1,654 matches
-
-ntregi fără tutun și fără legi, bărbat grozav gemând de haos, iatac, chilie și pronaos. Biserică cu sfinți bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care-au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi și nimeni nu ți-a spus ...rămâi! Frumos și mârșav Împărat de clopot nedesferecat, cum călăreai pe Dumnezeu cu capul de blesteme greu, cum te-ntorceai cu nara-n vânt Secat de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cum "enigma lor nu mai era o enigmă, nici pentru unul, nici pentru celălalt", agronomul iese din scenă umilit și îndurerat, repetând mecanic, la rugămintea Dianei, cu lacrimi în glas (nici nu se putea altfel), replica de final: Am înțeles, fată dragă!". Lacrimile eroului nostru se datorează așadar nu atât despărțirii (dezirabile, la urma urmei), cât sentimentului că femeia, vorbind, confesându-se în sfârșit, și-a pierdut misterul și, implicit, capacitatea de seducție. Egoist, Bizu își plânge de milă, rămânând opac
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
eminamente dramatică. Ca atare, atunci când își aduce aminte de prima întâlnire (moment auroral, resuscitat mereu de imaginația erotico-creatoare), Eminescu realizează că nu a observat nici ochii, nici frumusețea Veronicăi, pentru că era mai atent la "icoana" din mintea sa ("o cucoană fată fecioară"), mai mult la "tablou" decât la femeia vie din preajmă. Nu întâmplător, prietenii poetului se întrunesc într-un divan care decide să-l pedepsească pe împricinat în felul următor: "cei dintâi ochi frumoși de femeie ce s-ar uita
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
așa că aplicau la modul consecvent principiul creștin că Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului ci îndreptarea lui. Dar pielea rea de copos tăbăcit în blestemății postbelice nu s-a dat deloc după lume și tot a făcut până la urmă ceea ce-i fătase mintea lui chircită. Marele noroc al poporului român a fost că Dumnezeu s-a îndurat și el odată până la urmă de cei năpăstuiți și grabnic la trimis pe acest copos ce mustea de venin și răutate direct în brațele lui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oameni învățați și pricepuți. Noi, adică eu cu bărbatul meu am avut o gospodărie frumoasă înainte de a ne înscrie la colectivă: casă de cărămidă cu trei odăi mari, boi tineri și sănătoși, vacă cu vițel, o iapă ce trebuia să fete, plug și alte unelte agricole necesare la casa omului, un colț de pădure, câțiva butuci de vie, numai pino curat ca lacrima și pământ arabil, ceva peste zece hectare; ca tot omul gospodar. Un pământ bun ca untul. Să-l
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cum vă pregătiți pentru Crăciun! Deși casa avea două odăi și mai multe acareturi, ele locuiau într-o singură bucătărie, într-o mizerie greu de imaginat, împreună cu mai multe dobitoace și orătănii, printre care și o iepuroaică ce trebuia să fete. Fetelor, li se adresă primarul în ungurește, sunteți tinere, sănătoase, cum puteți trăi într-o asemenea mizerie? Am să mai trec pe la voi; dacă nu găsesc curățenie, le amenință cu oarecare reticență și mai mult în glumă, vă trimit în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de lemn îl așteptau trei guri flămânde: femeia și cei doi copii. Băiatul cel mare, Naganok trecuse cu bine deja peste zece nopți polare în timp ce Zagadok, abia peste șapte. În plus îl mai aștepta și o cățea care trebuia să fete. Înainte de a pleca la drum, trecuse pe la Marele Angakok. Acest îl sfătuise să nu se abată din drum pentru a nu mânia spiritele inua. Auzise că ar exista, undeva în stânga, un ochi de gheață ceva mai transparent, marcat cu niște
