979 matches
-
Inimă-Rea“. Sotirescu este Chiriac; în vechea comedie îi lipsește numele de familie. Într-o altă listă de personaje, poate cea mai veche, Chiriac se numește Mălăiescu. Andrei este un prenume cu o rezonanță serioasă și gravă. Dimpotrivă, diminutivul Rică denotă familiaritate și veselie. Rică, familiaritate cam vulgară, de mahala. Mai interesant este numele Venturiano, un nume de apartenență curioasă, un nume exotic. Să fi inventat Caragiale acest nume? Nu, l-a găsit de-a gata, remarcă N. Iorga într-o notă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în vechea comedie îi lipsește numele de familie. Într-o altă listă de personaje, poate cea mai veche, Chiriac se numește Mălăiescu. Andrei este un prenume cu o rezonanță serioasă și gravă. Dimpotrivă, diminutivul Rică denotă familiaritate și veselie. Rică, familiaritate cam vulgară, de mahala. Mai interesant este numele Venturiano, un nume de apartenență curioasă, un nume exotic. Să fi inventat Caragiale acest nume? Nu, l-a găsit de-a gata, remarcă N. Iorga într-o notă din „Istoria literaturii românești
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
a placidității. Era singura pe care o puteam săruta (ținând-o pe după gât, dându-i pupici pe fălci sau pe bot), fără să ne temem că va da din cap sau că ne va lovi cu coarnele, iritată de aceste familiarități și gesturi amicale. Deși stai lipit de coasta ei (îi simți căldura sub tine, respirația, ridicându-te și pe tine cu câte-un oftat), continuă să rumege liniștită, privind parcă în gol. De aici, și verbul "a rumega", cu sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc 9 . Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; 9 Romiță Iucu, op.cit., p. 106 29 ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
o așa zisă pioșenie de fațadă. Aducem aici ca argumente descrierea evoluției relației cu Cinq Mars, realizată de istoricul literar Philippe Erlanger în lucrarea sa intitulată Le mignon du roi,,cadourile se succedau conversațiilor, iar Ludovic a împins fără ezitare familiaritatea [dintre el și Cinq Mars, n.n.] până la a-l numi pe Henric « Cher ami », lucru care, pentru acea epocă, era îngrozitor. Curtenii erau împărțiți între stupefacție, admirație și, poate deja gelozie față de acest cuplu complementar. S-a încheiat un târg
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
complementar. S-a încheiat un târg între cei doi bărbați: Henric nu va intra în această relație atâta timp cât nu a promis că «nu o va mai vedea pe Doamna de Hautefort ». Ludovic se va conforma acestei condiții sine qua non. Familiaritatea face repede loc confesiunii venind din partea celui mai îndrăgostit dintre cei doi, Louis: « vă ofer inima mea și vă promit că nu va fi câtuși de puțin împărțită cu altcineva».”6 În același timp avea însă relații cu Maria d
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
care ajungem, paradoxal, să-l iubim, "cu toate imperfecțiunile și stereotipiile lui".ooo La vremuri tulburi, ape tulburi, personaje tulburi care cultivă ambiguitatea (din considerente estetice, cum va spune al un moment dat un disident), relațiile amestecând stilul autoritar și familiaritatea. Balta devine, neîndoielnic, analogia cea mai potrivită lumii formate de formatorii profilor de "limbi și literaturi" pentru școlile proletarnice (industrializante sau agricolnice), populate de rurbani (orășeni de dată recentă, aducând în cartierele de blocotețe reziduuri de cultură "de la țară", țărani
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
nu însă și al Parizienelor, care nu sunt gata pentru sacrificiile maternității 291. Raporturile între Parizieni și copii sunt sociale și nu individuale. Copiii își văd puțin părinții, ei petrec mai mult timp cu servitorii, între membrii familiei nu există familiaritate, adresarea recomandată este "vous". Conținutul sentimental al acestui raport, în comparație cu alte țari sau timpuri, poate fi caracterizat că sărac 292. Exprimarea dragostei materne la aristocrați este codificata și corespunde rangului social. Problemă părinți/copii ridică mai multe probleme de ordin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dorită, imaginata și condiția să reală acutizează singurătatea și nefericirea; cele două motive sunt recurente în toate volumele quasimodiene, dar, mai întâi, în Canturile lui Leopardi care transpusese propriile idei asupra condiției umane în teoria numită a plăcerii. Dată fiind familiaritatea ermeticului cu această nu este de mirare că deseori eul poetic din versurile sale percepe viața că pe ceva straniu, îndepărtat care nu îi aparține: O altă viață m-a încătușat: solitara / printre oameni străini (În mine rătăcita orice formă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îndreptîndu-se către oniric, dacă nu chiar către fantastic și legendar. Din perspectivă tipologică, Melville rămîne, indiscutabil, un creator expresionist avant la lettre. Pînă și Queequeg (cel care îi devine prieten apropiat lui Ishmael și care ar trebui să-și dezvăluie familiaritatea în ochii "reflectorului") își păstrează culoarea de "straniu" (locus suspectus) freudian pînă la dispariția sa. Provine dintr-un trib sălbatic (cu obiceiuri canibale!) și, deși se află pe punctul de a fi creștinat de echipajul de pe Pequod, se închină în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
