralizare față cu cei mari, căci față cu noi ar rămânea pururea supraputernică și desigur oricând gata
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin aceasta, căci, în cele mai multe cazuri, cel mic nu ajunge a-și mântui nici măcar existența. Foaia germană întreabă: Care dintre amândouă puterile oferă României foloase mai mari și mai reale? De la care putere se poate aștepta că-și va ținea făgăduințele date? Poate rămânea România neutrală, chiar dacă ar voi? Care dintre amândouă puterile oferă României foloase mai mari și mai reale? Nici una, răspundem. Avem într-adevăr trebuință de-a păstra bunăvoința Austriei; dar trebuința aceasta este egală către toate puterile mari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
boalele sociale, se urăsc copiii aceleiași nații între ei mai rău decât pe străini. De-acolo idei de răsturnare, fierbere și ură neîmpăcată între partizi. A doua întrebare e: "De la care putere se poate aștepta România că-și va ține făgăduințele date? " Răspundem cu Machiavelli: De la nici una, dacă nu le va conveni; de la amândouă, dacă le va conveni. Precum Basarabia ne-a fost luată nouă, cu tot tractatul iscălit, tot astfel ocupația provizorie a Bosniei și Herțegovinei devine o ocupație perpetuă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a Europei și încotro trebuie să ne înclinăm. Responsabilitatea cată să rămâie a miniștrilor, și dacă am combătut vreodată în miniștrii noștri de externe ceva n-a fost pe atât ideile pe cât temperamentul. Temperamentele aventuroase, optimismul politic, oarba încredere în făgăduințe măgulitoare și deșerte, procederile fără zapis și chezășie, iată ceea ce am combătut și vom combate și de aci înainte. De trădare de țară n-am crede capabili decât pe patrioții lucrativi de mâna a treia și a patra, pe Mihălești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mai periculoasă e schimbarea întregului program cu care guvernul venise la putere. În locul economiilor promise ne pomenim c-o urcare cu 34 la sută a bugetului cheltuielilor, cu cheltuieli nesocotite în toate ramurile; în locul unor bugete în adevăr echilibrate, marea făgăduință a patrioților, ne pomenim că sume de milioane, ca cea luată de la Rusia, nu se văd trecute nicăiri între venituri sau cheltuieli; în loc de claritate în gestiune știm că există datorii ascunse, un deficit ascuns, un caos pospăit cu vorbe și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
comandat pe sub mână sporirea dării funciare, lăsînd-o la discreția unor comisii de recensimînt alese, conform manoperelor cunoscute ale patrioților, după sprânceană. Puțin am fi avut de obiectat contra unei îndoiri generale a dării. Am fi invocat cel mult {EminescuOpXI 411} făgăduința roșiilor de-a nu spori nici o dare, de-a nu face nici un împrumut. Ar fi fost o ducere ad absurdum mai mult, ar fi fost o nouă dovadă cum acești oameni, în opoziție fiind, spun neadevărul pentru a câștiga prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Naționale nu sânt confecționate, că ea se servește deocamdată c-un fel de plastografii, cu exemplarele neemise ale biletelor ipotecare pe cari le-a supus unui tratament de retipărire, barbar în felul său, avem tabloul complet al publicului față cu făgăduința statului de-a-i cumpăra toate rublele pe preț de 3, 50. Iată dar o făgăduință făcută nu numai cu intenția de-a n-o ținea, dar știindu-se bine imposibilitatea de-a-i da urmare. Căci, presupunând chiar cea mai mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
exemplarele neemise ale biletelor ipotecare pe cari le-a supus unui tratament de retipărire, barbar în felul său, avem tabloul complet al publicului față cu făgăduința statului de-a-i cumpăra toate rublele pe preț de 3, 50. Iată dar o făgăduință făcută nu numai cu intenția de-a n-o ținea, dar știindu-se bine imposibilitatea de-a-i da urmare. Căci, presupunând chiar cea mai mare bunăvoință din partea statului de-a primi rublele în schimb pe monetă națională, el n-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pînea dreaptă la cântar, ei s-au declarat de două zile în grevă De două zile bucureștenii nu pot cumpăra pînea decât pe prețuri fabuloase. Iată rezultatele dezastroase ale acestei demonetizări neauzite, într-un moment în care