889 matches
-
1956. * Ștefanelli, Teodor V., Amintiri despre Eminescu, Iași, Editura Junimea, 1983. * Tiutiuca, Dumitru, Creativitate și ideal, Iași, Editura Junimea, 1984. * Todoran, Eugen, Lucian Blaga mitul poetic I, Timișoara, Editura Facla, 1981. * Todoran, Eugen, Lucian Blaga mitul poetic II, Timișoara, Editura Facla, 1983. * Todoran, Eugen, Mihai Eminescu. Epopeea română, Iași, Editura Junimea, 1981. * Todorov, Tzvetan, Teorii ale simbolului, Traducere de Mihai Murgu, Prefață de Maria Carpov, București, Editura Univers, 1983. * Torouțiu, I. E., Studii și documente literare (vol. I-XIII), București, Institutul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Și noi, străine, cunoaștem numele prieteniei,/noi, cei care aflați de voi departe, locuim ținuturile Pontului și ale Istrului. ș...ț Și-altarul, care avea culoarea curată a pietrei,/schimbându-și culoarea, roșește, mânjit de sângele curs./ Femeia străină cu facle de nuntă păzește prea-sfintele rituri,/ea-ntrece-n noblețe pe fetele tinere, scite./ Iar ritul cel sacru, rămas din strămoși, cerea ca străinii/să cadă uciși, ei, de spada fecioarei. ș...ț A fost Ifigenia-n frunte, la templu, ani mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
circulației terminale în stările de șoc”. A realizat o serie de tehnici operatorii (aponevrectomia parțială electivă în tratamentul sindromului de insuficiență venoasă cronică). Este autor și coautor de tratate, cursuri și trei monografii: Insuficiența venoasă cronică a membrelor inferioare (Editura Facla, Timișoara, 1983); Chirurgia sistemului venos al membrelor inferioare (tratat, Editura Academiei, București, 1985); Angiografia în practica medicală (Editura Facla, Timișoara, 1997) [2,3,10]. Traian Chirileanu (1923 - 1991) profesor, șeful Clinicii Chirurgicale III din Cluj .În 1960 a devenit Doctor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
de insuficiență venoasă cronică). Este autor și coautor de tratate, cursuri și trei monografii: Insuficiența venoasă cronică a membrelor inferioare (Editura Facla, Timișoara, 1983); Chirurgia sistemului venos al membrelor inferioare (tratat, Editura Academiei, București, 1985); Angiografia în practica medicală (Editura Facla, Timișoara, 1997) [2,3,10]. Traian Chirileanu (1923 - 1991) profesor, șeful Clinicii Chirurgicale III din Cluj .În 1960 a devenit Doctor în medicină, cu teza „Boala tromboembolică” în care descrie două semne de diagnostic: semnul împăstării solearului și semnul adducției
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
a sa de la Tokio, în anul 1958; și a cărui partitura este depusă la sediul Comitetului Internațional Olimpic. 6. Flacăra olimpică este flacăra ce se aprinde la Olimpia sub autoritatea Comitetului Internațional Olimpic. 7. Flacăra olimpică (sau torța) este o facla (sau o torța) sau replică să, pe care arde flacăra olimpică. 8. Emblemă Comitetului Olimpic Român este reprodusa mai jos, fiind un desen integrat care asociază: - simbolul olimpic; - numele țării în chenar; - tricolorul. Desenul Drapelului olimpic se află în Monitorul
HOTĂRÎRE Nr. 631 din 17 august 1995 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 124/1991 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Olimpic Roman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113201_a_114530]
-
scrisoare a președintelui Grévy, cu Medalia Militară franceză, care mi-a fost conferită. După-amiaza cu Elisabeta și m-am pregătit. Ora 8 la mica mănăstire, acolo spovedit (Gall). Ora 8½ înapoi. Sosit de la Petersburg corpul generalului Ghica; este purtat cu facle și escortă de la gară la biserica Sărindari. +7°R, mai puțin vânt. Joi, 2/14 aprilie. Joia verde Vânt rece. Sculat la 7. Ora 8 la capela episcopală, liturghie mare și apoi împărtășanie. Văzut pe episcop. 8¾ înapoi. Ora 10
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de plecare, îmi vorbește de problema Dunării, în care D. Brătianu nu vrea să cedeze deloc. Am decorat misiunea austriacă. Ora 5 primit pe Ducros-Aubert și pe domnii săi. Ora 6½ cinat. Seara Brătianu la mine. Ora 8½ ovații cu facle, apoi o tură prin orașul iluminat. 10½ la Cotroceni, eu merg cu Leopold, Elisabeta cu copiii. Joi, 14/26 mai Vreme ploioasă. Dimineața miniștri, apoi cu Leopold și copiii. După-amiaza audiențe. Seara cinat pe verandă. În Sinaia, ploaie torențială, nu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