acces și la un exercițiu de cunoaștere presupunând recuperarea reperelor "căii știute și deslușite" de predecesorii a căror experiență de căutare a transformat spațiul cărții în "loc neted și călduros", marcat de confortul și sentimentul de securitate indus de ideea familiarității cu o tradiție implicită asumată și asimilată. Efortul hermeneutic văzut ca "întinsă înainte calea cea netedă și luminoasă a deslușirii sensului" devine, astfel, parte integrantă din acest proiect de dezvoltare și ameliorare personală (unde protagonistul poate să se "dăzvoalbe să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
general, obiecte care ne plac. La noi, în intimitate, acolo unde întâlnim în mod regulat elemente familiare, ne simțim bine și liniștiți. De aceea, poate, sfârșim prin a ni se părea plăcute elementele noi care ajung să capete statutul de familiaritate și regularitate. În acest caz creierul nu urmează o înlănțuire rațională, dar efectul este la fel de puternic. În mass-media (audio-vizuală în special) au darul de a proiecta anumite simboluri, imagini sau nume în această sferă familiară, pentru simplul motiv ca postul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
influențați de campaniile publicitare (întrebați în jurul dvs.)? Problema este că creierul nostru e sensibil la mărcile răspândite. Este suficient ca o marcă să apară pe un număr suficient de suporturi (afișe, televiziune, radio, reviste) pentru a crea o legătură de familiaritate cu ea, după cum arată un experiment. Christine Born, cercetător științific în domeniul neurologiei, a așezat voluntarii într-un scanner pentru a le măsura activitatea cerebrală în timp ce le erau arătate fotografiile a două mărci de mașini. Una dintre ele era foarte
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asupra mecanismelor involuntare ale creierului. Cazul micilor melodii (jingles), este emblematic pentru această situație, pentru că nu îl putem împiedica să nu ne mai sune în minte. Fiind cântate în buclă de creierul nostru, ele devin obișnuite și pot provoca plăcerea familiarității. Melodiile acestea devin însoțitoarele noastre de zi cu zi, ceea ce constituie un foarte bun mod de fidelizare a clientului. Pentru mai multe informații Kraemer, D.J., Macrae, C.N., Green, A.E., Kelley, W.M. (2005), „Musical imagery: Sound of silence activates
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mi-a povestit că, în Elveția, a fost deseori întrebat de ce inserează poeme sau jocuri sonore în romanele sale. Jurnaliștii strîmbau chiar din nas inițial, ca și cum ar fi fost vorba de o lipsă de gust sau de o stîngăcie datorată familiarității sale imperfecte cu obiceiurile spațiului literar francofon. Dar autorul le-a răspuns mereu, cu aerul cel mai firesc din lume, că așa simte el lucrurile și că e întru totul liber să-și urmeze inspirația, chiar dacă îi deranjează pe "ortodocșii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a beneficia, În mod semnificativ, de pe urma avantajelor comparative ale celuilalt. Deci societățile mixte sunt create pentru a exploata elementele de complementaritate dintre doi parteneri, prin Încheierea unui contract Între parteneri. Partenerii locali aduc În afaceri cunoștințe prețioase despre piața locală, familiaritatea cu birocrații guvernamentali și cu regulile locale, Înțelegerea piețelor de forță de muncă locale și, dacă este posibil, facilități productive deja existente. Partenerii străini pot oferi tehnologie avansată, know-how managerial și accesul la piețele de export. Pentru ambele părți, posibilitatea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
lipsite de efect, încît se poate vorbi de o "democrație prin simulare", conform expresiei lui Bachelard. Versiunea procedurală a democrației este universală și tinde să diminueze condiția de naționalitate. Dar aceasta presupune o bună cunoaștere a meandrelor instituționale și o familiaritate cu jargonul comunitar, care nu se pot aștepta din partea cetățeanului de rînd. Atunci nu mai este cu nimic surprinzător că aceste proceduri sînt folosite doar de grupuri organizate și dotate cu un capital financiar și/sau intelectual puternic (Kohler-Koch 1997
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
