1,003 matches
-
prin autoadministrare); defalcarea (despuierea) rezultatelor; analiza rezultatelor obținute în raport cu obiectivele formulate; redactarea raportului final de anchetă. Alegerea tehnicilor și redactarea chestionarului reprezintă etape de mare importanță în cadrul acestei metode. Cercetătorul trebuie să stabilească: conținutul întrebărilor - de regulă acestea putând fi factuale sau de identificare, (prin care se cer date obiective despre subiect, cum ar fi vârsta, sexul, studiile), de cunoștințe, de opinii și atitudini, de motivație; tipul întrebărilor - cu răspunsuri dihotomice, închise, da-nu, cu răspunsuri libere, lăsate la inițiativa subiectului
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
credințele și chiar normele care le prezidează alegerile. În opoziție, comunitarienii susțin că in-divizii nu există în mod concret decît înscriși într-o societate și o cultură determinate, chiar dacă acestea nu sunt imediat separabile de acțiunea individuală, nici normativ, nici factual. Demersul holist invocă transcendența între-gului social și cultural, în raport cu acțiunea indivizilor, acest întreg fiind prezentat, în general, ca o simplă realitate empirică. Indivizii nu pot fi detașați de întregul social și nici acesta de individ. A apărut astfel sintagma de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
prin autoadministrare); defalcarea (despuierea) rezultatelor; analiza rezultatelor obținute în raport cu obiectivele formulate; redactarea raportului final de anchetă. Alegerea tehnicilor și redactarea chestionarului reprezintă etape de mare importanță în cadrul acestei metode. Cercetătorul trebuie să stabilească: conținutul întrebărilor - de regulă acestea putând fi factuale sau de identificare, (prin care se cer date obiective despre subiect, cum ar fi vârsta, sexul, studiile), de cunoștințe, de opinii și atitudini, de motivație; tipul întrebărilor - cu răspunsuri dihotomice, închise, da-nu, cu răspunsuri libere, lăsate la inițiativa subiectului
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
19 concerning mediation in penal matters, Rec. (2002) 10 concerning mediation in civil matters; Rec. (2001) 9 on alternatives to litigation between administrative authorities and private parties. 2. Kaj Essinger, „Medical liability alternative ways to court procedures“, Herman Nys, „The factual situation on medical liability in the Member States of the Council of Europe“, European Conference „The ever-growing challenge of medical liability: national and European responses“, Strasbourg, 2-3 June, 2008. Lucrările conferinței sus-menționate califică procedura instanțelor drept complicată și greoaie, întrucât
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
permiteți o mică evocare. Cursul de literatură veche îl făceam cu profesorul I.D. Lăudat, "șeful" d-voastră la începuturile carierei. Acesta era un om foarte generos și entuziast, dar destul de cantonat, ca să zicem așa, în ceea ce se cheamă o istorie factuală a literaturii. E.S.: Vă spun eu care era exact profilul profesorului Lăudat. El era și absolvent de teologie. În momentul în care a venit la Iași, după ce fusese profesor la Craiova, s-a întâmplat ca de la Iași să plece la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fost emblematică pentru modul de gândire al lui Mircea Eliade, fiind extrapolată de el în direcția puterii izbăvitoare, energetizante, a mitului. Pentru alții, refugiul l-a reprezentat ontologismul, funcționarea mentalului colectiv românesc pe două paliere cel al istoriei, al fenomenului factual, și cel al "ființei", al "profunzimii" neatinse de timp fiind o realitate valorificată atât politic, cât și filosofic. Isihasmul ortodox, modelele atemporale ale religiozității răsăritene favorizează, și ele, acest complex al "fricii de timp" și al suspiciunii față de istorie și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
modul prin care viața, îndrăgostită de fenomenologia aproape nelimitată a realului, cere să nu-i fie curmat cursul. Dacă frica este un fenomen perfect obiectiv și natural, ceea ce frapează, la un nivel superior, este caracterul eminamente subiectiv al generatorului deopotrivă factual și textual de teroare. (În definitiv, la fel stau lucrurile și în cazul categoriei comicului; caracterul personal și aparent aleatoriu al situațiilor umoristice nu poate fi subliniat îndeajuns.) Mai concret, o nuvelă sau un roman care-l îngrozește pe un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
critică“ este apoi asumat de Benjamin ca strategie interpretativă proprie, în Goethes Wahlverwandtschaften (1922). Critica desemnează acum căutarea conținutului de adevăr al unei opere de artă, în timp ce comentariul vizează „Sachgehalt“. Condiția privirii critice este disocierea, în timp, a conținutului reic, factual, al unei opere de conținutul ei de adevăr. Aceasta pentru că, în timp ce faptele povestite sunt din ce în ce mai perceptibile prin contrast cu cele prezente nemijlocit în lumea comentatorului, conținutul de adevăr se eviden țiază ca persistență și condiție de posibilitate a lecturii. Imaginea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
