711 matches
-
de el, dar nu prea aveau voie să‐ l evoce în public. Istoria României, pe undeva triumfalistă, pe undeva amputată, pe und eva trecută cu vederea, sărea voit peste contribuția marilor p ersonalități ce au contribuit la modernizarea României, la făurirea României Mari. De aceea spuneam că autorul face un act d e restabilire a adevărului, un act de dreptate înscriind în ace astă carte numele unei generații sacrificate post‐ mortem la uitare. România, și prin excelență Bârladul, abundă în eroi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unității, publică informații variate, culturale, istorice, manageriale etc. Din colegiul de redacție de la Rulmentul fac parte; Olga Bahnă, Vasile Crăsneanu, Carmen Dima, Aurelia Doboș, Corneliu Florența, Cătălin Ghenade, Ovidiu Mastacan, Adina Murariu, Florin Păunescu, Florin Pricop. * Rulmentul - 25 ani de la făurirea... Rulmentul, foaie volantă editată de Comitetul de partid și Consiliul oamenilor muncii de la I.R. Bârlad, 1978, la împlinirea a „25 de ani de la făurirea primului rulment bârlădean". Foaia se deschidea cititorilor cu editorialul „Un sfert de veac de împliniri" semnat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Corneliu Florența, Cătălin Ghenade, Ovidiu Mastacan, Adina Murariu, Florin Păunescu, Florin Pricop. * Rulmentul - 25 ani de la făurirea... Rulmentul, foaie volantă editată de Comitetul de partid și Consiliul oamenilor muncii de la I.R. Bârlad, 1978, la împlinirea a „25 de ani de la făurirea primului rulment bârlădean". Foaia se deschidea cititorilor cu editorialul „Un sfert de veac de împliniri" semnat de ing. Mircea Simovici, directorul întreprinderii de rulmenți, sub care ing. Costică Foarfecă, secretarul Comitetului de partid scria despre „Comuniștii în 150 fruntea întrecerii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
activității i‐ am adresat critici deosebit de aspre. A avut dreptate atunci Cornel Huțanu să se supere pe m ine. * „Organul de presă al Organizației județene P.C.R. Vaslui era cotidianul „Vremea nouă” care în coloanele sale proslăvea relizările regimului totalitar, de făurire a „omului nou”, comunist, scrie Nicolae Ionescu în documentarul publicat în spunem că publicația de la Vaslui nu făcea la vremea aceea, decât ceea ce făcea publicistica atunci.. Ziarul „Vremea nouă” prin tematica abordată și condeile folosite s-a dovedit a fi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
A.B ............................................... ..................108 Noul Timp........................................... ...............109 Obiectiv ............................................... ..............109 Ogorul ............................................... ................111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
europeană părea că își găsește soluționarea, în variantă gândiristă, în ortodoxia pe care o concepea ca o etapă nouă în evoluția cultural-europeană. Pe o astfel de traiectorie, poporul român s-ar fi încadrat în mod firesc, conform structurii sale psihice. Făurirea unei culturi naționale în spirit gândirist pornea de la premisele formulate de M. Kogălniceanu, fundamentate de junimiști și reluate apoi de Iorga, dar se detașa de acestea prin așezarea ortodoxiei la intersecția dintre prezent și trecut 18. Literatura sămănătoristă era valorizată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Istoria universităților, Editura Institutul European, Iași, 2001. Chelcea, Septimiu, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011. Childe, V. Gordon, De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. Gordon, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1967. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Apogeu civilizațional și soluții de relanasare în viziunea lui Claude Lévi-Strauss", în Revista Dilema Veche, nr. 623/28 ianuarie-3 februarie, 2016. Chirițescu, Dorel Dumitru, Cultura lipsei de caracter, în Revista Dilema Veche
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
romanesc, amestecînd încă o dată, în stilu-i elegant și inimitabil, eseu și ficțiune, făcînd să defileze pe sub ochii uluiți ai cititorului, personaje de primă mînă, precum Platon, Aristotel, Kepler, Galilei, Newton, Darwin, Einstein și mulți alții care au contribuit substanțial la făurirea viziunii noaste despre lumea în care viețuim. Ideile curg sub atenta și adesea amuzata supraveghere a "Bătrînului", dar și a celuilalt personaj, autorul însuși, rînd pe rînd indulgent, sever sau admirativ față de condiția umană. Dintre toate, poate că evidența relativității
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
