675 matches
-
de mult numai al lumii operei lui” (p. 66). Imaginea vechii așezări moldave, târgul Hușilor, nu e omisa în comentariile cuprinse în capitolul Cronici selective, având în vedere că pictorul Viorel Huși „și-a propus un ambițios proiect de a făptui o monografie picturala a Hușilor, tentativă care-l singularizează printre confrați” (Theodor Codreanu, 1997). Dar cine cunoaște urbea Hușilor așezată că într-un căuș de palmă unde tumultul molcom al orașului se pierde sub valurile dealurilor, va înțelege altfel eternizarea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Evreii promit să sacrifice În fiecare toamnă „al zecelea jidan” Diavolului, cu condiția ca acesta să-l prindă pe Isus și să li-l dea lor, să-l omoare (legendă din Bucovina ; cf. 149, p. 23). Omor ritual ce-l făptuiesc, după cum pretinde poporul [din Moldova], Înșiși evreii asupra unui evreu : În seara de Yom Kippur, pe care românii o numesc postul mare, hahamii ar avea de datorie de a omorî pe un singur evreu În toată lumea, și anume pe acela
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX-lea, poetul George Coșbuc a versificat această legendă, compunând poezia Armingenii, În care a inserat metafora orbirii evreilor, chiar dacă la figurat : Și Dumnezeu orbit-a firea Ovreilor Împinși la rău, Încât să n-aibă nicăirea Vreun chip de-a făptui perirea Născutului din Dumnezeu <endnote id="(113, II, p. 315)"/>. După cum se vede, cele trei legende populare au câteva aspecte În comun. Pe de o parte, Încercarea evreilor de a-l ucide pe Isus eșuează de fiecare dată și, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plini de uimire de unde a răsărit acest mărunt principe moldav, acest "Miracoloso voywodae Stephano?" De unde a răsărit această "Miracoloso țărișoară, Moldaviae", de care nimeni nu știa nimic o căutau pe harta Europei și n-o găseau , dar care, totuși, a făptuit minunea de a face de petrecanie prea puternicei oștiri a Împărăției otomane, cu mijloace așa de modeste. David și Goliat, spune cu mândrie Maria. E un miracol, desigur... Miracolul se cheamă spiritul de sacrificiu, disprețul față de moarte al acestor viteji
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veni după noi vor afla în tainița unui altar într-o mănăstire... vor afla "Nemaipomenitul nostru letopiseț", vor ceti și vor înțelege cât de greu, cât de greu ne-a fost... Și pentru toate câte am visat, și câte am făptuit, bun-rău, și... și pentru cât am greșit, cu gândul au cu fapta, să nu ne osândească prea rău și să ne ierte... Să mă ierte Moldova... Să mă ierte Dumnezeu... Tăutu lăcrimează, strânge însemnările la piept. Cu glas sugrumat, îngână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de-ai retrăi totul... Ce-ai face? Ce-ai alege? Ai merge pe același drum? De-aș retrăi totul?... și Ștefan rămâne pe gânduri. Ce-aș alege?... Nu... Nu știu... Grea întrebare... Regreți? Te-ai dezice de tot ce-ai făptuit? Pășește îngândurat, târșind piciorul: Știu eu?... Recunosc... Am mai greșit... Dar... dar nu cred... nu cred că m-aș dezice. Ar însemna să reneg lupta noastră. Și... și suferința... Toți morții noștri... Și Baia... Și Lipnic... Și Podul Înalt... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Albă. Și visele libertății noastre, așa, neîmplinite... Vise în care mai cred, încă... Pot eu să trădez? Să dezertez? Să recunosc că totul a fost zadarnic? Ar fi cumplit! Hotărât, nu! Nu pot! Nu reneg nimic din tot ce-am făptuit bun, rău. Izbânzile, cât și înfrângerile ale mele-s... ale noastre-s... Da! Știu bine! De-aș retrăi, aș alege aceeași cale! Desigur, cu mai puține greșeli... Rămân credincios mie însumi și țării! ...Vezi, reia el după un timp de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tace. Daniil tușește, își drege glasul, se pregătește să rostească ceva important, grav, solemn: Ți-am ascultat spovada... Ți-am cântărit cugetul și fapta... Eu judec omul mai mult după cât se străduiește să-și împlinească năzuința, decât după ce reușește să făptuiască. Nu stă în puterea omului să poruncească Destinului... Dar stă în puterea lui să i se împotrivească! Ai rătăcit veacul; sunt gânduri și vise ce aparțin veacurilor viitoare... Veacul nostru întunecat nu îngăduie ridicarea capului. Puterea banului și puterea armelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cronica Polonorum * "...Ștefan Voievod al Moldovei, oștean viteaz, bărbat mare în primejdie, mare la suflet în nenorocire și modest în norocire pe care o credea orânduită de la Dumnezeu; el a fost mirarea stăpânitorilor și noroadelor, când cu mijloace modeste a făptuit atâtea lucruri mărețe." Nicolai Caramzin, Istoria Rusiei * " Se spune că voievodul Ștefan a fost vestit... pentru priceperea lui în disciplina militară și pentru strălucitele lui războaie. Căci în privința veșnic admirabilei virtuți și vitejii s-a arătat mai presus de toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