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la iazul Loieștilor 131 și tot atunci călătoria la Praga, a mamei lor, cu Aglaia, fiind însoțite de Șerban. Călătoria a fost întreruptă din cauza izbucnirii războiului franco-german132. În aceeași vară, trebuie să admitem că Eminescu a scris, la Ipotești, povestea Făt Frumos din lacrimă, pe care, la 16/4 sept. (1870), a trimis-o, din Viena, lui Iacob Negruzzi, pentru tipar 132. Aflîndu-se în Viena, poetul n-a putut participa la căsătoria surorii sale, Aglaia, cu Ion Drogli. Nunta s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noapte impură”2 prielnică apariției spectrelor și dezlănțuirii unei cruzimi sălbatice. Gărzile din Iuliu Cezar, a căror mărturie e relatată de Calpurnia, au și ele, ca și santinelele din Hamlet, „înspăimântătoare vedenii” („most horrible sights”): În stradă o leoaică a fătat, Morminte s-au căscat, scuipându-și morții, Aprinși războinici s-au luptat prin nouri, Așa, ca în război, în rânduri strânse, Lăsând să cadă burniță de sânge Pe Capitoliu. Zăngăneau din arme Și caii nechezau și horcăiala Răniților se auzea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
sinucigaș gravitatea posibilă a situației și necesitatea unei relații de sprijin (vezi capitolul 11). Persoanele cu recidive repetate reprezintă o subcategorie care, deși nu este prea numeroasă, constituie totuși o problemă clinică foarte dificilă. Este vorba de subiecți, mai des fete decât băieți, care au efectuat în medie 5,10 TS sau chiar mai mult..., adesea într-o manieră identică (tăierea venelor în mod repetat, ingerarea iterativă de medicamente), care prezintă în general tulburări grave de personalitate (impulsivitate majoră, depresie gravă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
folosite de persoane străine de familie, exprimă includerea spontană a vorbitorului în grupul interlocutorului, ca modalitate de exprimare a apropierii emoționale. Importanța familiei în comunitatea rurală este exprimată în metafora morții ca nuntă; îmbrăcarea în rochie de mireasă a tinerei fete moarte înainte de căsătorie exprimă nevoia împlinirii familiei. Frăția. Rudenia de sânge sau rudenia spirituală din cadrul familiei se extinde ca rudenie spirituală între străini, adică frăția: frații de suferință și frații de arme sunt legați prin experiențe și obligații comune, frații
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
muri (4); aduce (3); aduce pe lume (3); creează (3); frumos (3); genera (3); gravidă (3); greu (3); un nou început (3); învie (3); viața (3); bine (2); botez (2); controverse (2); copilaș (2); doctor (2); familie (2); fata (2); făta (2); fătare (2); fetiță (2); ivi (2); însărcinată (2); miracol (2); o nouă viață (2); omul (2); procrea (2); procreare (2); putere (2); sarcină (2); spital (2); un copil (2); a veni (2); viitor (2); acasă; a aduce pe lume
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dă-i papucii; a se debarasa; decide; deodată; departe; a desparte; a se despărți; despărțit; desprinde; dezamăgi; dezamăgit; dezolare; dispărea; dispoziția; dispreț; dragoste; dramă; drum; drumul; duce; dur; durere în suflet; dureros; dus; duse; dușmănos; pe ea; eu; evada; femeia; fete; frumos; fugă; fuge; gară; găina; Giorgina; gînd; greșeală; groază; grosolan; hartă; ieri; iertare; a ieși; imediat; indiferent; invidios; iubi; iubirea; iubită; a izgoni; încăperea; început; încînta; îndepărtare; înlocui; însoți; întoarce; întrista; jale; jalnic; lepădat; liber; libere; loc gol; local; localitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acum mi-a trecut. Odorul pe care-l port în pântece se mișcă tot mai des, e foarte vioi, mă lovește cu piciorușele acelea micuțe ale lui și abia aștept să vină pe lume; am văzut la ecograf că-i fată, trebuie să găsesc numele sfintei care îi ocrotește pe bucătari și să o botez după aceasta... Câteodată, când sunt singură acasă, dezactivez camera de supraveghere video din bucătărie... A montat-o soțul meu și în fiecare seară verifică înregistrările chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mai visat odată. Demult. Ilie: Măcar era un vis frumos? Mina: Da. Eram la Runcari... la batoza de treierat... Cald și numai lumină de grîu... Mîncam un măr verde, crud, și un bărbat care mă privea cum mușc din măr... "Fată, tu ești bună de nevastă!" "Sînt!" Ilie: Și ești bună de nevastă. Mina: Da? Ilie: Sigur, și ca să te conving că nu mint, mai beau