eseul despre limbă, amintit mai sus, Benjamin respingea ideea unei limbisemn, ca adaos semiotic atașat lumii, întrucât această teorie punea în paranteză funcția teologică, revelatoare, a numelui. La fel, traducerea nu vizează semnificantul, ci mu tarea operei din zona istoriei factuale și a unui auditoriu precis în orizontul în care ea capătă viață: „Gedenken Gottes“. În acest sens, traducerea (echivalentul criticii) devine mesianică, recuperatorie. Traseul este însă diferit față de cel urmat de romantici. Miza, de fapt, depășește opera ca atare: „So
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mari genuri tradiționale: acum, documentarul mușcă din ficțiune și chiar din animație, iar ficțiunea se hrănește din documentar, dar și cu imagini de sinteză. Noi noțiuni, apărute în mod firesc, încearcă să surprindă unele dintre schimbările produse în acest domeniu: factual film, creative documentary, docudrama, docusoap , docufiction, compilation film, making of ș.a. Denumirea de film documentar a devenit astfel, într-o anumită măsură, imprecisă, dar continuăm să o folosim frecvent, probabil din obișnuință. Sau poate pentru că, o altă formulă, cea de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
să fac filme de un anumit gen, ci am putut să lucrez în propriul meu stil. Cum definiți termenul de film de autor? Filmul de autor reprezintă viziunea personală a regizorului asupra unui eveniment, se ocupă mai puțin de latura factuală a lucrurilor. De exemplu, dacă se face un film de 90 de minute despre Sulina, ar trebui să se înceapă din trecut, de la prima atestare documentară a localității, apoi să se urmărească istoria ei și să se arate cum s-
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
un film numai pentru piața românească și te întrebi dacă piața românească este suficientă. Dar ea nu este. Noțiunile de film documentar și de film de nonficțiune sunt sinonime sau există o diferență între ele? Se mai spune acum program factual, care poate să includă și alte tipuri de programe de televiziune, la limita reality show-urilor. Dar între nonficțiune și documentar nu cred că există o diferență. Sunt o grămadă de programe de televiziune, cu oameni adevărați, care îndeplinesc condițiile
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și cea religioasă va atrage după sine ștergerea distincției curente pe care o facem între lumea valorilor și lumea faptelor. „Totuși, nu există în principiu nici o rațiune pentru care descrieri morale și religioase complementare nu pot fi văzute drept tot atât de factuale ca și descrierile științifice. De exemplu, putem accepta drept un fapt moral că violul și canibalismul sunt rele. Dacă acceptăm asemenea enunțuri ca fapte morale, atunci nu va apărea irațional să se argumenteze că asemenea dimensiuni morale ori religioase, în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
drept un fapt moral că violul și canibalismul sunt rele. Dacă acceptăm asemenea enunțuri ca fapte morale, atunci nu va apărea irațional să se argumenteze că asemenea dimensiuni morale ori religioase, în descrierile noastre complementare ale realității, pot fi tot atât de factuale ca și variatele niveluri științifice ale descrierii.“ Ne putem întreba dacă a vorbi în acest fel despre „cunoaștere religioasă“ și „cunoaștere morală“, într-un mod care estompează delimitarea dintre afirmații ce pot fi susținute sau respinse prin raportare la fapte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
este pretutindeni, este omniprezent. Dumnezeu este imanent în sensul că pătrunde toate lucrurile și, totodată, transcendent în sensul că nu poate fi cunoscut prin experiență. Dumnezeu este real în sensul că există, dar nu este, totuși, o realitate de natură factuală, accesibilă cunoașterii prin experiență. Küng afirmă că Dumnezeu reprezintă transcendența în imanență, eternitatea în temporalitate, prin urmare absolutul în relativ. Ceea ce cuprinde totul și pătrunde totul nu este un obiect, o entitate despre care se poate enunța ceva. În formulările
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a renunța atât la încercări oricât de subtile și ocolite de a sprijini principii religioase pe baza rezultatelor cercetării naturii, cât și la tentația de a judeca credințele religioase de pe pozițiile științei. „Dacă religia nu mai poate dicta natura concluziilor factuale, care se află pe bună dreptate sub jurisdicția științei, atunci nici oamenii de știință nu pot pretinde o înțelegere mai înaltă a adevărului moral, derivată din vreo cunoaștere superioară a constituției empirice a lumii.“ Astăzi, o asemenea concluzie va fi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
