2,704 matches
-
afacerile, puterea și banii, cu alte cuvinte, toate contrariile psihologiei intelectuale, sociale, morale și religioase. Individuale sau de grup. Mircea Cărtărescu a reacționat conform firii sale. El e retractil ca o mimoză și egocentric ca un artist. Trăiește în lumea fantasmelor lui mai degrabă decât în lumea noastră cea de toate zilele, din care nu sunt sigur că pricepe mare lucru. Visurile (coșmarurile?) lui de exil pleacă de la refuzul acesteia din urmă, căreia îi aplică o judecată pe cât de severă, pe
Mircea Cărtărescu, un exilat de bună voie? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3454_a_4779]
-
nu se măsura în luni și nici măcar în ani, ci, așa cum li se întâmplă ființelor de felul acesta, în catastrofe spirituale și în zile de singurătate absolută, de tristețe de nedescris; zile ce se lungesc și își schimbă forma precum fantasme tenebroase pe zidurile timpului. „Dar nu-i deloc așa“, și-l privea scrutător, așa cum face un pictor cu modelul său, trăgând nervos din eterna-i țigară. „Stai puțin“, spunea. „Ești mai mult decât un băiat arătos“, spunea. „Ești un băiat
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
diversitate, ci și despre diferență și unicitate. N-aveam cum să scap din vedere o «semanaliză» a prezenței, un posibil discurs despre spectacol constituit în afara artelor spectacolului. Apoi ar fi urmat, la rând, repetiția, multiplicitatea, virtualitatea, alteritatea, comunicarea instantanee, atingerea, fantasma, surogatul, corpul, absența, voyeurismul, diseminarea, indeterminarea, interfața (și eu eram acolo o prezență de interfață de care nimeni nu era conștient)”. Despre toate acestea scrie pertinent eseistul, pornind de la realitatea socială în care trăiește - una de trecere bruscă de la cotidianul
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
un hedonism frenetic, consumerist și fantasmatic: „Dumnezeu, lumea de dincolo, cultul strămoșilor, frica de moarte sunt valori care ar trebui să se afle în subiectivitatea noastră cea mai intimă. (...) Viteza, diversitatea, produsul, consumul, cu toată cohorta lor de idealisme, sunt fantasme care ocupă acest loc lăsat liber, dar îl ocupă prin presiune, prin miraj, prin control și direcționare subliminală”. Trebuie să recunoaștem că eseurile din volum, deși realizează o critică deja „clasică” a postmodernității și a societății de consum, sunt la fel de
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
femei), dar și un element de intertextualitate cu Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război: rochia albastră (a Elei), detaliu vestimentar care așază în aceeași sferă fascinatorie o femeie de celuloid, actrița Nicole Kidman, și una concretă, Ada. O fantasmă caleidoscopică, urmărită în diverse ipostaze cinematografice (de la fotografia din filmul Cold Mountain până la Orele și Dogville) și o „atracție otrăvitoare” față de Ada (una dintre stagiarele de la cabinetul de avocatură unde este asociat), trecută și ea printrun șir de oglinzi subiective
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
configurează un catalog al atrocităților comise de regimul Pol Pot, dar nu dintr-o perspectivă ideologică, ci dintr-una care însoțește privirea lucidă cu un fel de înțelepciune provenită din experiența ca martor ocular pentru un public adesea sedus de fantasmele comunismului etern. Marele Premiu al Festivalului le-a revenit fraților Coen cu filmul Inside Llewyn Davis, mai puțin o introspecție cum o anunță titlul, ci mai degrabă un solo nostalgic al unui muzician care și-a ratat momentul, căzut în
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
episod de suferință. Aspectul personal "Pornografia infantilă descoperită la adult, de către adultul însuși, este „experimentul natural" al sexualității scăpat de sub control. Ca psiholog criminolog, m-ar interesa în discuțiile cu persoana în cauză traseul aspectelor sexuale din viața acestuia: de la fantasme sexuale neînfăptuite în copilărie și adolescență până la viața (sexuală) de familie actuala sau/și precedentă', este de părere Alin Leș. Aspectul societal "Pornografia infantilă intră în schema psihopatologică a tulburărilor cu caracter sexual. Abuzul sexual asupra minorului - dincolo de contraveniența morală
Expert, adevărul despre profesorul acuzat de pornografie infantilă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35647_a_36972]
-
Cred în schimb că, mai mult decît Degete mici - care rămîne cel mai solid roman al prozatorului nostru - atît Băiuțeii, cît și Zilele regelui au atins niște coarde sensibile ale receptării, intrînd în rezonanță cu reveriile unui public pentru care fantasma distincției nemțești a domniei lui Carol I (în Zilele regelui) și, la alt capăt al istoriei, nostalgia minimalistă a copilăriei la bloc în Bucureștii anilor ’80 (în Băiuțeii), s-au reactivat sub bagheta ficțională a unui storyteller exigent cu propriul