un pahar de șampanie în cinstea nevestei mele. (beau amîndoi) Mina: Hm. Te cam apucă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vocativul și imperativul transformând spațiul poetic în rugă către sensurile primordiale ale existenței: "Sfinte Soare, / Sfinte domn mare, / Sfântă lună și Sfinte stele, / Dați-mi bucuriile mele; Să fiu cuminte; Pământule bun, / Învață-mă să cânt; / Apă blândă, / Fă-mă fată mândră; / Sfinte soare, / Sfinte domn mare, / Dă-mi razele tale, / Într-o zi bună, / Să-mi fac cunună."114 Zbuciumul interior este figurat de tonul imprecației directe, realizat prin îmbinarea dintre repetiție ("busuioace, busuioace"), aliterație ("busuioace, / nu te-ai coace
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Metafora "omul-cosmos" este ilustrată cu ajutorul dialogului construit pe baza paralelismului analogic, anticipat de îmbinarea structurii narative cu elemente descriptive: " Acolo-n vale-n poieniță, / Doarme-o mândră copiliță, / Trece un voinic în grabă, / Mi-o sărută și-o întreabă: Ești fată sau măritată / Sau zână din cer picată, / Da sunt floarea-florilor, măi! Dragostea feciorilor, măi! Tu, voinice, cine ești, măi? Nu-s fecior, nici însurat, măi! Nici frumos din cer picat, măi! Sunt luceafărul din zori, măi! / Ce iau roua de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu daruri, ca ființă pământeană împlinită, omul se adresează soarelui, alegoric, prin rugăciune: "Sfinte Soare, / Sfinte domn mare, / Sfântă lună și sfinte stele, / Dați-mi bucuriile mele: Să fiu cuminte; Pământule bun, / Învață-mă să cânt; Apă blândă, / Fă-mă fată mândră; / Sfinte Soare, / Sfinte domn mare, / Dă-mi razele tale / Într-o zi bună / Să-mi fac cunună!"166 Soarele omniscient este invocat la cumpenele vieții, pentru ajutor: " Eu de nuntă-s bucuroasă, / Da nu mi-i bărbatu-acasă; / Mi-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
palmă-a căta, / Flăcăi, fete-a fermeca. Apucă cârligu-n mână, / Trage luna în fântână. / Și când bate din picioare, / Întunecă și mândrul soare. / Poftim, fete și neveste, / Numai de vă trebuie. Puneți-o să vă arate, / Cum face din babe fete / Tinerele și frumoase / Și la flăcăi drăgăstoase. / Ascultați-o cum urează / De Anul Nou, cum înserează, / Cerul nalt să dăruiască, / Casa toată să trăiască / Un trai dulce, fericit / Ca un soare strălucit! / La anul și la mulți ani, / Opriți plugul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rândunica prevestind rodnicia anului ce va urma: "A venit în zbor o rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat două vaci, / Doi tăurași ți-au fătat, / Frumușei și buni și harnici, / Și ai să iei pe ei groși buni..."324 În unele colinde ucrainene apare și o altă pasăre prevestitoare, cucul: "Deschideți, boierule, locuința, / Că ți-a venit, boierule
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
A venit în zbor o rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat două vaci, / Doi tăurași ți-au fătat, / Frumușei și buni și harnici, / Și ai să iei pe ei groși buni..."324 În unele colinde ucrainene apare și o altă pasăre prevestitoare, cucul: "Deschideți, boierule, locuința, / Că ți-a venit, boierule, un cuc / Și s-a așezat sus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ți-a venit, boierule, un cuc / Și s-a așezat sus, pe pervazul ferestrei, / A zis cucu, boierule, și a ciripit: / Gospodare, ieși din casă, / Ieși din casă, oaspeți ți-au venit, / Vacile s-au așezat, / Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și s-a așezat sus, pe pervazul ferestrei, / A zis cucu, boierule, și a ciripit: / Gospodare, ieși din casă, / Ieși din casă, oaspeți ți-au venit, / Vacile s-au așezat, / Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așezat sus, pe pervazul ferestrei, / A zis cucu, boierule, și a ciripit: / Gospodare, ieși din casă, / Ieși din casă, oaspeți ți-au venit, / Vacile s-au așezat, / Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din casă, oaspeți ți-au venit, / Vacile s-au așezat, / Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]