biroul Senatului cu D. Ghica; acesta s-a împăcat cu Brătianu. Ora 12½ dejunat cu Elisabeta. Ora 2 doamna Brătianu, apoi plecat spre Cotroceni, prin Filaret. Vreme minunată. Ora 6½ doamna Mavrogheni, Băicoianu și Rosetti la masă. Seara muzică și facle, împreună până la ora 9. Elisabeta obosită. A primit enorm de multe scrisori din toate părțile. Depeșe, flori, cadouri. Sâmbătă, 18/30 decembrie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază D. Sturdza și Aurelian. După-amiaza cu Elisabeta, plimbare cu trăsura, căutat cadouri. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
îmi aduce o scrisoare din partea regelui Belgiei. Ora 3 contele Tornielli cu o scrisoare din partea regelui Umberto. Ora 4½ vizitat stabilimentul Socec împreună cu copiii, acolo până la ora 6. Seară rece. Ora 8 plecat la Palat. Ora 8½ mare procesiune cu facle etc. De față generali și șefi de corpuri, până la ora 9½. Ora 10 la Cotroceni. Cu copiii până la ora 10½. Frig. Joi, 12/24 mai Vreme rece. Ora 7½ dejunat. Ora 8½ plecarea cu trenul special de la Cotroceni, de față
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
răniților și al delegaților. Multă lume. Ora 5¼ la Palat. Furtună puternică, ploaie, s-a făcut frig, vânt. Ora 6 Stöhr. Ora 7 cinat. Seara Brătianu la mine. Sturdza trebuie să meargă la Berlin și Viena. Ora 8½ procesiune cu facle. Ora 8 tur cu trăsura prin orașul iluminat și la Șosea, acolo foc de artificii, care nu funcționează prea bine din cauza umezelii. Ora 10½ la Cotroceni. Foarte obositor, mai ales pentru Elisabeta. Vineri, 11/23 mai Noaptea ceva ploaie, frig
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
vagon. Ora 1 Râmnicu Sărat, ora 2½ Focșani, peste tot mari întâmpinări. Ora 4 Bacău, acolo generalul Lecca, mare întâmpinare. Ora 5 Roman, întâmpinare entuziastă, orașul iluminat. La Episcopie, Te Deum. Descins la prefectul Morțun. Prezentări, dineu, toasturi. Ovații cu facle. Aici Alecsandri, Melchisedec etc. Ora 10 în pat. Vineri, 2 octombrie/20 septembrie. Roman-Iași. Ora 6½ sculat. Vreme minunată. Primit depeșă conform căreia Brătianu a fost la Bismarck la Friedrichsruh. Ora 8½ călare la inspecția Regimentului 7 Artilerie, ținut până la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
invitat 30 de persoane. Puțin obosit. Ora 3 vizitat cu Sturdza Universitatea și Facultatea de Medicină, Școala de Meseriași, Sf. Spiridon, Trei Ierarhi etc. Ora 6 înapoi. Vine o furtună puternică, ploaie scurtă. Cinat singur. Ora 9 mare ovație cu facle etc., discursuri. Ora 8½ soarea muzicală cu 100 de persoane, doamne, cântă domnișoara Sion etc. Dansat un cadril, până la ora 12, enorm de cald, vorbit cu toată lumea. Noaptea încă ceva ploaie. Duminică, 8 mai/26 aprilie. Iași-Piatra. Răcoare. Select. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cald. În Făurei urcat în tren și ajuns la ora 4½ în Focșani. Scris critica manevrei, care nu a fost destul de bună. Seara la ora 6½ dineu pentru 35 de persoane, lume din Focșani. Ora 8½ ovații ale comercianților, cu facle, muzică și discursuri. Ieșit afară pentru a-i saluta. Noapte rece. Vineri, 9/21 octombrie. Focșani. Vreme minunată, rece. Ora 9 inspectat administrația, închisoarea, școli. Ora 12 direct la gară, plecat cu toți generalii și ofițerii străini la Făurei, acolo
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Brașov Scut cu cîmp albastru; în centrul scutului o roată dințata argintie avînd în partea superioară o facla cu mîner auriu și flama roșie, iar în cea inferioară o rădăcină de copac pe care este așezată o coroană aurie. În partea centrală a stemei, în interiorul rotii dințate, este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Brăila Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, o cetate aurie cu două turnuri; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, o mină care ține în pumn o facla, ambele aurii; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, un stîlp de înaltă tensiune și un braț de excavator cu cupă, totul în auriu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o navă fluviala cu prova la stînga, plutind
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL CLUJ Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, silueta grupului statuar lupoaica cu gemenii în auriu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru o facla aurie cu flama roșie așezată pe o roată dințata neagră; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, un baraj de hidrocentrala în argintiu, deversînd jeturi de apă, avînd la bază trei fascii ondulate în albastru deschis, iar în partea
