327,624 matches
-
1987, cu un Cioculescu octogenar, și cîteva texte rostite publicate doar fragmentar pînă azi, însoțindu-le de un comentariu fastidios și inutil, de care era mai bine să fim cruțați. La rubrica Documente, Barbu Cioculescu ne oferă cîteva date de familie (publicate inițial în Secolul XX acum un deceniu și ceva), iar Călin Căliman o intervievează pe Simona Cioculescu în legătură cu socrul ei. Interviul beneficiază de extraordinare fotografii de familie. Academia CAȚavencu nr. 38 ne informează că poetul și senatorul Adrian Păunescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
fim cruțați. La rubrica Documente, Barbu Cioculescu ne oferă cîteva date de familie (publicate inițial în Secolul XX acum un deceniu și ceva), iar Călin Căliman o intervievează pe Simona Cioculescu în legătură cu socrul ei. Interviul beneficiază de extraordinare fotografii de familie. Academia CAȚavencu nr. 38 ne informează că poetul și senatorul Adrian Păunescu și-a trecut în cont un examen parțial de doctorat cu (ați ghicit?) profesorul și președintele Academiei Române, dl E. Simion. Pînă să devină doctor, mai este oarece drum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
bogată în legende folclorice și simboluri, și pe de altă parte că, mai târziu, în Franța, era singurul din grup care cunoștea germana, bineînțeles în afara prietenului său Max Ernst, germanul parizian. Victor Brauner nu avea decât 15 ani când, împreună cu familia, a locuit un timp la Viena, unde avuseseră intenția de a se instala definitiv. În acele momente Viena încă se afla în culmea marei sale aventuri culturale. Conviețuiau acolo Jugendstilul și expresionismul, dar și mișcarea constructivistă, condusă de arhitectul Adolf
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
autorului. Cine vrea și cine va vrea să mă cunoască va trebui să stea de vorbă, în primul rând, cu sculpturile mele. - Care sunt rădăcinile dumneavoastră ? - Mama mea a fost, în tinerețe, domnișoară Cazaban. Cine erau Cazabanii ăștia? Erau o familie venită din zona de graniță a Franței cu Spania. Fratele mamei mele a fost scriitorul Alexandru Cazaban, un văr al meu a fost artistul de teatru Jules Cazaban, alții au fost profesori universitari, ingineri, medici. - Cum s-au întâlnit părinții
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
se-ntâlnesc toți oamenii care sunt făcuți unii pentru alții. Așa cum se întâmplă în viață, între oameni, tot felul de întâlniri, de stabiliri și de desfaceri de prietenii. Capriciile vieții. Mama, Maria Cazaban, era, cum ți-am spus, dintr-o familie franceză stabilită de mult timp aici. Pentru că, atunci când țara noastră s-a constituit ca stat, exista, ca și astăzi, o lipsă de specialiști capabili, de intelectuali care să inițieze o viață universitară; așa că s-a apelat la sora noastră cea
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
viață universitară; așa că s-a apelat la sora noastră cea mare, la Franța, care ne-a trimis o parte din specialiștii de care aveam nevoie. Unii dintre aceștia au fost și Cazabanii. Tot prin mama, sunt înrudit și cu o familie italienească, Barberis, de unde și rudenia cu strălucita regizoare Sorana Coroamă-Stanca, fiica verișoarei mele născute Barberis. Tata, Petru Irimescu, era de origine țărănească, fiu de țăran din Preotești, iar rude ale lui locuiau în satul Dolhești. În timp, ei s-au
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
cu totul altceva. Mai ales că, în perioada respectivă, Fălticeniul era un oraș foarte animat, cu multe reședințe boierești și cu un grad de cultură foarte elevat. Avea mai mult prestigiu decât în zilele noastre. Atunci s-a mutat toată familia mea la Fălticeni și am închiriat o casă pe care am modificat-o după nevoile noastre. Împrejurimile sunt minunate, poți să fii mai aproape de natură, de viața adevărată, pe care orașul o mistifică, uneori. “Dacă vrei să faci ceva, faci
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
multe în bronz, altele în marmură, în piatră, în lemn, în teracotă. Asta e viața mea. Necazurile cele mari au fost cele ale plecărilor pe lumea cealaltă: întâi ale părinților, pe urmă a soției. Încet-încet, am rămas cam dezgolit de familie. Fiecare ne așteptăm rândul. Eu am, însă, norocul unei alte familii: lucrările mele, care mă înconjoară și pe care le iubesc ca și cum ar fi copiii mei și colaboratorii mei din muzeu. - La fel ca într-una dintre sculpturile dumneavoastră, ați
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
