2,300 matches
-
se urcaseră în gâtleje. Lică și Arapu arătau cu degetul în față, gâjâind : îîî! Îîî! Îîî! Neamțul nu mai trebuia să agite felinarul. Îi tremura suficient mâna. Și domnului Ionescu îi tremurau hățurile în mâini, agitând fără voie caii. Cu fălcile încleștate reuși totuși să bâlbâie : -Trââ...trââ..gii...Li...li...căă! Idee total absurdă. Lică putea împușca, fie pe Tudorel, fie armăsarii. Dar, cine mai gândea în clipele ălea?! Apoi, armăsarii au început să alerge și mai repede pentru că simțiseră
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
din crăpătura stâncii în care se prinseseră mustățile-i flocoase și barba. - Potolește-te, măi frate! îi strigă Mărțișor. Potolește-te dacă vrei ajutor! - Hă, mă ajuți? bulbucă ochii vântul cel zănatec. - Te ajut, dar potolește-te! Mai tacă-ți falca! Vântul se mai potoli, dar tot se mai zbuciuma din când în când. Când se mai liniști vântul, Mărțișor urcă rapid în vârful muntelui, până la stânca despicată. - Cum nimeriși aici, nenișorule? - Iaca și eu,ca nărodul.Cu capul eram după
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Acasa > Literatura > Proza > MAGIE Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se aglomerară norii, se-nghesuiră unul în altul, năprasnici, negri, cu fălcile umflate, gata să-și sufle agoniseala. Parcă cerul nu-i cuprindea și voia să-i zvârle dincolo de zare. Un fior îmi împunse strașnic în imimă și ca o gheară se încleștă asupra ei sugru- mând-o. Înlemnisem cu mâinile lipite de
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
țigară care-i cădea printre degetele ce-i tremurau și o îndemnă pe femeie să vorbească: - Da spune odată, femeie, că fac explozie! A ascultat toate cele povestite de femeie punându-și răbdarea la grea încercare. Scrâșnea din dinți cu fălcile strânse, își freca mâinile în neștire și își fremăta picioarele pe loc, de parcă ar fi fost în alergare, să poată fi atent și să nu întrerupă relatarea... Referință Bibliografică: DARUL DE CRĂCIUN (2) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
Dumnezeu. De atunci așteptăm și alte întâlniri, fără șanse de împliniri. • Viața își schimbă adesea culorile; când e rozalie, când e cenușie. • Societatea te ține în hățuri, să nu pici în negrele ei găuri. • Ne place să plângem și din fălci să strângem. • Omul vrea totdeauna mai mult decât are și cât încape în buzunare. Prostia circulă în lume de parcă ar fi o stea cu renume. • Nu te predai destinului de nu-ți întinde capcana lui. • mie de nopți de iubire
GÂNDURI REBELE (46) ��' AFORISME (19) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369551_a_370880]
-
minunata și mult iubita sa fiică va muri. Adică... nu va mai fi... N-o să-i mai vadă niciodată chipul zâmbitor? Vor rămâne doar amintire veselia și jocurile sale din Grădina Fericirii Veșnice? De-acum singura lui mângâiere vor fi fălcile lui Uragan de Foc sau prostia imbecilă a lui Foc Nestins? Sau bulbucații ochi ai căpcăunilor Cap Pătrat? Cum de-a ajuns aici? Dacă Mărțișor nu este un dușman al său, așa cum crede în mânia sa? - Nuuu! se pomeni că
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
niște monștri care se apropiau agresiv de el, hotărâți să-l strivească sub tonele lor de beton. Iar ploaia asta îi biciuia sufletul și i-l spăla de gândurile otrăvite, dizolvându-le. A ajuns acasă ciuciulete, tremurând de-i scăpărau fălcile. Apartamentul era pustiu. Dora, la serviciu și copiii la școală. A schimbat țoalele ude, a fiert niște țuică, i-a pus zahăr, cuișoare și piper,așa cum îi plăcea lui și s-a aruncat în pat, cu ibricul și paharul pe
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
și nici el nu provoacă așa o zguduire în cap! Puiul de șarpe nu cunoaște această spaimă, culmea, pricinuită de om, omului, nu de om șarpelui! Dar, o doctoriță dintre puținele câte or fi în lumea suspinătorilor cu mâna la falcă preschimbă larma săpatului în creier prin canalul măselei, într-o simfonie a oaselor craniene. E așa de frumoasă și delicată doctorița, încât găurirea ori smulgerea măselelor părând aducătoarea morții, aduce durerea de bunăvoie, în tot cazul...! E adorabil de privit
DR. DIANA-GEORGIANA TRIFAN. INEPUIZABIL MOTIV DE ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353337_a_354666]
-
