1,008 matches
-
într-o fază organizatorică tranzitorie, menită a produce trecerea de la școala de tip confesional-medievală slavonă spre un învățământ românesc de limbă greacă, modernizat sub aspectul conținutului, al tehnicilor de predare și al gradului de cuprindere 47. Acum, în plin secol fanariot, se pun bazele unei politici școlare, ce a avut un grad tot mai mare de includere în activitatea de guvernare a unora dintre domni. Lucrul acesta este vizibil pe deplin în hrisovul voievodului Grigore Alexandru Ghica din anul 1766, socotit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
domnești din Iași57. Formația intelectuală a lui Vasile Balș se fixează într-o perioadă în care, sub influența Luminilor, în Moldova, ca și în Țara Românească, procesul modernizării începuse deja, mai ales în domeniul ideilor și al culturii 58. Domnii fanarioți, precum Grigore al III-lea Ghica, au jucat un rol important în difuzarea ideilor iluministe, ca reformatori ai vechilor instituții, mai ales în domeniul învățământului și al culturii. În acest timp, Principatele Române intră tot mai mult sub influența culturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
între cei de rangul său... este singurul care, cu prilejul ocupării Bucovinei în anul 1774, a ales să rămână acolo până astăzi"74. Reformismul absolutismului luminat austriac i-a apărut mai potrivit temperamentului său dinamic, decât imobilismul oriental al lumii fanariote. Pentru aceasta a sacrificat așa cum singur mărturisea avantaje feudale pe care rangul și proveniența sa aristocratică i le-ar fi oferit "după legea din Moldova și din Valahia", spre a putea trăi "sub o stăpânire umanitaristă" și "luminată", precum cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
iosefinism în Monarhia de Habsburg. Calea reformismului austriac, "revoluționară" la acea vreme, i-a părut potrivită aspirațiilor sale iluministe, precum și temperamentului său dinamic. La acea dată, față de regimul corupt, înapoiat și despotic, pe care Poarta otomană îl exercita prin intermediul domnilor fanarioți, în Principatele Române, în încorporarea Bucovinei în "luminatul" Imperiul habsburgic, aflat în plin proces de modernizare, Balș vedea posibilitatea realizării mai lesnicioase a pasului necesar pe calea progresului și civilizației pentru națiunea română. Deși stabilit în Bucovina, acesta a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
spre a-și căuta dreptatea, iar Balș a putut să-și recupereze banii depuși drept cauțiune 90. Duritatea mijloacelor prin care domnul Constantin Moruzi a reprimat mișcarea boierească i-a întărit, o dată mai mult, convingerile sale privitoare la despotismul regimului fanariot. Pe de altă parte, ajutorul pe care l-a acordat lui Manole Romano avea să atragă asupra sa anumite resentimente ale domnului, ce se vor manifesta în viitor. Ca urmare a cererii generalului Spleny de a fi mutat într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bisericească, după episcop urmau stareții numeroaselor mănăstiri ortodoxe din zonă, care erau organizate după normele Sf. Vasile. În acord cu ideile iluministe ale epocii, boierul bucovinean condamnă fenomenul cumpărării posturilor în biserica ortodoxă, generat de suzeranitatea otomană și de sistemul fanariot corupt, în care "dezordinea, neștiința și abuzurile făceau parte din totdeauna din sistemul politic al Imperiului oriental și se întindeau asupra tuturor obiectelor și întâmplărilor". Astfel, deși aparent stareții mănăstirilor erau aleși de călugări și confirmați de mitropolit, arhiepiscopul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
terenurilor era împiedicată de situația juridică complicată a proprietății funciare din provincie. Constatarea faptului că în Bucovina existau foarte multe procese, iscate din cauza încălcării hotarelor moșiilor, era pusă pe seama neclarităților juridice și a proastei aplicări a justiției, de coruptul regimul fanariot, ceea ce făcea ca unele procese să fie reluate chiar de zeci de ori. În aceste condiții, pentru reglementarea situației haotice care domnea în domeniul proprietății funciare, autorul memoriului propunea inspectarea fiecărei proprietăți în parte, de o comisie imperială special numită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școlilor publice, în care "tinerimii să i se facă cunoscute odată cu noțiunile religiei adevărate și pe cele ale datoriilor, mai ales către stat și în special către concetățenii lor"161. Lipsa unui sistem educațional, precum și numeroasele abuzuri ale coruptului regim fanariot au influențat în mod negativ gradul de pricepere, sentimentele, ca și comportamentul locuitorilor, sădind numeroase prejudecăți. La aceasta se adăuga și faptul că preoții de țară, aflați într-o condiție economică și spirituală precară, nu erau în stare să contribuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din Cernăuți spre Iași, însoțit de secretarul de limbă română al Administrației militare a Bucovinei, Damian Holban 16. Misiunea sa în capitala Moldovei nu a fost de loc ușoară, dat fiind faptul că, pe toată durata șederii sale, suspiciosul domn fanariot Constantin Moruzi, un devotat al turcilor, l-a supus "unor șicane din cele mai dificile și periculoase". La baza suspiciunilor domnului stătea faptul că, așa cum declara Balș, "era proaspăt întors de la Viena", iar "boierii îi erau prieteni și rude". Prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