versetzen in den Raum der Kontemplation, was nur im Raume des tätigen Lebens gilt. Nämlich: daß die Welt immer wieder dieselbe sei“. Conceptul de „similaritate“ (Änlichkeit) devine astfel esențial în experiența hașișului și, deopotrivă, în cea a flaneurului. El explică familiaritatea întreținută de acest personaj cu orașul pe care îl străbate. În mai multe locuri, Benjamin no tează că flaneurul nu poate fi decât un localnic; este însă vorba de un localnic pentru care orașul reprezintă o arhi-scrii tură care se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
înscrierea sa „în durata“ memoriei colective și, în același timp, „locuirea“ sa ca labirint al copilăriei. Reluarea traseelor urbane nu are pentru flaneur sensul unei repetitivități oarbe (care ar fi de ordin, mai degrabă, tehnic), ci pe cel al dobândirii familiarității prin sesizarea urmelor lăsate de trecutul care își revendică amintirea (Gedächtnis). Un alt context, de data aceasta recent, poate preciza suplimentar figura flaneurului. Fără legătură cu actul mistic al lecturii și fără legătură cu lumea dialectică a secolului al XIX
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
schițează, de fapt, un punct de convergență între autobiografie și constituirea conceptului de „experiență“: într-un anume sens, primele pagini din Berliner Chronik pot fi citite ca o genealogie a experienței urbane și, plecând tocmai de aici, ies la iveală familiarități și corespondențe cu alte texte. Ocolul interpretativ prin stratul genealogic conferă conceptelor lui Benjamin un caracter concret, plastic, eliberându-le surprinzătoare laturi și accente literare. Primele incursiuni în lumea urbană sunt ghidate de doică (Kinderfräulein) și apoi de mamă, ambele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în durată constituie miza recuperării conceptului de experiență. În ceea ce privește lumea urbană, sarcina regăsirii experienței se poate traduce ca încercare de a regândi mișcarea dincolo de perceperea ei momentană, abstractă și, prin aceasta, angoasantă, străină. „A da chip“ mișcării, a-i regăsi familiaritatea înseamnă a-i percepe simultan actualitatea și posibilitățile, a o înțelege ca pe o criză a lumii și, concomitent, ca pe salvarea ei. Șocul întâlnirii cu fenomenul mișcării urbane este „depășit“ (aufgehoben) de întâlnirea cu originea ei multiplă. Cu termenii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
posibilă datorită iluminatului public, cel care pune în scenă, după cum am încercat să arăt, chipurile multiple ale clădirilor și străzilor. Mai apoi, felinarele cu gaz, fluturi ai nopții“, cu lumina lor mișcătoare, ritmată, sunt înlocuite cu felinarele electrice, iar magia familiarității urbane este spulberată: „Mit dem Aufblitzen der elektrischen Lichter verlosch das unbescholtne Leuchten in diesen Gängen [die Arcaden], die plötzlich schwieriger zu finden waren.““ În plus, arhitectura secolului al XIX lea înlocuiește opacitatea pie trei cu „po rozitatea“ luminoasă a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Ein Lyriker im Zeitalter des Hochkapitalismus sau Passagen Werk) îl arată pe acesta ca ascet al privirii, maestru al fizionomiei mulțimii și privitor nostalgic al orașului. Cele trei determinații descriu această modalitate a experienței urbane ca pe o recuperare a familiarității cu chipurile multiple ale metropolei, înscrise în urmele materiale ale străzilor sau clădirilor. Flaneurul nu „contemplă“ orașul în manieră teoretică, ci îl constituie, îi salvează memoria și îi resemnifică traseele. Ultimul pas al lecturii recompune imaginea dialectică a Berlinului din
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care le poartă, pieptănătura complicată, diferită de cea uniformizată și mai degrabă austeră a celorlalte personaje din anturaj. Tot în fundal se pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori simbolizând moartea, făcând parte din recuzita simbolisto-decadentă, ceea ce dovedește încă odată familiaritatea pictoriței cu secesionismul de factură simbolistă al picturii germane. Nuditatea femeii la Cecilia Cuțescu -Storck nu este sursă a senzualității, cu toate că în context ea reprezintă simbolic păcatul, gesturile confirmând acest fapt, numai că oroarea este acompaniată acum de milă, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2000, 128)197. Majoritatea reclamelor McDonald's exploatează miturile descrise mai sus și promovează "visul american", în general descris ca o acumulare de factori cum ar fi: o familie (soț, soție, copii), o slujbă, o proprietate (casă, mașină), libertate, naturalețe, familiaritate și suficiență de sine198, mit exportat în lumea întreagă. Ceea ce atrage la McDonald's-ul din afara Americii ține tot de "visul american" și de percepția viabilității lui. McDonald's este frecventat în general nu atât pentru hamburgeri, cât pentru posibilitatea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]