statul, bogat în făgăduințe deșerte, scoate o monetă din circulație făr-a avea cu ce s-o înlocuiască. [ 6 decembrie 1880] ["E UN SEMN DE STATORNICIA PRINCIPIILOR... E un semn de statornicia principiilor și instinctelor noastre conservatoare dacă atentatul îndreptat în contra d-lui I. Brătianu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sa asupra capului partidului său propriu. D. Brătianu e unul din cei mai populari oameni de stat ai României. Dar a devenit popular nu prin ceea ce-a făcut pentru binele public, ci prin ceea ce făgăduia pe când era în opoziție, făgăduinți pe cari nu le-a împlinit nicicând. D. Brătianu a devenit asemenea un om ilustru prin miile de gazete care-i trâmbițau numele său alăturea cu nenorocirile noastre. Și dacă d. Brătianu nu e atât de ilustru ca Erostrat nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îndeosebi, propria sa mărturisire din septembrie 1721 către Petru I: „am venit în serviciul Maiestății Voastre cu inima deschisă și de bună voie, chemat fiind de manifestele Maiestății Voastre pentru folosul general al creștinismului [...]. Fiind la Constantinopol, n-am călcat făgăduințele pe care le-am dat excelentului domn Petre Andreevici Tolstoi [ambasadorul țarului - n. n. L. B.], ceea ce poate mărturisi însuși Dumnezeu și Excelența Sa”. Desigur, convingerile personale ale domnitorilor români au jucat un rol foarte important, numai că, în acele împrejurări istorice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vremii, plata tributului nu contravenea stării de independență a unui stat (tribut au plătit și Rusia, și Austria, și Veneția). Concomitent, mitropolitul Moldovei, clerul și boierii Divanului Moldovei invocau în scris către Rumianțev „dreptățile” lor și ale patriei „după milosârdnicele făgăduințe a prea milostivei stăpânei noastre”; „fierbinte dorim întărirea patriei noastre și după sfârșitul cel pașnic și liniștit al acestor lucruri”. Este însă de observat că pe lângă aceste revendicări fundamentale, într-un plan secundar și-au făcut loc idei ca rămânerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și obârșia dreptului, în adevăratul înțeles al cuvântului și care, în general privește: nerâvnire la lucrul altuia, înapoierea lui, dacă se află în mâinile noastre, sau a folosului pe care l-am dobândit de pe urma lui, îndatorirea de a ne îndeplini făgăduințele, repararea pagubei pricinuite și rânduirea pedepselor la oameni după faptă"72. Potrivit lui Grotius nu poate fi negată nici înclinația oamenilor spre controversă, nici nevoia de a trăi într-o comuniune pașnică. Nevoia de viață în comunitate constituie baza cea mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
le străbătu-n călătorie, Si se Alăturắ lui Beula că Polipul 237 de Stîncă 238. 290 Triste văzut-au fiicele lui Beula, și nici n-ar fi putut să-ndure Oribilă înfățișare-a morții și-a durerii, De nu era Făgăduința Veșnică Pe care-o scriseră pe fiece coloana și mormînt, și fiecare Urna, Cuvintele acestea: "De veți crede, Fratele vostru va-nvia", În litere de aur, împodobite cu dulce osteneală a Iubirii, 295 Așteptînd pline de răbdare să se-mplinească
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Veșnică Pe care-o scriseră pe fiece coloana și mormînt, și fiecare Urna, Cuvintele acestea: "De veți crede, Fratele vostru va-nvia", În litere de aur, împodobite cu dulce osteneală a Iubirii, 295 Așteptînd pline de răbdare să se-mplinească Făgăduința cea Divină. Și răsunat-au că o mîngîiere toate cîntecele lui Beula, Neindurînd că îndoială să rasară din Nourii Femeii-Întunecate. Atuncea miriade din cei morți bufniră prin străfunduri de morminte, Pe nourii femeii-ntunecoase cu o Spectrala groază coborînd, 300
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
la care se face aluzie în citatul din Numeri, 21, 14-15: munții care se învecinează cu Arnon-ul constau în două masive muntoase înalte ce au între ele o vale care se întinde pe circa 7 mile; cînd mergeau către Țara Făgăduinței și trecînd de primul masiv, evreii s-au pregătit să treacă de al doilea: Amoriții s-au ascuns în peșteri, intenționînd să îi atace; Chivotul Legămîntului, însă, care era purtat de evrei înaintea lor, a făcut ca înălțimile să se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]