acele idei mărețe, era dispusă a face oarecari concesiuni acordând oarecare drepturi politice evreilor. Atunci s-au găsit unii, care În simplul scop de a agita spiritele au măgulit acele prejudecăți care sunt contra evreilor și au Împiedicat a se făptui acele idei ce erau apărate și de stânga și de dreapta acestei Adunări. Așadar folosindu-se domnul Brătianu de starea În care se afla Moldova, văzând că acolo comerțul era În mare parte În mâna evreilor și că din această
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
bogăție ce a moștenit-o din părinți”. Iar Într-un alt articol publicat În „Dacia” (26 iunie 1920) se spunea: „menirea lui Petre Carp a fost să arate celorlalți și să arate generațiilor viitoare adevăruri, de la care pornind, să poată făptui trainic și fecund.... Școala sa aiba atunci se va Întemeia, când personalitatea sa va scăpa din ghearele patimilor politice...Statuia i se va Înălța atunci, când ale multor contimporani iluștrii vor cădea În ruină.” Concluzii Din rândul politicienilor care au
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la superficia apei, încercînd un sentiment penibil la ideea deplasării. Avea impresia că dacă și-ar fi constrâns gândul vagabond spre un scop precis, ar fi făptuit o acțiune rea, ca și când ar fi împușcat o rândunică. Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu voluptate toată viața, cercetând îndeosebi mările calde, scăldîndu-se pe țărmurile lor, căutând vehiculele legănate, trăsurile de poștă, corăbiile, gondolele, mereu cu nostalgia îmbarcării, până într-atît
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
muncește în fiecare zi. Răsplata muncii tale să nu fie câștigul, ci mulțumirea sufletească, pentru că ai pus o cărămidă la temelia României de mâine. Vorbește puțin, vorbește ce trebuie și numai când trebuie. Oratoria ta să fie oratoria faptei. Tu făptuiește, lasă pe alții să vorbească. Mergi numai pe drumul onoarei. Decât să învingi printr-o mișelie mai bine să cazi pe drumul onoarei. Prin anii școlari 1936-1938, făceam ședințele noapte, pe terenul de sport care se afla în curtea seminarului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dăruire - flacăra ce arde pururi spre cer și primejdie pentru cei răzvrătiți împotriva lui Hristos... Fericiți acei ce au purtat în mâini Crucea și în inimă dragostea pentru Hristos și Neam. Credința este un dar, fapta e datorie. „Legionar, tu făptuiește... lasă pe alții să vorbească”. Nu există viață fără muncă, nu există mântuire fără pătimire și răstignire, nu există înviere fără moarte... Căci numai prin moarte ne întoarcem vieții! „O, Iisuse veșnic, tron însângerat Nu cu moartea sfântă pe moarte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
e o osândă dată unei categorii de oameni, căci atunci ar fi vai de noi! Moartea e un privilegiu dat omului de către Dumnezeu și deșteaptă în noi tresărirea din urmă: scopul final al omului e învierea. Iată de ce bunul creștin făptuiește pe pământ binele și primește cu bucurie pătimirea pentru a câștiga liniștea eternă, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin... Gândul la moarte trezește în om virtuți: uitarea de sine și iubirea aproapelui. Ruga, fapta, pătimirea, lupta, iubirea au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Căpitan, cea mai mare crimă istorică a veacului XX, dacă nu ar fi asasinat elita legionară și nu ne-ar fi ferecat pe noi, legionarii, ținându-ne în afara legii pentru a nu ne putea spune cuvântul și a nu putea făptui, țara noastră ar fi arătat altfel. Căpitanul, elita legionară, căpetenia și toți legionarii bine fixați în duhul iubirii de neam, în duhul iubirii de Hristos, ar fi îndreptat veacurile strâmbe, ar fi făcut o țară cu înfloriri veșnice, ca soarele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Bisericii pază și Neamului nostru noroc”, motiv de fobie pentru comuniștii dărâmători de altare și pentru cei ucigași de Dumnezeu. Înverșunarea luptei noastre și dăruirea noastră pentru Hristos și Neam nu are limite. Legionarii mor și ei dar până atunci făptuiesc. Ei nu vor să dispară fără a lăsa o urmă de mângâiere urmașilor, credința, lumină de neclintit pentru care legionarii au îndurat monstruozități unice. Am dat morți fără de număr, am dat valori spirituale și culturale, am fost surghiuniți în propria
