687 matches
-
și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” pururi la înălțimea chemării lor. Din aceste idei și sentimente a luat ființă, în mai 1915 această societate literară căreia, într-o clipă de entuziasm, și fără nici un gând de fală, i am zis «Academia Bârlădeană». (George Tutoveanu. Academia Bârlădeană. În: Graiul nostru, nr. 9, 10, 11, 1925, p. 113— 114). 5. Au participat: A. Balaban, N. Bogoescu, G. Buzdugan, Maria Grigorescu. Ion Buzdugan, Petre Cancel, Gr. Costandache, Nichifor Crainic, C.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
cineva în pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea o lecție fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii de metri cubi, cum am zice noi astăzi, și-l aruncă spre
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
corpul, ca lorzii aceia trecuți de nouăzeci de ani, le-a tăiat calea și s-a uitat în ochii lor ca și cum le-ar fi zis: „Nici voi n-aveți timp de mine, nu-i așa?“ În tinerețe, câinele fusese probabil fala uneia dintre casele mari ce împrejmuiau parcul. Soții D. nu s-au mai dus în audiență. Uitându-se cu atenție la câine, și-au dat seama că era la capătul puterilor. Câinii de rasă abandonați se prăpădesc repede, iar cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dureri mari îl silesc să stea pironit în pat și când rămâne el singur cu durerile sale, gânduri sfinte îl cercetează. Atunci își dă seama cât prețuiește sufletul. Atunci își dă seama că bogăția nu valorează nimic, că plăcerile și fala lumii acesteia sunt deșertăciune și întristarea duhului. Dumnezeu ne trimite suferințe ca să ne încerce. Pe acela pe care Dumnezeu îl iubește îl și pedepsește. Suferințele, durerile sunt o dovadă a deosebitei dragoste a lui Dumnezeu față de noi. Toți sfinții și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
statelor cu o dezvoltare superioară. Grandoarea peisajului românesc, cu piscuri solemne și câmpii setoase de spații, cu ape curgătoare și un imens portal spre întinderile mării, a primit în anii noștri acele piscuri ale tehnicii moderne, care pot să facă fală oricărei mari puteri industriale din lume. Evocându-le, noi nu uităm nici o clipă că ele reprezintă rodul artei politice a președintelui Nicolae Ceaușescu, care a urmărit neabătut, de a lungul furtunoasei sale existențe, programul partidului și a știut să echilibreze
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
se uite toți băieții la mine din spate și or să vadă cât sunt de diformă în uniforma aia care stătea pe mine ca pe gard. În afara școlii, vreo câțiva ani, de pe la 15 până pe la 17 ani, am purtat cu fală și mândrie boarfe date cadou de niște amici de-ai lui taică-meu din Germania. După aceea însă s-au terminat, nu mai știu de ce. Așa că trebuia să inventey. Am încă poze de pe vremea aia, pe care mi-e jenă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Știe cineva ce în seamnă «dihotomic»?“ Pe de altă parte, ca orice intelectual, Andrei Gheorghe este vizitat, în biblioteca în care și face veacul, de fantezii cu Nicoleta Luciu, pe care nu ezită să și le mărturisească în emi siune, feli citânduse pentru curajul și originalitatea de care dă dovadă: „Poate PSD ul să mă integreze și pe mine în Nicoleta Luciu?“ Ce so mai lungim? Mihaela Rădulescu și Andrei Gheorghe merită cu prisosință să fie încununați cu laurii culturii, iar
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
realizat un imens bloc-diagram cu întreaga zonă a localității, precum și punctele de exploatare a aurului. După vizitarea muzeului, mergem în centrul istoric al Roșiei Montane. O mică piața, înconjurată de clădiri vechi, multe în ruină, dar care mai păstrează urmele falei de altădată. Fără explicații prealabile, suntem invitați într-o sală mare a unei cladiri vechi. Contrastează aspectul vechi, cu miros de statut, față de dotările moderne din interior: scaune ergonomice, ecran de proiecție ce coboară din tavan, videoproiector, instalații de sonorizare
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