apă de la canalul din curte și s-a dus în biroul ei: --Vă rog să primiți acești trandafiri înrourați cu lacrimile mele! Sunt lacrimi de păreri de rău pentru supărările pe care vi le-am făcut cu marfa mea. Cu fălcile încleștate, șefa Marketingului i-a aruncat o privire jupiteriană. Ca și supremul zeu mânios, ar fi vrut să-l trăsnească, aruncându-i un fulger în gura cu care debita asemenea prăpăstii. --Lacrimile dumitale?..Ce tot bâigui acolo? Ăștia sunt stropi
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
pasărea, / pasărea mănâncă viermele, / viermele mănâncă iarba, / iarba mănâncă resturile omului, / resturile omului mănâncă piatra, / piatra mănâncă apa, / focul mănâncă aerul, / aerul mănâncă pământul. // Este de mâncare cât este, / dar ea nu se termină niciodată. Zgomotul caracteristic / este acela al fălcilor mestecând. // Iată acum principiul: / cea mai mare dimensiune din cosmos este punctul. / Unul nu este mai mare decât altul. / Muntele este un punct... («Contemplarea lumii din afara ei; partea I: nervul terestru» - SEM, 121 sqq.). Amplul poem, Contemplarea lumii din afara ei
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
deget, așa vor vota tâmpiții. Mai ales, dacă le voi spune eu cine a fost corect în primăria asta, adică cine le-a apărat interesele. Abia aștept alegerile să-mi prezint candidatura. Și rânjetele curgeau, curgeau, de pe buzele strânse și fălcile încleștate. Dar onorabilii „cetățeni” implicați în „problemă”, ce făceau? Ce să facă? Stăteau în așteptare. Fiecare cu așteptarea lui. -va urma- Referință Bibliografică: S.R.L.AMARU-9 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1630, Anul V, 18 iunie 2015. Drepturi
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
un altul. - Bunicule! - am auzit-o pe Catincuța. Uite, știu și eu să înghit această bilă! Și nepoțica schița gestul de a înghiți bilă de cauciuc pe care o palmă între degetul mare și podul palmei, iar cu limba umflă falca, creandu-mi impresia că are bilă în gură. După care înghiți mimând. - Bravo! Ai învățat ceva... Întunericul se lașase peste oraș. Drumul spre casă ne alunecă sub tălpi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografica: Materializare în cuvânt / Al Florin Țene : Confluente
MATERIALIZARE ÎN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354354_a_355683]
-
opreau leșinați lăutarii...Iar erau luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-un buton, stopând vijelia de pași. Iar auzeai strigăte: -Mușcă, mă, o Baltă! sau: -Rupe, bă, un Litaidoi! Zi-i, bă, Căzăcelele! Arde, bă, un Rustem! Bieții lăutari!..Ziceau
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
făcut ultima oară împreună. Iar asta în primul rând pentru că el nu mai este tentat să fie proaspăt bărbierit, ea nu mai folosește de mult lenjeria intimă sexi și în plus cască amândoi când sunt împreună de li se rup fălcile. O să insistați și mă veți întreba din nou „Acesta este chiar tot romantismul din ei?” Cred că mai au totuși ceva rezerve, pentru că și-au făcut amândoi conturi pe site-uri de socializare și de întâlniri, unde flirtează cu destul de
ROMANTISMUL SE TERMINĂ ACOLO UNDE ÎNCEPE REUMATISMUL de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354158_a_355487]
-
fiind în traiectoria ei chiar spre momentul final, poi, a ricoșat ca naiba în neștire la cum s-a înclinat barcă lor, s-a vânturat în aer vâsla aceluia, ieșind foarte mult din apă, s-a proiectat din plin în falca mea dreapta. Ooo-ah, au-au, am țipat, lăsând pentru un moment vâslele și frecându-mi față, ochii..mă întrebam de eram întreg, apoi mă uitam la cârmaci, un prichindel.. pe care „antrenorul mi-l tot bagă pe gât la astfel
AMINTIRE RĂZLEAȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347119_a_348448]
-
și i‑a pus sticla la gură, încercând să‑i toarne câte puțin. Ea a simțit mirosul și gustul. „De unde naiba a mai procurat animalul coniac Ovidiu?” A încercat să strângă buzele. El a insistat și i‑a prins puternic fălcile cu o mână, obligând‑o să deschidă gura. Cu toate sforțările ei de a ține dinții strânși, i‑a turnat cu abilitate o cantitate destul de mare. Ea a înghițit forțat ca să nu se înece, a tușit și a deschis ochii. - Așa
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