eu l-aș vedea mai puțin ca pe un joc postmodernist în opoziție cu un scop modernist, cum pretinde Hassan, ci mai mult ca pe un joc cu un scop. Lucru valabil pentru toate opozițiile sale: postmodernismul este procesul de făurire a produsului; este absență în cadrul prezenței, este dispersatul care necesită o centrare pentru a fi dispersat, este idiolectul care dorește să fie, dar știe că nu poate, codul dominant; este imanență negând și totuși tânjind după transcendență. Cu alte cuvinte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cea mai mare parte a gospodăriilor țărănești individuale vor renaște În mii și mii de așezări colective. (Ă). Temelia este un roman al actualității imediate, evenimentele descrise În el trezesc În noi sentimentele și gândurile luptătorilor pe fronturile diferite ale făuririi socialismului. (Ă). Nuveliștii, poeții și dramaturgii noștri au dovedit din plin falsitatea teoriei burgheze a necesității unei Îndelungi gestații pentru realizarea operei de artă, a «perspectivei» căpătată prin trecerea deceniilor, pentru a putea «zugrăvi» cu meșteșug evenimentele istoriei. Scriitorii noștri
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Însă și astăzi această concepție este cu totul greșit și condamnabil. «Soarta omului» despre care vorbea Belinski devine În țara noastră atât de minunată, Încât pentru orice scriitor nu poate să nu fie o chestiune de onoare contribuția lui la făurirea acestei soarte, la educarea tinerei generații. (Ă). O cât de sumară cercetare a cărților pentru copii apărute În ultima vreme ca și a publicațiilor speciale pentru ei: Pogonici, Lieuriej și Pionierul ne indică În acest sector o orientare cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și, ceea ce apare și mai nejustificat, fără o referire explicită la Învățăturile lui Marx Engels, Lenin și Stalin. (Ă). Înfățișând operele din literatura veche, tezele pun accentul pe conținutul lor patriotic, pe lupta dusă pentru eliberarea de sub jugul otoman și făurirea unui stat centralizat, cu o limbă și o literatură unitară. Aceasta chiar atunci când sunt prezentate scrieri cu caracter religios. Astfel, analizându-se Psaltirea În versuri a lui Dosoftei, subliniază acele elemente care vădesc un contact cu viața poporului și frământările
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unii trec privindu-mă cu ură, Iar alții cu iubire mă privesc. De-acuma mă cunoaște multă lume Pe-aici prin Cluj, și-aiurea-n alte părți, Unii la față, alții după nume Că m-au citit prin ziare ori prin cărți». Făurirea omului nou În procesul luptei de clasă constituie tema centrală a Întinsului poem La frasinii de la răscruce. Muncită cu migală, poezia aceasta Înregistrează poate cel mai mare succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vechi și nou a fost zugrăvită cu succes În cadrul conștiinței unuia sau câtorva eroi, exponenți ai maselor muncitoare, Drum fără pulbere este prima lucrare În proză În care această luptă e reflectată pe un plan vast de mase, acțiunea de făurire a conștiinței socialiste, dusă de partid, este urmărită de-a lungul unui peisaj uman foarte variat și pusă puternic În lumină prin definirea vie, concretă a Împrejurărilor În care se desfășoară, precum și a consecințelor ei. Literatura noastră nu a oglindit
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
putem aprecia că „afacerea” a fost una profitabilă pentru statul român. În fond, o parte din acești bani au finanțat, spre exemplu, atât educația națională cât și marile războaie ale modernității românești, ce au dus la câștigarea Independenței și la făurirea României Mari. După cum putem observa, în plan concret, mult discutata legislație restrictivă la adresa evreilor a produs efecte aproape insesizabile. Ne aflăm, astfel, în fața unei situații paradoxale, sintetizată magistral de istoricul Hary Kuller în următorul citat: „deși,la suprafața epidermei organismului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
le folosi pe acelea ale piciorului vătămat și suspect. Mai mult încă, Ahab a dat ordin să se scoată forja pe punte, din cala unde zăcea vremelnic; și, pentru urgentarea lucrurilor, fierarul a fost poftit să purceadă de îndată la făurirea tuturor pieselor metalice necesare. Capitolul CVI DULGHERUL Așază-te ca un sultan printre lunile lui Saturn și privește-l pe om - singur, în suprema lui abstracțiune: el îți va apărea ca un miracol, de măreție și de suferință. Privește, însă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Și, în deosebire de alți "proletari intelectuali", aproape deloc interesul proletariatului intelectual. Eminescu abia apucă începuturile acestei clase, iar cât e vorba de propriile sale nemulțumiri de intelectual, el e prea nobil și dezinteresat ca să le deie vreo importanță în făurirea concepțiilor sale (Eminescu e antipodul lui Dan). cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii răzeșilor și breslașilor". Și adaugă imediat: "Nimicindu-se însă talpa țării, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au căzut și boierii"1 . Eminescu insistă pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la bază următoarele obiective: "lichidarea analfabetismului, așezarea pe baze noi a învățământului, organizarea unui sistem ramificat de instituții cultural-educative, formarea culturii socialiste, crearea intelectualității noi, credincioasă cauzei clasei muncitoare, desfășurarea unei susținute activități de răspândire