861 matches
-
aduși, iar băieții ăștia s obișnuiți să aibă-n iei grămezi de pulă tare. — Uau! Îmi lăcrimează ochii cânmă gândesc la asta! se sufocă Ray. — Da gardienii Îl Încurajează pe Bestie să fute. Au o selecție de peruci, rochii și farduri ca săși Înțolească modelele după cum are chef. Le dă și nume: diobicei din alea cu sonoritate franțuzească, Juliette, Justine, Celestine, Monique și altele. Cică le-ar fi luat din discoteca aia la modă, Bermuda Triangle, din Tollcross. Da ăsta daici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la costumație, la deghizare, poate chiar la o afișare a degradeului Într-o prezentare de modă ad-hoc. Se poartă aproape Întreg sezonul culori pale, estompate, incertedegradeul toamnei. Degradeul ține afișul toamnei. Rămînea numai să accentuez direcția schimbării, ascunsă abil de fardul sofisticat al anotimpului. Și ce urma după cădere tuturor frunzelor și veștejirea lor? Copacii goi și golul toamnei. Fashion show Karyatides. Vegetable. afișul toamnei degradeul frunzelor - de-acum doar nudul Afișul, deși substantiv, absoarbe În el verbul a afișa și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pe care le evocă. Totuși, motorașul poemului și cheia lui sînt cele trei cuvinte de legătură, aparent neglijabile: de-acum doar. Ele precizează momentul schimbării decisive și limita pînă la care se mai permitea orgia coloristică. De-acum basta! Adio fard, vopsea și suliman. Totul În alb și negru. Și mai ales În adevărul cenușiu și gol. Formula din primele două versuri: afișul toamnei / degradeul frunzelor este un tic verbal prezent În expresii ca vorba lungă, sărăcia omului; schimbarea domnului, bucuria
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
insului arghezian se fundamentează printr-o relație directă, neintermediată, cu divinitatea, căreia îi acordă un statut aparte, personalizat, experimentând cu plăcere "ruga [...] dezinteresată, tăcută, de pe scaun, fără contorsiuni și posturi învățate". În publicistica polemică, iconoclasmul său vizează exclusiv aspectul sau "fardul" Credinței, cum îl numește poetul, și nu esența creștinismului. Arghezi este sensibil însă la trăirea religioasă autentică a țăranului și deseori redă, în articole de gazetă, fiorul sărbătorilor creștine. El intervine brutal acolo unde simțirea se transformă în habotnicie, simulacru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
anumită predispoziție de a conota pozitiv termeni din sfera semantică a masculinului (barbar, vigoare, război, valah, luptă etc.) și de a devaloriza idei sau concepte prin asocierea cu atribute cel puțin în intervalul temporal de care vorbim ale vulnerabilității feminine (fard parfumat, cosmetică, confort, cucoană etc.), precum și tonul rece sau, dimpotrivă, imperativ al expunerii reflectă intenția autorului de a-și etala virilitatea structurală ca principiu de ființare estetică. Din acest punct de vedere, comparația polemică ar merita ceva mai multă atenție
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
era numai un episod, "moartea omului" este deja un fenomen mai grav. Fiică a celor două decese precedente, moartea morții ar da o lovitură decisivă imaginației. Ascunderea agoniilor în spitale, a urnelor în columbar, escamotarea groazei sub lumina artificială și fardurile unei funeral home înseamnă slăbirea celui de-al șaselea simț, al invizibilului, și, implicit, a celorlalte cinci. Căci a pierde insuportabilul din vedere înseamnă a diminua nelămurita atracție a umbrei și inversul ei, valoarea unei raze de lumină. Domesticirea realului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spunea în mediile evreiești elenizate din secolul I. Tandemul aparență/concupiscență va persista, chiar în plin creștinism. Tertulian, cartaginezul care vedea în idolatrie "cea mai mare crimă a speciei omenești", mare luptător creștin împotriva imaginilor, va condamna insistent cochetăria