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
macara așezată pe un zid, avînd la bază trei fascii ondulate, totul în argintiu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o carte aurie cu scoarță, colțare și cheutoare din care iese o coloană argintie avînd la partea superioară o facla aurie; brîul care desparte cele două cartiere inferioare are reprezentat în cîmp auriu un caduceu de culoare neagră. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
bobina textilă în auriu; în stînga, în cîmp albastru, un spic de grîu auriu și un strugure argintiu cu frunze aurii; în partea dreaptă, în cîmp albastru, un vas cu motive specifice culturii Cucuteni în auriu, suprapus central pe o facla cu mîner argintiu și flama aurie; în partea inferioară, în cîmp roșu, un cal de argint mergînd spre stînga. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, un turn de evacuare încadrat de două coloane specifice industriei chimice, totul în argintiu cu detalii negre; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o carte deschisă argintie pe care este așezată o facla cu mîner negru și flama aurie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
superioară; cîmpul inferior despicat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un leu auriu ieșind spre stînga dintr-un zid de cetate argintiu crenelat și ținînd în labă anterioară dreapta o sabie aurie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o facla cu mîner argintiu și flama aurie peste care se suprapune, în partea inferioară, o roată dințata în auriu; cartierul superior este fasciat auriu cu roșu (trei fascii roșii alternate cu trei aurii). În partea centrală a stemei este așezat un
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cd; 3. va avea o durată de ardere de cel putin 40 de secunde; 4. va avea o viteză de coborâre de cel mult 5 m/s; și 5. nu va avaria parașuta sau accesoriile sale în timpul arderii. 3.2. Facle de mână 3.2.1. Facla de mână trebuie: 1. să fie păstrată într-o casetă rezistență la apă; 2. să aibă instrucțiuni sumare sau scheme imprimate pe casetă, care să prezinte clar modul de folosire a faclei de mână
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
de ardere de cel putin 40 de secunde; 4. va avea o viteză de coborâre de cel mult 5 m/s; și 5. nu va avaria parașuta sau accesoriile sale în timpul arderii. 3.2. Facle de mână 3.2.1. Facla de mână trebuie: 1. să fie păstrată într-o casetă rezistență la apă; 2. să aibă instrucțiuni sumare sau scheme imprimate pe casetă, care să prezinte clar modul de folosire a faclei de mână; 3. să aibă un dispozitiv autonom
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
3.2. Facle de mână 3.2.1. Facla de mână trebuie: 1. să fie păstrată într-o casetă rezistență la apă; 2. să aibă instrucțiuni sumare sau scheme imprimate pe casetă, care să prezinte clar modul de folosire a faclei de mână; 3. să aibă un dispozitiv autonom de aprindere; și 4. să fie astfel concepută încât atunci când este folosită în conformitate cu instrucțiunile de utilizare ale fabricantului să nu incomodeze persoană care ține casetă și să nu pericliteze ambarcațiunea de salvare
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
aprindere; și 4. să fie astfel concepută încât atunci când este folosită în conformitate cu instrucțiunile de utilizare ale fabricantului să nu incomodeze persoană care ține casetă și să nu pericliteze ambarcațiunea de salvare datorită resturilor de ardere sau incandescente. 3.2.2. Facla de mână trebuie: 1. să ardă cu o culoare roșie strălucitoare; 2. să ardă uniform, cu o intensitate luminoasă medie de cel putin 15.000 cd; 3. să aibă o durată de ardere de cel putin 1 minut; și 4
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]
-
trusă de prim ajutor într-o cutie etanșa la apă, care să poată fi închisă ermetic după folosire; 9. un fluier sau un mijloc de semnalizare sonoră echivalent; 10. 4 rachete-parasuta luminoase care corespund cerințelor secțiunii 3.1; 11. 6 facle de mână care corespund cerințelor secțiunii 3.2; 12. două semnale fumigene plutitoare care corespund cerințelor secțiunii 3.3; 13. o lampă electrică etanșa la apă, corespunzătoare pentru semnalizarea în codul Morse, împreună cu un set de baterii și un bec
CODUL INTERNAŢIONAL din 4 iunie 1996 al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 4 iunie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136420_a_137749]