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
independenței noastre naționale; la 21 aprilie/3 mai 1877 au fost bombardate orașele Brăila și Reni, iar la 26 aprilie/8 mai, Calafatul, Bechetul, Oltenița și Călărași etc.; în toată această perioadă bande de cerchezi și bașbuzuci au trecut Dunărea făptuind prădăciuni și omoruri. Guvernul depune în Parlament următoarea Convențiune încheiată între guvernul rus și guvernul român spre a reglementa trecerea armatelor rusești prin România. „convențiune Art. 1. Guvernul Alteței-sale Domnul României Carol I asigură armatei ruse, care va fi chemată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pp. 1-2.) Pagina 396 * Reproducem - din Adevărul - versiunea primară, mai detaliată, a furtului „Cloștii cu puii de aur“: Suspend pentru numărul acesta șirul evenimentelor, spre a povesti, într-un capitol special, un număr de crime celebre - furturi, tâlhării și omoruri - făptuite între anii 1876 și 1890. Un furt care a făcut mult zgomot la vremea lui a fost furarea Cloștii cu pui din Muzeul Național. Totul s-a petrecut în iarna anului 1877, pe timpul războiului ruso-turco-român. Într-o dimineață, gardianul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
același. *Problema mea sufletească și intelectuală e alta decît a celorlalți: în timp ce eu mă frămînt în cercul strîmt, dureros, al analizelor repetate, autoînvinuindu-mă de păcate produse adesea doar în minte, ei rîd de lucrurile grave pe care le-au făptuit, total indiferenți la consecințele lor morale, iar o atare manifestare e considerată drept „sănătate”! *În aproape fiecare ședință, G. Încearcă „să ne ia fața”: cică prin ceea ce face (inclusiv la revistă) „devansează directivele ce urmează să apară”. Iar ca dramaturg
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ne-a ajuns vremea, vorba lui Sadoveanu, să avem nevoie de ajutorul Domniei Voastre, de cunoștințele Dv. enciclopedice, referitoare la Fălticeni. știm că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a face o strânsă documentație referitoare la Ion Creangă. Vom Încerca să Închegăm o arhivă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
drepturi, adică: reintegrarea pe post, acordarea avizului politic pentru înscrierea la doctorat și chiar primirea în partid, precum și alte drepturi. Din păcate însă, nici chiar hotărârea președintelui țării nu a fost respectată integral, căci numai reintegrarea pe post s-a făptuit, iar când mi-am întocmit din nou dosarul pentru doctorat, am fost amenințat cu bătaia, dacă mai insist, de către secretarul județean cu probleme organizatorice, Mihai Burcheșin, fiind și el implicat în afacerile de la IAS Goești, alături de șeful Inspectoratului de Miliție
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
octombrie 1847, pe întinsa câmpie de lângă Mânăstirea Frumoasa, unde se țineau de obicei iarmaroacele ieșene, deasupra movilei de pământ numită Sarandei, se ridicară două furci nalte, destinate a susține pe acei ce urmau a plăti cu gâtlejul lor păcatele ce făptuiseră. În dosul fiecărei furci se săpase câte o groapă adâncă, spre a primi cadavrele celor executați. În acea zi, de dimineață, frații Cuciuc fură scoși din Criminal, sub privigherea a însuși Marelui Armaș, și un pluton de 12 soldați darabangii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în dreapta și în stânga. Ajunși la locul supliciului, frații se îmbrățișară, zicându-și un trist adio, apoi apucară unul spre o furcă, altul spre cealaltă. Întâi cel mai mic, apoi celălalt, își plătiră îngrozitorul tribut ce-l datorau societății, în mijlocul căreia făptuiseră păcatele lor. Peste câteva zile Gavril fu trimes la Dorohoi, ca să spânzure și pe mama vitregă a fraților Cuciuc. Cu aceste execuții Gavril Buzatu își termină cariera de călău de capete, continuând însă încă un timp cu executarea pedepselor corporale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de ocol, să le păstreze și să le îndeplinească iar în caz de control să le aibă la îndemână și să le înfățișeze; toți locuitorii satului erau înscriși într-o evidență care se păstra la biserică și îndată când cineva făptuia ceva nepotrivit, trebuia informat privighetorul de ocol, iar când în sat intrau și mânau oameni fără răvașe ori săvârșeau fapte alături cu legea, trebuia să pună potera, în funcțiune, să informeze vorniceii din satele vecine, dar și privighetorul, indicând drumul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]