suspiciunilor domnului stătea faptul că, așa cum declara Balș, "era proaspăt întors de la Viena", iar "boierii îi erau prieteni și rude". Prin alegerea locului șederii sale în Bucovina și prin poziția pe care o deținea, el stârnea îngrijorarea și teama prințului fanariot, care vedea în el "un susținător firesc al interesului privat al acestor țări, care a fost întotdeauna diferit" de al fanarioților și considera că prezența lui la Iași, ca însărcinat de afaceri al habsburgilor, putea avea o influență negativă asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a fost întotdeauna diferit" de al fanarioților și considera că prezența lui la Iași, ca însărcinat de afaceri al habsburgilor, putea avea o influență negativă asupra boierilor moldoveni. La aceasta se adăuga și iritarea produsă Porții otomane și, implicit, domnului fanariot, de călătoria pe care a întreprins-o Iosif al II-lea în Rusia, în anul 1779, și întâlnirea sa cu țarina Ecaterina a II-a17. Totodată, este posibil ca principele Moruzi să fi aflat despre sprijinul acordat de Balș boierului Manole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în Bucovina, în acțiunea de reorganizare a provinciei, unde era așteptat să colaboreze cu Administrația militară a provinciei 21. Dificultățile misiunii ce i-a fost încredințată lui Balș, generată de mai multe cauze, între care reținem ca importante, temerile domnului fanariot față de atitudinea imprevizibilă a Porții și efectele stării de tensiune generate de politica marilor puteri în sud-estul Europei, s-au repetat și în cazul misiunii militare austriece trimise în capitala Moldovei. Căpitanul Pitzelli și locotenentul Beddaeus au fost amânați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
II-lea. Modul său de a conduce provincia a dat naștere unor puternice nemulțumiri și reclamații, mai ales din partea reprezentanților stării nobiliare, care acuzau faptul că șeful Administrației Bucovinei oprimă nobilimea și guvernează în spirit arbitrar și despotic, aidoma domnilor fanarioți din Moldova 216. Totodată, nobilimea funciară bucovineană reclama eforturile lui Balș în favoarea ridicării condiției țăranului și intransigența sa împotriva sporirii numărului de zile de clacă datorate de podani stăpânilor de pământ 217. În condițiile în care căpitanul Bucovinei, animat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
altă parte, au văzut în acest demers al său, mânați de necesitățile propriei politici, oglinda destinului și regulile purtării lor viitoare. În același timp, el a stârnit prin locul șederii sale grija și teama neîncrezătoarei Porți și a vicioșilor prinți fanarioți, căci aceștia din urmă s-au crezut siliți a-l privi ca pe un susținător firesc al interesului privat al acestor țări, care a fost întotdeauna diferit de al lor, ba chiar antipodic. N-a cedat politicii acestor prinți, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a principalilor sfetnici trebuia să sugereze unul din secretele succeselor sale (deși în zilele de după realizarea ei, vocile unor "cârcotași", analizând scena, au evaluat-o ca o proiecție a prezentului asupra trecutului); 4) În contextul evoluției ulterioare, inclusiv a regimului fanariot, zona de nord a Moldovei cu mutarea capitalei la Iași, cu distrugerea Cetății de Scaun, cu invaziile poloneze la sfârșitul secolului al XVIII-lea și, îndeosebi cu ocupațiile și jafurile succesive ruse din veacul al XVIII-lea, cu ocuparea (1774
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
denumim, în linia lui G. Hofstede, individualism autarhic, "românul" încearcă, prin zvîcnituri ale clipei, să adune cît mai mult nu împreună cu "celălalt", ci în dauna sa, căci "mîine nu se știe", totul fiind perisabil și nestatornic. Iată o atitudine tipic fanariotă, transferată dincolo de secole în moravurile elitei politice, care ne indică o neobișnuită continuitate în orizontul duratei lungi istorice (Braudel, 1958/1996). Sintetizînd, individualismul autarhic presupune punerea în valoare a resurselor individuale în realizarea de sine, dar într-un context social
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
51). Influența apuseană, exercită prin intermediul sașilor, polonilor și genovezilor care "făceau negoțul la Marea Neagră", se impune mai ales în Moldova până la mijlocul secolului al XVI-lea. Ulterior, portul grecesc cu influențe turcești pătrunde în Țările Române ca urmare a domniilor fanariote. Perioada cuprinsă între anii 1770 și 1780 va marca începutul epocii de definitivare a occidentalizării costumului românesc, determinată de intensificarea comerțului și de schimburile culturale cu alte țări (ibidem). Influența apuseană asupra vestimentației din Țările Române și propagarea acesteia în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