teracotă. Asta e viața mea. Necazurile cele mari au fost cele ale plecărilor pe lumea cealaltă: întâi ale părinților, pe urmă a soției. Încet-încet, am rămas cam dezgolit de familie. Fiecare ne așteptăm rândul. Eu am, însă, norocul unei alte familii: lucrările mele, care mă înconjoară și pe care le iubesc ca și cum ar fi copiii mei și colaboratorii mei din muzeu. - La fel ca într-una dintre sculpturile dumneavoastră, ați avut un înger mereu alături. - Dragă, problema se împarte în felul
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
următoare sunt bântuit de visuri interesante; de exemplu, ultima dată am visat că premierul Adrian Năstase a născut prematur doi gemeni la Cotroceni, care nu mai era sediu prezidențial, ci maternitate. Drept care, dimineața m-am prezentat la psihologul meu de familie, prietenul Haralampy, care mi-a spus: - Mă, astea nu-s visuri, ci vedenii de om care nu și-a rezolvat problema doagelor la timp. Du-te acasă și două săptămâni nu te mai uita la telejurnale; bea ceai de cucută
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
revenit în minte deunăzi citind Academia Cațavencu din 16-22 septembrie. Aflăm că scriitorul Norman Manea relatează în recenta lui carte de memorii de la Polirom cum a trebuit să intervină, pe cînd locuia în țară, ca să fie aplicată „soluția extremă” unei familii de țigani, vecină de apartament. Cele patru personaje, „tatăl, mama, fiica și acordeonul”, ultimul, evident, „liderul grupului”, după cum scrie pe același ton discriminator dl Manea, au fost luați pe sus și urcați într-un camion. Dl Manea îi reclamase la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Tudorel Urian Posesor al unei biografii hollywoodiene (născut într-o familie de țărani din Caraș-Severin, trecut prin experiența de muncitor necalificat la Uzinele Mecanice din Oțelul Roșu și, ulterior, la ICVA București, absolvent al Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice București, ajuns după revoluție funcționar guvernamental
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
nici usturoi n-a mâncat, nici funcția nu-i miroase. Dna Puwak vrea să convingă Europa că habar n-a avut că fiul și soțul ei au făcut rost de fonduri comunitare în timp ce ea era ministru. Dar ca să salveze onoarea familiei, dna ministru își exprimă convingerea că și unul, și celălalt știau procedurile după care se acordă finanțări din banii U.E. Nu mai lipsește decît ca dna Puwak să declare că fiul și soțul ei n-au știut că ea a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
de rîs mi se pare că Adrian Năstase se bagă în asemenea chestii de tip “Rămîi, o, nu pleca, rămîi !”, cînd are pe căciulă doi bîzoi cît toate zilele: un ministru plagiator, la Sănătate, și unul acuzat de învîrteli de familie pe bani comunitari, la Integrare Europeană
Patria, Năstase și Iordănescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13500_a_14825]
-
fiindcă Albania, deși era comunistă, nu făcea parte oficial din blocul sovietic, pe care-l părăsise mai demult, în mod grotesc, ce-i drept (rîde). Fiindcă Albania era mică, bizară, nițel donquijotescă și trăznită, eu nu făceam parte din restul familiei socialiste. Iată de ce cazul meu a fost oarecum special. RB: Ați avut o bună primire datorată originii, dar și calității operei, și nu în ultimă instanță, norocului de a fi avut buni traducători. Fără ei nici un scriitor est-european nu-și
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
și a rămîne fidel onoarei de a fi viu, poate... RB: O spuneți și în calitate de medic? ALA: Am fost medic foarte puțin timp. De îndată ce am putut trăi din cărțile mele, am abandonat toate celelalte. Am fost medic fiindcă aparțineam unei familii de medici. Eram fiul cel mai mare, am fost crescut într-un stil foarte conservator. Tatăl meu era profesor la Facultatea de Medicină etc. Dar, săracul, a avut multe deziluzii, căci eu nu eram deloc interesat de toate acestea. RB
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
e de părere că plagiatorul e victima atacurilor unor grupuri de interese. În condițiile astea, să tot plagiezi în România condusă de PSD. Tot din EVENIMENTUL ZILEI: „Afacerea Puwak se întinde. FILIERA VERIȘOARA. Banii Uniunii Europene au fost cheltuiți în familie. Firma din Germania cu care familia Puwak a intrat în parteneriat în programul de 150.000 de euro primiți de la UE aparține verișoarei lui Iosif Puwak, soțul ministrului Integrării. «Specializarea» a fost de o neseriozitate evidentă. Cursurile au fost ținute
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
