1,434 matches
-
din 19 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ORICÂTE CUIE !! Oricâte cuie mi-ați bătut, Încercând să fiu distrus, Eu am luptat și am tăcut, Pentru a ajunge sus. Nu mai încercați zadarnic, Să demolați ce am construit, Voi merge înainte falnic, Cu pași mărunți spre infinit. Mă criticați că nu-s modest, Eu vă arăt doar cine sânt, Cum am trecut al vieții test, N-am fost o umbră pe pământ. Am să trec și eu în neființă, Fiind un simplu
ORICÂTE CUIE !! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Oricate_cuie_mihai_leonte_1374219398.html [Corola-blog/BlogPost/360437_a_361766]
-
că oamenii il foloseau ca să se ghideze în drumul lor . Însă timpul nu iartă pe nimeni iar el , copacul , îmbătrânise , Crengile au început să i se usuce , frunzele să-i cadă rămânând doar câteva duzini în ceea ce mai rămăsese din falnica lui coroană . La umbră acelui trunchi găunos m-am oprit și eu , l-am privit și l-am numit " Omenie " Referință Bibliografica: Povestea unui copac / Remus Strugar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1870, Anul VI, 13 februarie 2016. Drepturi
POVESTEA UNUI COPAC de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/remus_strugar_1455318433.html [Corola-blog/BlogPost/342658_a_343987]
-
artista Ileana Ciuculete cânta iubiri și răniri, fericiri și devastări, bucurii și întristări, speranțe și dezamăgiri însuflețite, nu ipotetice. Glasul ei era o alee de promenadă prin viață, era un tren de venit și de plecat în și spre gări falnice ori spre gări ruinate, spre gări forfotitoare ori spre gări pustii ale vieții sufletești umane!... Interpreta Ileana Ciuculete cânta de smulgea și oblonul schimnicului, era bună cu oamenii, încât o vină a sa era virtute pentru altcineva, era frumoasă încât
ILEANA CIUCULETE. CÂNTECE INDEXABILE LA PREFERINȚA DE IUBIRE, VESELIE ȘI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1489645672.html [Corola-blog/BlogPost/374129_a_375458]
-
flori. Pentru invalizi, persoane în vârstă stau la dispoziție trenuri aeriene și tramvaie pe șine care dau posibilitatea acestora să se bucure de inimaginatele și unicele priveliști florale. De asemenea, vizitatorii au posibilitatea de a poposi la umbra ramurilor unor falnici arbori, sau a se opri la o gustare la unul din chioșcurile culinare specifice Olandei. Există numeroase lacuri artificiale pe ale căror întinsuri plutesc vaporașe de distracție, precum și locuri pline de umbră unde sunt jocuri acvatice pentru copii. Tendința unor
K E U K E N H O F PARCUL FLORILOR ŞI AL STATUIELOR de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1490805176.html [Corola-blog/BlogPost/371826_a_373155]
-
pună ție semințe la mai mult verde și apari în pictoriale.Bine ți-a zis Vadim că arăți că o maimuță ...semneni izbitor.Crezi că dacă ai stat 3 luni în Argentina și l-ai cunoscut pe ambasator ești mai falnic?Limbajul tău calculat ușor semidoct mă face să te compătimesc. Dispari din viața publică te știu prea bine trandafirași în ghiveci... Have you ever thought about creating an ebook or guest authoring on other blogs? I have a blog based
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
așteaptă Voicu, la vorbitor, Ce-ntoană tainic, dulce manelelor cântare Și-ți împleteste-alibiuri urat mirositoare, cu NUP de albe flori! Te plânge Abramburica, te plânge-n voce tare, Te plânge-n Zăbrăuți și locul tău natal; Căci umbra ta măreață în falnica-i zburare O urmă-ncet în fum de mici - ce lăcrimare Ce-i simț de bac... bca... bacaroal! Urmeze încă-n cale-ți și lacrima duioasă, Ce Vijelie varsă pe trist mormântul tău, Urmeze-ți ea prin zaruri de joc