literară, vol. II, p. 283 7 Pagini de critică literară, vol. I, p. 215 71 Lui N. Davidescu i se impută abaterile de la ordinea estetică și politică (N. Davidescu și controversa Caragialeă din celebrul studiu negator intitulat Caragiale, ultimul ocupant fanariot sau inaderența lui la spiritul românesc, iar Eugen Ionescu (autorul vestitului volum de eseuri critice Nuă este mustrat pentru iconoclastia jucăușă, ce-i minimalizează demersurile exegetice: „Pentru atitudinea de respingere nostimă a câtorva scriitori (...Ă Eugen Ionescu nu prea e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
între români și turci, atâta timp cât fuseseră respectate vechile capitulații, mai ales că ele permiteau păstrarea de către primii a dreptului de autonomie. Cunoscând atitudinea marilor puteri vis-à-vis de statul otoman, Brătianu dezvolta acum o critică nu la adresa acestuia, ci a domniilor fanariote pentru nerespectarea amintitelor înțelegeri 336. Dacă față de Imperiul Otoman manifesta o atitudine "înțelegătoare", Rusia nu era "iertată" pentru faptul că, prin intervențiile sale repetate în Principate, provocase mai multe conflicte în zonă. Emisarul român întreba apoi, retoric, statele participante la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
gard? Din obișnuință, din umilință, din lipsa demnității, a respectului față de țară și poporul tău, toate la un loc ne obligă la marfă proastă pe bani mulți. Istoria afacerilor păguboase la români are state vechi, nu ne ducem până în epoca fanariotă, o începem de la Carol I, care, cât era el de prusac, de distant și de bățos, n-a fost străin de afacerea păguboasă cu căile ferate ă afacerea Stroussberg ă asemănătoare până la identitate cu recenta și neîncheiata afacere Bechtel ă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cele din urmă au trecut de partea lui Petru cel Mare. Dar această cauză ortodoxă a fost înfrîntă. Urmarea a fost că sultanul și-a pierdut încrederea în voievozii români, care au fost înlocuiți cu marionetele Fanarului grecesc, cu domnitorii fanarioți. Următorii 120 de ani, perioada fanariotă, vor aduce odată cu ei binecunoscutele consecințe pentru România 17. Rusia a vut întotdeauna nevoie de o ideologie mesianică pentru a-și justifica cuceririle. Misiunea ei era să călăuzească lumea spre o stare de sfințenie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
partea lui Petru cel Mare. Dar această cauză ortodoxă a fost înfrîntă. Urmarea a fost că sultanul și-a pierdut încrederea în voievozii români, care au fost înlocuiți cu marionetele Fanarului grecesc, cu domnitorii fanarioți. Următorii 120 de ani, perioada fanariotă, vor aduce odată cu ei binecunoscutele consecințe pentru România 17. Rusia a vut întotdeauna nevoie de o ideologie mesianică pentru a-și justifica cuceririle. Misiunea ei era să călăuzească lumea spre o stare de sfințenie, justificată de o excepțională introspecție religioasă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
era nici liberă, nici ușoară acolo. Datorită cooperării românilor cu otomanii, boierimea de aici nu a fost exterminată. Boierii români, foarte activi, au făcut tot posibilul ca mizeria țăranului să fie totală. Mulți dintre aceștia nu erau români. Grație domniilor fanariote, găsim greci printre ei, așa cum demonstrează numele lor: Cantacuzino, Mavrocordat, Lahovari, Sturdza, Ghica. Cel care vrea să înțeleagă filosofia lor orientală despotică trebuie să caute exemple dincolo de Nistru. În ciuda prevederilor Constituției, țăranii erau excluși de la reprezentarea în "colegiile electorale"23
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ne referim la scăderea generală a calității. Operele lui de început sînt cele mai bune. Ulterior, Iorga a încercat să deschidă "orizonturile" și o mare parte din celelalte aspecte au trecut pe plan secundar. Iorga a susținut întotdeauna că epoca fanariotă nu a fost sterilă și că, lucru extrem de important, ea nu a tulburat evoluția procesului organic. Dr. Samuel Johnson n-ar fi fost de acord cu personalitatea lui Iorga sau cu teoriile sale istorice, deoarece l-ar fi considerat drept
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe politicieni 47. În perioada aceasta și-a făcut debutul la Ministerul de Interne sinistrul Constantin Argetoianu. Va deveni de mai multe ori ministru de interne, excelînd întotdeauna în activitatea de reprimare și în țeserea intrigilor, în care acest despot fanariot era expert. Argetoianu a scos în afara legii primul Congres al Partidului Comunist Român, după care a atacat rolul lui Iorga în viața publică, numind "Neamul românesc" "un ziar murdar, un organ al anarhiei". Atunci cînd Iorga a protestat, Argetoianu i-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]