unui secol și ale unei arte. Imaginile filmului italian Lumea Nouă care prezintă călătoria unor emigranți de la 1913 au același gen de putere. și puterea lor e cu atît mai remarcabilă cu cît nu derivă din mărime, din slava și fala tipice superproducției. Filmul lui Emanuele Crialese e o epopee minimalistă, dacă vă puteți imagina așa ceva ; nici măcar nu ne arată Statuia Libertății. Atunci cînd emigranții pornesc la drum, nu vedem vaporul în plan general, avîntîndu-se triumfător în larg. Postul nostru de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de vreo doi metri, cu care să tragă spre mal blestematele de felii, ca să le ascundă vederii. Cu chiu cu vai, ba tăind, ba rupând, nuiaua a fost gata și Lențâca, întinsă pe burtă la marginea apei , începu să tragă felile spre mal. Două a reușit să le scoată la mal și fata răsuflă ușurată că va scăpa de grijă. întinzându-se pe mal să scoată bucățile mai depărtate s-a dezechilibrat și a căzut pe neașteptate în apă. Se reculese
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a lor morminte, ale laurilor foi / Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi./ Ridicați pe piramida nemuririi faima lor, / Scriți în cărțile de aur, cântecul nemuritor./ Pe copii la sânul vostru, alintați-i cu-acest cânt /Povestindu-le cu fală, al eroilor avânt / Dezveliți tot adevărul și le spuneți tuturor, / Cum muriră frații noștri, pentru neam și țara lor. / și pe sacrele morminte, puneți lacrime și flori, / Spre a fi mai dulce somnul, miilor de luptători.... » După interpretarea acestui imn
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tot eu sunt de vină! Țamblac caută s-o dreagă mai diplomatic: Nu... nu că tu ești de vină. M-am exprimat eu greșit. Dar, cum să spun, Maria, iartă-mă! Dar... firea ta... prea mândră... prea rece... Mai lasă fala aceea porfiroghenetă. Uită leagănul de purpură în care te-ai născut. Și apoi, toată ziulica cu nasul în cărți, în genunchi pe la icoane; te-ai gălbejit, te-ai sfrijit de tot. Ce atâta pocăință, că doar ești curată ca lacrima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Maria înalță capul cu mândrie: Chiar când soața e de neam împărătesc și n-a fost învățată să se plece în fața nimănui?! Maria, începe el, domol, sfătos, nu-ți fie cu supărare, socot că în sufletul tău e prea multă fală. Ea te ține în lumea ta, departe, străină de Ștefan, de Moldova lui. Îți cunoști tu, bărbatul? Cunoști tu gândurile, frământările lui? Cunoști tu sufletul Moldovei, a cărei Doamnă ești? Maria își mușcă buzele să nu izbucnească în plâns: Unchiule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
glorie! Justifică și galbenii Papei! Prinde doi iepuri dintr-un foc! Isteț băiat, Mateiaș aista... După război, mulți viteji s-arată! Îl roade viermele pizmei că de ce altul să-i uzurpe faima lui de "Mare Apărător al Creștinătății"! spune Mihail. "Fală goală din creștet până-n tălpi!" E lihnit după mărire, adaugă Stanciu. Cine-l împiedică să sângereze și el? Să-și cucerească gloria cu sabia, nu cu gura! spune Vlaicu. Ne jucăm de-a baba-oarba cu slăviții crai și nu vedem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu ea, ajunge cu ea la o intimitate, la o familiaritate care o face să circule mai viu între conștiințe ; poate astfel provoca o înțelegere mult mai autentică, mai profundă, deci mai dramatică, mai „existențială”. Unii ̀ își fac o fală din refuzul oricărui compromis. Dar asta e o iluzie, cel mai adesea onestă, dar nu chiar totdeauna. Nu se poate trăi fără compromisuri. Totul e o chestiune de priorități și de simț al valorilor. Compromisurile sunt legea co existenței, legea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
uneori de indignări sublime, de mânii auguste, intratabile. Cultura lui imensă, asimilată profund în opera lui târzie, e azi evidentă pentru toată lumea, dar în trecut nu i-o cunoșteau decât puțini. Nimic nu-i era mai străin decât ostentația și fala. Cu el s-a întâmplat un miracol ; a devenit la 70 de ani un mare poet, un poet genial în cel mai strict înțeles al cuvântului. Orice s-ar spune, înainte nu fusese decât un poet minor. Această bruscă transmutație
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a vrut sau n-a putut să învețe carte. A fost dat să învețe o meserie. Nici la meserie nu s-a arătat sârguincios. A învățat meseria de cizmar. Când era cavaler, flăcău cum se zicea la noi, spunea cu fală: „sunt pantofar de București.” Bunicii i-au cumpărat calapoade și toate uneltele necesare acestei meserii, l-au aprovizionat cu talpă și piele pentru cizmărie, dar el nu s-a ținut de treabă. Într-o duminică, pe la sfârșitul lui iunie, când