La mormântul lui Marean Goagăl – poezie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18998_a_20323]
-
sora: - Leura! Leura! - Urmănaș! Urmănaș! Dar, din senin, nori negri se strânseră pe cer, pădurea se întunecă dintr-odată iar fulgerele , ca niște limbi de șerpi, se năpustiră spre ea. Apoi un vânt cumplit făcu să se-aplece copacii cei falnici, crengile se rupseră și un val de apă se prăvăli din văzduh. Pasămite, Știma Hribilor, supărată că i se luase odraslele slobozise acel potop nemaivăzut ca să pedepsească pe cei doi copilași. Urgia ținu multă vreme și oamenii satului, adăpostiți care
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435995517.html [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
ca să fii Stăpâni vin pe moșie și tu vei fi în hâm... Vândută ești tu țară,vânduți ai tăi copiii! Justitța e-n ceruri și e a celor mari Puterile oculte ți-au pus democrație Nu au rămas brazii,nici falnicii stejari, Vei fi o țară falsă,pe-un petic de hartie! Popor român din sâmbure de dac Vulcanul tău ar trebui ca să renască Să-ți schimbi destinul de popor sărac, Și să-nflorim iar vatra strămoșeasca! E vremea ca să curățim
POPOR ROMÂN DIN SÂMBURE DE DAC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1490302506.html [Corola-blog/BlogPost/378684_a_380013]
-
frumos miroase a lemn și-a veșnicie ! Frunze moarte învie natura limitrofă; eu încerc să scriu azi o poezie, Păunescu scrise azi ultima strofă. Cât de blând adie vântul astă seară ! Cât de șters și-arată munții șevaletul ! Pe sub brazii falnici, ducând o chitară Poezia-și plânge, cu rime, poetul. În acest noiembrie strâns ca pe un caier, la mormântul tău de flăcări jucăușe toți poeții țării trag salve în aer cu bătăi de inimi în loc de cartușe. Bard de suferință, te
5 ANI DE VEŞNICIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1446726721.html [Corola-blog/BlogPost/384704_a_386033]
-
în mod sigur nu era al lor, grecoteilor acelora le-a păsat fix în pix și, după mai puțin de un secol, ținutul înfrunzise de mlădițe Bundy care au crescut, și au crescut, și au tot crescut, pînă au devenit falnicii stejari Bundy din zilele noastre. Mișmașul, ciupeala, trocul, lingușirea, necinstea, bacșișul, furtișagul, nesimțirea, trîndăvia cît și alte tîrîtoare de casă au început să se înmulțească periculos, încurajate de ochiul bulbucat al conducătorilor nepoftiți. O baltă rîioasă, cu miros de ciubuc
Poporul Bundy by Cornel George Popa [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
cuprins: "Hotărârea Consiliului Local Lisa nr. 21 din 27.04.2005"; d) poziția nr. 32 se modifică după cum urmează: ... - coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Suprafața totală = 474 m²., suprafață construită = 59 m²., teren aferent = 415 m²., punctul Stejarul Falnic, vecini: nord - drum comunal, est - DN 51A, sud - Nicolae Gheorghe, vest -Surdu Ion"; - coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Hotărârea Consiliului Local Lisa nr. 22 din 27.04.2005"; e) la poziția nr. 97, coloana nr. 3 se modifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191671_a_193000]
-
aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Elementele stemei sunt preluate din vechile peceți utilizate încă din anul 1838. Acestea conțin elementele figurate în stema actuală. Păunul, cu ținuta lui falnică, simbolizează orgoliul binecunoscut și asumat al bănățenilor. Ramura din ciocul păunului evocă existența pământului fertil, dar și dorința de a face cuib, de a te așeza definitiv într-un loc bun. Clădirea din mijloc reprezintă primăria comunei, alături de care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259022_a_260351]