a ideologiei marxist-leniniste în mase, făurirea conștiinței socialiste, în scopul înfloririi continue a economiei și culturii" (Badale, Coțău, în Probleme...: 1962, 271-272; vezi și Socialism științific: 1962, 647-669). La nivel oficial, RPR s-a remarcat prin refuzul de a se poziționa categoric într-una dintre taberele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ci pentru "educarea" cetățenilor în spirit leninist. "Acest trecut glorios stă la baza dezvoltării viitoare a poporului nostru, în centrul politicii educative! Numai dacă vom ști să îmbinăm în mod armonios trecutul glorios cu prezentul vom reuși să trasăm căile făuririi cu succes a societății socialiste multilateral dezvoltate, să creăm premisele necesare făuririi comunismului în România" (P.C.R. Continuator...: 1972, 226-227). Trecutul este deci romantizat, după cum observă și Vladimir Tismăneanu (1989: 331), iar mitul eroului aflat în "fruntea" țării pentru a continua
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
baza dezvoltării viitoare a poporului nostru, în centrul politicii educative! Numai dacă vom ști să îmbinăm în mod armonios trecutul glorios cu prezentul vom reuși să trasăm căile făuririi cu succes a societății socialiste multilateral dezvoltate, să creăm premisele necesare făuririi comunismului în România" (P.C.R. Continuator...: 1972, 226-227). Trecutul este deci romantizat, după cum observă și Vladimir Tismăneanu (1989: 331), iar mitul eroului aflat în "fruntea" țării pentru a continua și duce la bun sfârșit, probabil, "trecutul de luptă" al misticizatului popor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu hotărâre împotriva dominației străine și pentru apărarea intereselor naționale. Salvgardarea independenței și suveranitatea constituie o parte integrantă a luptei împotriva politicii imperialiste, a dominației și asupririi de clasă, pentru transformarea revoluționară a societății, eliberarea socială a maselor muncitoare și făurirea noii orânduiri sociale (Neagu: 1976, 61-62). Ajungem astfel la interpretarea romantic leninistă a drepturilor omului, înțeleasă în "interdependență" asimetrică cu "drepturile popoarelor" (Tinu în Vlad: 1981, 161). Deoarece această problemă a constituit, pe termen lung "mărul discordiei" între "lagărul socialist
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ei continuu" (Prisca: 1978, 308). În ceea ce privește drepturile politice, acestea fuseseră deja implementate în numele "Eroic[ei] noastr[e] clas[e] muncitoare" care "își îndeplinește cu cinste misiunea sa istorică de clasă conducătoare a societății" și "mobilizează eforturile întregului popor pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate" (Ecobescu: 1983, 104). Nemaiexistând clase antagonice a căror luptă să antreneze o configurație politică inechitabilă, partinică și exploatatoare pentru societate sau existând doar ca sprijinitoare a "clasei muncitoare" sau doar ca "rămășițe" ale foștilor "capitaliști exploatatori
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
asuprire și exploatare, pe inegalitate și nedreptate socială" era umanismul socialist. Înțelegând "omul ca ființă socială, aflată în strânsă legătură și interdependență cu semenii săi, cu masele largi populare", umanismul socialist avea ca obiectiv central "realizarea fericirii personale în contextul făuririi fericirii întregului popor. În mijlocul maselor largi populare personalitatea nu se pierde, ci se afirmă tot mai puternic, odată cu afirmarea întregii națiuni" (Programul PCR...: 1975, 165-166). Umanismul socialist, așa cum îl înțelegea Ceaușescu, era în primul rând revoluționar, adica bazat pe indispensabila
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
întemeiate pe proprietatea privată, pe exploatarea omului de către om, pe legături inechitabile între oameni, pe discriminări naționale și rasiale"; noua etică avea ca obiectiv central "construirea noilor raporturi sociale, întemeiate pe egalitate între oameni, pe colaborarea oamenilor în procesul muncii, făurirea unei noi ordini economice, social- politice și juridice" (Grigoraș: 1974, 138). Per ansamblu, morala și etica regimurilor leniniste urmărea demantelarea "vechii" mentalități "burgheze" și înlocuirea ei cu o "conștiință socialistă" care să garanteze integrarea activă a subiecților în proiectul ideologic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
partidelor comuniste independente ca premisă fundamentală și hotărâtoare a legăturilor lor de solidaritate frățească. Îndatorirea comuniștilor constă înainte de toate în a se preocupa de organizarea luptei revoluționare din propria țară, iar acolo unde sunt partide de guvernământ de a asigura făurirea societății socialiste. În nici un caz grija pentru progresul și prosperitatea țării lor, pentru dezvoltarea ei economică și culturală, care nu se realizează pe seama altor popoare, în detrimentul sau prin negarea intereselor altora, nu poate fi prezentată ca expresie a naționalismului. Dimpotrivă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]