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
le oferă câteva scriitoare: Lavinia Bălulescu, Ruxandra Cesereanu, Rita Chirian, Ioana Pârvulescu, Corina Sabău, Simona Sora și Cecilia Ștefănescu. Exemplificăm cu opțiunea exprimată de Ruxandra Cesereanu: „Optez și votez pentru locotenentul Ragaiac din romanul Rusoaica de Gib I. Mihăescu, întrucât fantasmele sale adînci și nuanțate fac din el cel mai erotic și erotizant personaj masculin din literatura română. Probabil că orice femeie și-ar dori să fie fantasmată așa cum o face Ragaiac cu rusoaica lui. Precizez, însă, că locotenentul lui Gib
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
Luminița Corneanu Lavinia Bălulescu, La mine-n cap, București, Editura Cartea Românească, 2013, 172 pag. O femeie singură, care se vede îmbătrânind, deși are doar 30 de ani, care trăiește din amintiri, din vise și fantasme, care se târăște cu greu prin orașul urât în care locuiește și care speră, câteodată, într-un eveniment miraculos ce-i va schimba viața. Aceasta este eroina romanului de debut al Laviniei Bălulescu, Aprilie - o femeie oarecare, oricare dintre noi
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]
-
sale constituiau un omagiu adus tradiției. În zilele noastre, în care satul pare ceva stînjenitor, în care trecutul e frecvent pus în paranteză ori reevaluat rapid, conform unor criterii geopolitice defel indiscutabile, în care specificul național e luat drept o fantasmă desuetă, a făcut figura unui paladin gata să apere o sumă de valori în care începem a nu mai crede. Valori în absența cărora marele Blaga ar fi greu inteligibil. La fel precum un întreg capitol esențial al culturii românești
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
să-l exprime pe cât se poate mai sec, înlocuind bogăția verbală, pe care n-o avea, cu o cât mai mare exactitate . Exactitatea unei Ithace pustii. Marii nobili ai cuvântului sunt o altă rasă; îi vede acum ca pe niște fantasme, în sfârșit exorcizate. Lestrygoni sau Ciclopi din argilă...Odinioară îi întâmpinase cu teamă; cât pe-aci să i se impună; a încercat să-i imite; din fericire, le-a scăpat : Să nu te temi de Lestrygoni, nici de Ciclopi și
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
să fie depozitarul tuturor anxietăților sale eliberate cathartic abia la montaj. Psihodrama o aduce în scenă nu doar pe tovarășa de viață regizorală, Alma Reville, rol realizat cu subtilitate și finețe de către Helen Mirren, dar și personajele feminine ale căror fantasme îi populează și uneori poluează inconștientul. Filmul, crede Sacha Gervasi, devine teatrul de umbre și măști, oglinda unui fond obscur de pulsiuni și terifiante întruchipări pe care inconștientul artistului le scoate la suprafață în procesul de creație. Avem aici o
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
ales femeile. Aici, infantila atracție a voyeurului care posedă un orificiu în perete de unde poate spiona mișcările actrițelor sale sugerează previzibil, ah, ochiul camerei care știe să vadă în profunzime psihismul abisal al personajelor introiectând imaginile într-un album cu fantasme personale. Din păcate, filmul nu oferă nimic în plus despre Hitchcock, ci o versiune facilă a artistului care își pune fantasmele în operă, ocazie care constituie și o terapie de succes pentru toate crizele sale, profesionale, conjugale etc. Acolo unde
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
ah, ochiul camerei care știe să vadă în profunzime psihismul abisal al personajelor introiectând imaginile într-un album cu fantasme personale. Din păcate, filmul nu oferă nimic în plus despre Hitchcock, ci o versiune facilă a artistului care își pune fantasmele în operă, ocazie care constituie și o terapie de succes pentru toate crizele sale, profesionale, conjugale etc. Acolo unde reușește sosia lui Hitchcock să se apropie de natura artei sale ține de manipularea actorului prin iluzia pe care o creează
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
și lecții vaporoase de melancolie. Amintirea are - în poemele Mioarei Cremene - ceva din puterea de fascinație a apei „ofelizate”, astfel că orice imersiune în elementul acvatic e sinonimă aici, ca și actul poetic, cu tentativa - mereu eșuată - de a reanima fantasmele șterse ale trecutului, care capătă însă, aproape instantaneu, evanescența unor miraje, așa cum se întîmplă într-un text cu ambiții de artă poetică, centrat pe schema dinamică a scufundării.În imaginarul poetei apa constituie prin urmare un analog perfect al memoriei
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
lesne de observat că orice „regăsire” a timpului se dovedește aici pasageră, iar muzeul memoriei se metamorfozează în cele din urmă într-un deșert, pe care poeta se grăbește să-l repopuleze cu alte și alte fantasmagorii, acest „joc cu fantasmele” dobândind calitățile unui panaceu împotriva anxietății pe măsură ce este transpus la o scară tot mai mare, ajungând până la punctul unde istoria personală trece în istoria colectivă. Momentul de climax al unor asemenea imersiuni în trecut este dat de trecerea de la culoarea