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe o oarecare, pe tine excepția vieții, așa cum gândea bietul Eminescu despre urmașii săi . „Și-n convoi de-nmormântare, falnic ca o ironie, va vorbi un mititele, nu slăvindu-te pe tine, lustruindu-se pe el, sub a numelui tău fală”. Mămica mea scumpă, tu ai fost aurul și piatra pe care n- au băgat-o în seamă zidarii. Dacă un inel de aur de 14 carate s- ar mândri neștiind că lângă el se află o tonă de aur de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și atelierele sale, cu dughenele, pivnițele, palatele și instalațiile de salubritate, cu temelii de biserici de care, până la Pușcașu, nimeni n-a știut nimic; lui îi datorăm splendida restaurare de la mănăstirea Dobrovăț și miile de obiecte descoperite care ar face fala oricărei expoziții; toate datorează renașterea lor acestui înrăit întru arheologie. Ce-i drept, Nicolaie Pușcașu nu prețuia deontologiile profesionale. Un arheolog care sapă distruge prin iminență locul care, până la el, a păstrat în poziționarea inițială vestigiile istorice. Din această cauză
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Verona) La ieșirea dinspre San Martino Buon Albergo (Verona) a autostrăzii «Serenissima» Venezia - Milano, pe o mică creastă, se înalță sugestivă o vilă și biserică maiestuoasă flancată de o clopotniță trainică. Colnicul, puțin ridicat peste câmpie e denumit cu multă fală Monte Grigliano. Iar biserica nu e altceva decât o absidă, preludiul unui edificiu maiestuos neterminat, dedicat Sfântului Apostol Iacob. Vila, ogivală cu ramificații gotico-maure, a fost construită de familia Milani și cu acest nume e și cunoscută. În timpul nopții o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece Și la brâu patru pistoale. Ceea ce supără îndeosebi pe cititorul de azi este erotica lui Alecsandri cu dulcegăria ei prea cunoscută. Zamfira cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de rabini turbați din Ierusalim. Și dacă egiptenii se războiau în draci cu înrăiții filisteni, vin și îi întreb pe ivriții care se fălesc de le-a ajuns gura pînă la urechi: unde era faimosul lor rege Solomon și toată fala lui de o para chioară, dacă izvoarele istorice îi prezintă în acele locuri și acele vremuri, pe filisteni și nici urmă sau miros de ivriți pîrliți și născociți după atîtea secole? Diodor din Sicilia în Biblioteca istorică amintindu-l pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
constitutivă a imperiului roman și deci cetățeni liberi, colindau tot olatul în lung și-n lat pentru a aduna cît mai mulți prozeliți și tușina cît mai multe moțuri ale bărbăției de la Neamuri și pe care îi proclamau cu multă fală iudeo-creștini și iubiți de Iahwe. Golănia l-a supărat rău pe împăratul roman Ha-drian(117-138), care le-a potolit zelul ticălos asupra Neamurilor, printr-un edict dat pe la anul 130 și care interzicea tăierea împrejur a mozaicilor și practicarea cultului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și plîng în hohote. Acești tineri geți, prin cetate vor umbla numai în zdrențe. Sfîntul a spus că aceste măciuci ne-au dat numai boală(pagubă). Eu privesc la acești iubiți și văd dacă întîmplarea rea nu le-a micșorat fala din ochi. Am dat puțină vopsea și sa-mur precum și un val de pînză și fir de aur pentru a face haine deosebite. Anul a fost cu apă multă, să înmuiem pînza de in și să o lovim cu putere pînă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la tocilă și l-au așteptat pe bădia Filipoi Enia să-l între- be de ce poftește la toriștea lor. Pentru că urgia era mare, s-a adunat neamul geților din toate ținuturile și rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala și falanga lor. După ce și-au îndepărtat avutul și familiile de Istru, geții au aplicat tactica pămîn- tului pîrjolit să-i macine pe dușmani prin sete și foame. După înverșunarea luptelor au cugetat ei(erau oameni cu glagorie) că este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]