up-to-date as possible about the evolution of religious discourse, the book also takes into account the new communication techniques, from apostolic, direct ones, to intermediate techniques, such as the Internet. In the book's carefully argued conclusions, starting from straightforward factual experience, the author advocates the need to fully recover religious discourse in today's secularized society, which feels the acute need for a profound and particularized approach to sacredness. Résumé Le discours religieux dans les médias de masse le cas
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
visions that address the senses and the intellect, but are not transferred to a scriptive level) and aestheticized aspects (those visions that exist primarily aș written documents; în Blake, however, they may or may not have been preceded by a factual experience). În either case, my demonstration hâș striven to be faithful to the poet's texts, from which I have cited conspicuously. I have also evinced that Blake's visionary works of art (primarily, the textual production) are characterized by
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
specialitate etc. Susținerea ideilor Căile convingerii și credibilității Lista ce urmează conține cinci modalități de a ne întări capacitatea de convingere și de a dobândi credibilitate în fața audienței. 1. Exemple sunt situații special alese pentru a reprezenta sau oferi date factuale. Exemplele bune trebuie să fie adecvate situației, scurte și să rețină atenția. Destul de des sunt prezentate în grupuri de câte două sau trei pentru a realiza impactul necesar. 2. Statistici pot fi mijloace excelente de sprijin dacă știm să lucrăm
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
variantă constă în a prezenta o descriere completă a problemei și apoi a arăta care este soluția care ni se pare a fi cea mai bună din punct de vedere logic. În soluția propusă va trebui să includem suficiente informații factuale ca să convingem receptorii că ea este practică și eficientă. * O altă variantă este de a oferi câteva soluții posibile pentru a arăta efectul produs de fiecare din ele și apoi să precizăm care alternativă este cea mai bună. Aceasta este
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
asupra ediției sau cataloagele, tot atîtea enunțuri de o anumită întindere, care au în comun statutul lingvistic al textului. Să nu uităm însă că valoarea paratextuală poate viza și alte tipuri de manifestări: iconice (ilustrațiile), pur materiale (imprimarea, fabricarea) sau factuale (vîrsta, sexul, trăsăturile particulare ale autorului...). De aici, abordarea este de ordin metodologic: vrem să dăm un conținut lingvistic la ceea ce, pentru G. Genette, constituie însăși specificitatea paratextului: aspectul său funcțional, sau, mai precis după spusele sale statutul său pragmatic
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
debut: the drama instinct and the tragic vocation?" What is the narrator's masterpieces tragic charm?", "How accurate is the time separation of his entire work the school books offer?", "Is Slavici a thesist writer?". Without intending to do a factual and documentary recreation of the writer's biography, the sub-chapters "Slavici the balanced", "Slavici the tragic" and "Slavici the great/valient" attempt to provide answers with a purely symptomatic character clarifying for the critic who puts the masterpieces on one
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a deciziilor celor care guvernează, cît a principiilor în virtutea cărora ei guvernează. La urma urmelor, orice putere poate apărea ca legitimă atunci cîiid pentru cei mulți, prin ceea ce gîndesc și sînt ei, menținerea instituțiilor existente este recunoscută ca o evidență factuală ce scapă oricărei contestații, oricărei îndoieli. În sens invers, se poate vorbi de o criză a legitimității atunci cînd la întrebările despre exercițiul regulat al puterii răspunsurile nu mai sînt evidente, "clare și incontestabile". În acest caz, datoria loialității nu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de un alt fel de ființă umană, capabilă să trăiască într-o lume care se schimbă perpetuu, care nu stă pe loc. Aș putea merge chiar atât de departe încât să spun, pentru demersul educațional: Ce rost are să predăm informații factuale? Informațiile se perimează al naibii de repede! Ce rost are să predăm metode și tehnici? Metodele se perimează atât de repede! Ce au făcut unii profesori la MIT, înțeleg eu, este să renunțe la predarea metodelor probate și verificate în trecut, în favoarea încercării
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
aprinsă în mișcarea vieții spiritului astăzi se consumă și scade. După ce s-au stins vulcanii marxismului, după ce au căzut ultimele fortărețe ale gândirii utopice, se instaurează convingerea că nu mai pot fi anticipate conținuturile vieții fericite, nici măcar într-o descriere factuală. Voința de a imagina un final fericit a dispărut și nu se mai riscă filozofii ale istoriei decât în planul cunoașterii ezoterice. Nihilismul culturii contemporane nu este numai criză a valorilor și absența unor transcendențe împărtășite: este și faptul că
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]