cer părând să cuprindă totul într-o imagine apocaliptică. O spaimă cumplită i-a cuprins pe toți. Hitler stătea nemișcat și privea scena în timp ce broboane grele de sudoare îi apăruseră pe frunte. Camerista mai relatează că sesizase un tremurat al fălcilor dictatorului iar privirea acestuia părea că este total supusă unei anumite forțe care-l fascina și care-l subjuga totodată. A murmurat și câteva cuvinte de genul:,,Ce trebuie să se întâmple se va întâmpla” sau cam așa ceva , după spusele
O CARTE SI O EMISIUNE TV de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358627_a_359956]
-
Dacă-i bulim acum, Tătucul nostru se va bucura mult, că lui îi place chestia asta! - Bă, da luna, ziua, ora, o știi cumva, că vreau să mă fac de râs în fața Marelui Nostru Stăpân și s-o iau în fălci! - Da! Suntem în luna a cincia, ziua a zecea... - Mdaaa, e bine! Declanșați faza unu! Și, bă, ține minte câte zile oi avea! Dacă faci un lucru fă-l bine, că Stăpânul nostru nu-i chiar cel mai milos din
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
indescriptibilă a unității primordiale sempiterne. Perimetrul societar complet desacralizant al postmodernității poate fi asemuit fără rezerve azi cu un fel de Nifellheim mitic, „ținut al umbrelor și al cețurilor” la nordici, unde își are sălașul hidosul balaur Nidhögg, fiara cu „fălci veninoase” care iese mereu din apa urât mirositoare a Hvergelmer-ului spre a pocni cu ură peste față și suflet rădăcina marelui arbore legendar al lumii - Yggdrasil. Omenirea începutului de secol XXI nu dispune în cadrul strategiei sale de supraviețuire firească de
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
UN RATAT CELEBRU Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 756 din 25 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Într-una din zile, cum stăteam eu așa liniștit acasă în fața televizorului, cu telecomanda veșnic în mână, intră nevastă-mea cu o falcă în cer și una în pământ, îmi aruncă o privire de îngheață apa în conductă și tună: - Ești un dobitoc și o să divorțez de tine. Animalule! Cum ai putut să-mi faci asta? Am crezut inițial că e vreo replică
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
pentru niște bani blestemați, sau alte cadouri ce i se ofereau... Dar cum pișicherul era uns cu toate alifiile, șmecherii pe care bărbații le cunosc din încercările lor de-a cuceri cetatea femeiască, i-a spus punându-și mâna la falcă. - Păi... boierule, nimic mai simplu: îi faci dumneata o vizită mâine și te rog să nu uiți niciun cuvânt din ce-ți spun. (Vorbele pe care i le-a spus în momentul de față, nu-i aparțineau. Cu ceva timp
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
interogative, care reia aceiași formulare în întrebare și o alta în răspuns), Bruno întreabă: Unde se află în potență distrugerea Troiei? Într-o femeie. Cine a fost instrumentul distrugerii forței samsonice? Vreau să spun a acelui erou, care, cu o falcă de măgar pe care o găsise, a devenit triumfătorul de neînvins al filistinilor? O femeie. - Cine a înfrînt la Capua avântul și forța marelui căpitan și dușman perpetuu al Republicii romane, Hanibal? O femeie! - Spune-mi, o, profet citared, care
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
gustă, nu mai vrea altceva ! Toți te doresc și toți te așteaptă Și nu e unul, să nu te vrea...! La țestul minunii-ți, cu toții fac coadă, Să capete-un codru, mai mic sau mai mare... Să-ți rumege-n fălci dulcea plămadă În gândul ascuns, dorește oricare... Și cel ce-n pruncie-avu scutec ales, Și cel ce crescu rostuind mămăliga, Spre miezul tău dulce, cu toții dau ghes Și-și mână cum pot, cu toții cotiga... Ești visul de-a pururea al
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
în ordinea cererilor, dar mai renunța unul, altul își ceda rândul unui prieten ... Câteva luni am participat la ședințe cu aceeași nepăsare cu care mergeam la ședințele de sindicat. În primele cinci minute mă apuca un căscat de-mi trosneau fălcile. Dacă dura peste jumătate de oră, adormeam de-a dreptul. Actele le semnam fără să le citesc - CEC-uri, state, balanțe, procese- verbale. Oricum nu înțelegeam nimic din ele. Țin minte o remarcă facută de contabilă în momentul semnării unei
CORUPŢIE LA CAR de DAN NOREA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360133_a_361462]