-
tehnici de securitate la Beaulieu, Hampshire. SOE a avut un număr mare de centre de pregătire, cercetare, producție și administrative. În perioada războiului, circula o glumă care spunea că „SOE” ar fi fost abrevierea de la „Stately 'Omes of England” („Casele Falnice Englezești”) ci referire la numărul mare de proprietăți impozante din toate regiunile țării rechiziționate pentru nevoile războiului. Operațiunile SOE din Franța erau conduse de două secții cu sediul în Londra. Secția F se afla sub controlul direct britanic, în vreme ce Secția
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
ale ei, din care trei prevăzute cu bastioane, cu mulțimea de tunuri care o apărau, în 1809 ofițerul rus de origine franceză Langeron le apreciază la aproape 200, dispuse în baterii construite după sistemul turcesc, cetatea Brăila avea un aspect falnic, impunător; bine apărată și bine aprovizionată, ea putea rezista și unui asediu îndelungat. Orașul se întindea în stânga cetății, cum priveai de pe Dunăre. El era, după părerea aceluiași Langeron: „mare și mai bine construit decât celelalte orașe turcești”. Se găsesc aici
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
lui;/ "Cea care l-a născut pe el a fost Damkina, mama sa./ "Pieptul mamei sale l-a supt el,/ "Doica care l-a hrănit, l-a umplut de o înaltă strălucire./ "Ademenitoare era figură să, atractivă privirea ochilor săi,/ "Falnica era ținută lui, un conducător chiar de la început./ "Când Ea, tatăl care l-a născut, l-a văzut pe el,/ S-a bucurat, a radiat, inima i s-a umplut de bucurie./ "L-a dăruit cu perfecțiune și i-a
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
alcătuit de Poliția Capitalei relativ la circulația automobilelor”. În 1904, anul înființării Automobil Clubului Român, s-a desfășurat și prima cursă automobilistică din România, pe distanța București-Giurgiu-București și retur, pe distanța de 120 km. Câștigătorul cursei a fost G.V. Bibescu. Plecarea falnicelor mașini a început la ora 10:30 - din cinci în cinci minute câte una. Participarea la cursă, în echipajul lui Bibescu și o femeie Marta Bibescu, prima conducătoare auto brevetată din România . Printre ceilalți cutezători care au făcut parte din
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
Te voi face "Jäger"!» În loc de aceasta trebuie să-i iei din păduri. Știu cum să se cațere pe o stâncă, cum să se ascundă în una din acele crăpături căscate în pământ după o secetă mare sau îndărătul unui stejar falnic. Înaintează încet și prudent, pentru a nu face niciun zgomot și, astfel, se pot strecura până la un post de observație ca să-l ia prin surprindere sau pot împușca generalii inamici.” În 1801 a fost constituit regimentul "Tyroler Feld Jäger" (Tiroler
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
studii de specialitate în revista „Gimnasticul român”. În 1899 a reprezentat România la Congresul Internațional de Gimnastică, de la Breslau. Viitorul dramaturg Ioan Valjan, care i-a fost elev, îl descria astfel: "Domnul Corbu, profesorul de gimnastică e înalt, arătos, impunător, falnic. Are o barbă blondă de general rus și o ținută marțială. Domnul Radu S. Corbu e bătăuș și, când pune mâna pe un elev aflat în vină mare, reprede barba blondă în el, îi trage câteva palme serioase și, cu
Radu Corbu () [Corola-website/Science/335146_a_336475]
-