victima atacurilor unor grupuri de interese. În condițiile astea, să tot plagiezi în România condusă de PSD. Tot din EVENIMENTUL ZILEI: „Afacerea Puwak se întinde. FILIERA VERIȘOARA. Banii Uniunii Europene au fost cheltuiți în familie. Firma din Germania cu care familia Puwak a intrat în parteneriat în programul de 150.000 de euro primiți de la UE aparține verișoarei lui Iosif Puwak, soțul ministrului Integrării. «Specializarea» a fost de o neseriozitate evidentă. Cursurile au fost ținute în casa verișoarei lui Iosif Puwak
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
lăsăm nesancționate asemenea fapte și cerem demiterea urgentă a dnei Puwak, fiindcă a mințit cu ochii închiși.” Citat de același ziar, Stolojan a spus că din partea ministrului Sănătății liberalii așteaptă demisia de onoare. În județul Gorj, scrie tot ADEV|RUL, Familia Mischie dă startul anului școlar. Înainte de a cita, Cronicarul simte nevoia să vă prevină că variațiuni pe această temă au apărut și în alte ziare locale, încît e exclus ca reportera să fi fabulat: „Fiica liderului PSD Gorj, Marionela Mischie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
reprezentant al elevilor. Au mai urcat la microfon dna Sanda Mischie - mamă și consilier local - și o elevă prezentată drept «colega elevei Mischie»...”. Cu alte cuvinte, în nomenclatorul de funcții din județul Gorj a apărut și aceea de coleg al familiei Mischie. Să recunoaștem însă că tot acest circ rușinos nu s-ar putea face fără contribuția localnicilor care acceptă, fără să clipească, asemenea situații umilitoare. Vestitul Parc Ioanid, una dintre tot mai puținele insule ale vechiului București, urmează să-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
România prezentă, gunoaiele și dejecțiile - la propriu și la figurat - tind alarmant să sufoce vitalitatea acestui „popor român”, supraviețuind miraculos vicisitudinilor abătute val după val, de milenii, în spațiul „carpato-danubiano-pontic”. Tot mai mulți tineri, încurajați din răsputeri adeseori de propriile familii, se orientează în zilele noastre către emigrare după școlarizarea temeinică efectuată în țară. Depre aceste fenomene îngrijorătoare s-au scris/spus multe fraze în ultimul deceniu. Dacă însă au curs pînă acum destule valuri de proteste în mass-media pe tema
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
coordonată de cei doi și publicată de editura Tritonic s-a născut tocmai din activitatea lor didactică: Istorie la firul ierbii e o culegere de mărturii orale realizate de studenții anului II de Jurnalism, de cele mai multe ori printre membrii propriei familii - bunici, străbunici, apoi vecini și prieteni de familie. Subiecții au între 70 și ceva și peste 100 de ani, sînt majoritar femei (poate pentru că media de vîrstă e mai ridicată în rîndul lor, poate pentru că intervievatorii sînt ei înșiși predominant
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
Tritonic s-a născut tocmai din activitatea lor didactică: Istorie la firul ierbii e o culegere de mărturii orale realizate de studenții anului II de Jurnalism, de cele mai multe ori printre membrii propriei familii - bunici, străbunici, apoi vecini și prieteni de familie. Subiecții au între 70 și ceva și peste 100 de ani, sînt majoritar femei (poate pentru că media de vîrstă e mai ridicată în rîndul lor, poate pentru că intervievatorii sînt ei înșiși predominant tinere femei), provin fie din mediul urban (uneori
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
de prizonierat “la ruși”; cînd s-a-ntors în satul lui din Giurgiu, avea cruce-n cimitir și slujbele de pomenire gata făcute. Pentru Natalia Radu, războiul a-nsemnat fuga din Basarabia natală, o dată cu intrarea rușilor; au venit apoi românii, Natalia și familia ei s-au întors, și-au ridicat iar casa și acareturile, pentru ca patru ani mai tîrziu să ia din nou drumul Regatului, lăsînd în urmă totul părăsit și cîinii urlînd. I-au dus la Brăila, cu șlepul peste Prut, Ștefan
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
să aibă lucruri frumoase, să trăiască mai bine, a venit războiul, bombardamentele, au venit comuniștii... și ce-am realizat c-am muncit și-am luat prime? N-am realizat nimic, duduie, n-am realizat nimic.” Intrată prin alianță într-o familie bogată, fără să fi muncit vreodată, Catherina Iernici a trebuit să se angajeze, la mai bine de 40 de ani, ca muncitoare necalificată într-o fabrică de chimicale. Și viața Josefinei Banciu a luat o altă cale după 1945, la
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]