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
început) pe snoaba de Polly. În final, după o mulțime de peripeții (are o aventură cu o scriitoare faimoasă de romane siropoase, Pamela McLaughlin, e arestat de Fisc din cauza șefului de la EssayAides ș.a.), i se împlinește un vis (în aceeași fantasmă a succesului): vine să-i ia un interviu jurnalista lui preferată, Tinsley Honig. Totul e atent pregătit (producție, machiaj, script), înregistrarea începe, dar Pete, în loc să joace rolul autorului celebru care emite banalități sforăitoare, hotărăște să spună adevărul: povestește de-a
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
respectiva adaptare coregrafică pe mai multe scene de prestigiu, între care o amintim pe cea de la Bolșoi din Moscova, prezenta premieră de la București fiind cea de a șasea producție. Viața și visul sunt teme eterne. Înterferența vieții reale cu lumea fantasmelor este un izvor inepuizabil de inspirație, care tentează mereu spiritul uman. Adesea, chemările inimii - cum spune coregraful - ne atrag dincolo de rațional, cum i se întâmplă și personajului James. Ceea ce diferă, însă, este întotdeauna modul de tratare a temei, propriu fiecărei
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
Greu de spus. Oricum, o frumoasă poveste. Majoritatea pânzelor sale au rămas în cadrul familiei. "...Prindea încet-încet viață... în fața mea un tablou de o nemaipomenită sugestie. Fațada se ridica cu un relief extraordinar. Petele de verde și de alb ca niște fantasme stridente, ieșite dintr-un trecut îndepărtat. Cât despre cer, acel cer larg și înalt, grozav de înalt, era o adevărat poemă, de-un cenușiu încărcat parcă de toate ploile ce stăteau gata să cadă, având totuși și unele lumini, unele
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
a cuiva, și aici mă refer la Băsescu, de a mă vedea pe mine în pușcărie, înainte de a pleca el de la Cotroceni. Și cred că termenul ăsta de decembrie 2014, care coincide cu plecarea lui de la Cotroceni, a creat o fantasmă că mi s-ar prescrie mie dosarele în decembrie 2014. Dosarele mele nu se vor prescrie pentru că eu nu vreau. Dosarele mele trebuie judecate pentru că vreau să hotărască judecătorii dacă sunt sau nu sunt vinovat. Nu vreau prescripție, nici acum
Dan Voiculescu nu vrea prescripția faptelor. Judecătorii să decidă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29491_a_30816]
-
pe firul istoriei pînă la descoperirea acestei idei (și forme), punînd-o într-o „poveste” pe măsură: povestea matematicianului normand Nicole Oresme, din secolul al XIV-lea. Titlul ei, Istoria unei viziuni medievale (o poveste de la 1350), sugerează „în oglindă” o fantasmă (viziune?) și o obsesie personală. B.S. îi va urmări, cumva anamnetic, avatarurile istorice și metamorfozele tipologice „citindu-i” pe Huygens, Newton și Euler, reconstituind istoria lui Charles Meusnier (ale cărei contribuții de geometrie diferențială constituie, B.S. dixit, „singura contribuț ie
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
ce are ca temă despărțirea de ființa mamei. O primă constatare e aceea că durerea apare modelată stilistic nu prin gesturi patetice, prin spasme, ci prin atingeri precaute, prin eflorări. Nu exercită o presiune materială, ci se manifestă ca o fantasmă, mixtură de vis și memorie: „pînă la capătul ei// pînă la capăt se desprinde visul// în spate umbra nu are apă/ are doar cîrcelul/ și în el amintirea// mama se ferește de ea/ cum s-ar da jos din moarte
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
abreviada de la literatura portátil (1985), scriitorii shandy, avangardiști, contestatari și rebeli, din diverse culturi ale lumii, care numai în acest spațiu urban propice își pot afirma adeziunea la principiul libertății artei și pot da saltul în irealitatea stimulativă, bântuită de fantasma kafkiană a dedublării, zămislitoare de acele alcătuiri suprarealiste numite odradek sau golem. Praga a devenit „orașul lui Kafka”, antonomază ce se pune în evidență (fie și de o propagandă turistică vulgarizatoare, care transformă orașul într-o „Kafkapanoramă”, după cum remarca același
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
proiect complex, focalizat asupra eului care scrie, situat între social și singular, semnalând o problemă de poetică, nu doar una de sociologie, istorie ori psihologie. Ficțiunea autobiografică e surprinsă în relația ei cu lumea, istoria, dar și cu propria imaginație (fantasmele proprii) și cu alte „matrici textuale”. Este vorba de o angajare ce se modifică în timp și prezintă o „dublă conotație”, în realitatea exterioară și în „politica limbajului”, revelând interacțiunea dintre subiectul care scrie și limbajul în care acesta trăiește
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]