ca-n apo ca lipsa emines ciană a stingerii universului din Scrisoarea I. Finalmente, poetul se-ntoarce / recade în Rai, într-un rai în care el se confruntă bucuros cu „dragostea“ Leului edenic: «Leul se plimbă prin iarba-nspicată, / printre merii falnici, edenici, / de dinaintea căderii-n păcat... / Mă vede și-mi zice: / „îngere, vino-ncoa’, să te mănânc...!“ // Iar eu mă las cu bucurie vânat și mâncat, / ca să răsar mai frumos din baliga-i spiralată. / Doar sunt în Rai / și n-am
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
cotcodăcit). Un exemplu al sunetelor scoase de cotconechezi este următorul: Împreună cu acei oameni, Sinbad călătorește pe spinarea monstrului în diferite regiuni ale pământului, ajungând într-un loc în care toate lucrurile par inversate, astfel încât o pădure de copaci înfrunziți și falnici crește în fundul unui lac adânc, apoi într-un oraș construit de insecte și pe un munte înalt de pe care curgeau puhoaie de metal topit. El descoperă legume care cresc în aer, păsări pricepute la geometrie și cai ce au oase
A o mie și doua poveste a Șeherezadei () [Corola-website/Science/334364_a_335693]
-
a fost o căbănuță din lemn, construită în 1898, în pădurea de lângă Castelul Peleș din Sinaia, la înălțimea de 8 m de la sol, între niște brazi falnici, la cererea viitoarei regine Maria a României pe când aceasta avea 21 de ani și era încă principesă de coroană. La cererea unchiului său, regele Carol I al României, principesa a organizat acolo ceaiuri pentru oaspeții pe care regele îi considera
Cuibul Prințesei () [Corola-website/Science/335333_a_336662]
-
cu iscusința, respectă, pe cît posibil, exasperanta dispunere anaforica a „și”-urilor), primele douăsprezece versuri ale pomenitului sonet sună astfel: „Satul de tot spre-a morții tihna tip - / Să nu-l mai văd pe vrednic cerșetor,/ Pe mărginit gătit în falnic chip,/ Credință dată relei sorți de zor/ Și cinstea-mpodobită rușinos/ Și fecioria pîngărită-oricînd/ Și chiar desăvîrșirea dată jos/ Și dreptul sub puterea șchioapa stînd/ Și graiul artei sub calus închis/ Și nebunia doctor pe dibaci/ Și adevărul nerozie zis/ Și
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
trăiesc un timp măreț, / Că mă-mbraci, că m-ai născut, / Iar eu mă uit peste Prut... Dar ce fel de ajutor / Când mai sunt măturător / Al străzii pe care stai / Plină zilnic de-ntâi Mai... / și ce fel de falnic timp / Când muncesc ca robu-n câmp, / Când ficatul mi-i distrus / De otrăvuri ce-ai adus; / Când ne mor copiii-n leagăn, / Iar tu cânți pe sub mesteacăn / și te bați cu pumnu-n piept / C-ai luptat și ai un drept
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
în fața armamentului tot mai puternic. Ultimul castel construit la Aberystwyth era considerat, la vremea sa, cel mai mare din Țara Galilor, dar astăzi este complet în ruină, oferind doar o palidă imagine a măreției sale de odinioară. Cum de a ajuns falnicul castel o biată ruină? Încă din secolul al XIV-lea acesta a început să se deterioreze. Pe la 1343, porțiuni mari din poarta de intrare și din podul basculant, precum și curtea exterioară se ruinaseră deja. Apropierea de mare a accelerat procesul
Aberystwyth () [Corola-website/Science/301554_a_302883]
-
Dacă lumina soarelui a fost pictată generos pe coamele dealurilor, țăranul apare frământat de gânduri negre în ", , ", etc. În perioada a treia de creație a pictorului, natura este înfățișată mai precis, cu copacii stufoși, cu lanuri îmbelșugate și cu păduri falnice. Atmosfera degajată de "Secerișul" tinde spre poezie, liliachiul din "" și vânturile tomnatice sugerate de "Căruțele cu nomazi" sunt variații ale anotimpurilor cu fluctuații ale luminii de sezon. Tablourile pe care pictorul le-a creat la Agapia (1914), la poalele Ceahlăului
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]