feminină. Fard, pieptănătură, ruj de buze, parfum, rochie totul e controlat de el. Până la lungimea voalului pe care trebuie să-l poarte tânăra creștină la adunările liturgice. Își găsește ecou la alt iconomah, Calvin, în Învățătura religiei creștine: Omul nu începe să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care, potrivit codului bushido, nu avea voie să iasă niciodată în public fără o ținută ireproșabilă, iar fața lui trebuia să aibă tot timpul prospețimea florii de cireș, pentru atingerea acestui scop, la nevoie, spunea codul, putând fi folosit și fardul. L-am văzut uneori, înainte de a intra în sala de curs, îndepărtându-și cearcănele cu o urmă discretă de pudră și de aici, cred, asocierea care s-a făcut de-atunci în mintea mea între meseria de profesor și cea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
care, potrivit codului bushido, nu avea voie să iasă niciodată în public fără o ținută ireproșabilă, iar fața lui trebuia să aibă tot timpul prospețimea florii de cireș, pentru atingerea acestui scop, la nevoie, spunea codul, putând fi folosit și fardul. L-am văzut uneori, înainte de a intra în sala de curs, îndepărtându-și cearcănele cu o urmă discretă de pudră și de aici, cred, asocierea care s-a făcut de-atunci în mintea mea între meseria de profesor și cea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de pantofii de lac, avînd aspect foarte lucios (wet look). La fel, gențile de damă, cordoanele și hainele de piele. Nu se poate vorbi despre modă fără a aminti un important accesoriu, mai ales feminin, anume parfumurile. Parfumurile, ca și fardurile, au fost dintotdeauna, începînd din Antichitatea egipteană, continuînd cu romanii și lumea islamicㆆ††††, apanajul femeilor elegante, deși de-a lungul istoriei au existat și epoci în care aceste accesorii ale frumuseții erau folosite și de bărbați. În vremurile moderne, alegerea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
plăcute decât prin faptul că încurajează înclinațiile corupte ale cititorilor sau ale spectatorilor. (...) Iar dacă luăm în considerare toate Comediile și toate Romanele, nu vom găsi în ele nimic altceva decât pasiuni vicioase înfrumusețate și colorate de un fel de fard, care le fac plăcute oamenilor de lume. Și dacă nu este permis să-ți placă viciile, nu poate să-ți placă ceea ce are drept scop să le facă plăcute!" (Nicole, Traité de la Comédie [Tratatul despre Comedie], capitolul VII) În Scrisoarea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
s-a bucurat de prestigiul unei literaturi prea actuale, dar va rămâne mai târziu cu realitatea unei valori mai mult documentare". Explicația atitudinii, sugerată de Eugen Simion: contrastul dintre idealul moral al criticului și transigurarea artistică a realității lipsite de fard a fost conexată de Alexandru George "cu idealul său clasic, cu ideea despre purismul stilului și cu cerința ca arta să ajungă la esențe, nu să se limiteze la observarea și specularea formelor tranzitoriii, istorice". Iar valurile istoriei, în perioada
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
igienice, gimnastica de înviorare pe model chinez (abandonată ulterior din motive de impopularitate), interdicția de încălcare a normelor cosmetice ale "feminității neutre" strict supravegheate de aparatul de "metodiști desexuați" (fetele nu aveau voie să poarte pantaloni, cercei, inele, brățări, parfum, fard), acapararea divertismentului școlar pentru a reduce timpul liber și a impune corvoada suplimentară (participarea la coruri omagiale, la activități umoristice didacticiste, la activități sportive care culminau cu Daciada, la festivaluri așa-zis artistice precum Cântarea României, ori la diverse defilări
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
O netezi, deși își dădea seama că probabil era inutil. Părul ei avea o voință proprie. Machiajul însă arăta bine - o cremă hidratantă ușor nuanțată aplicată tenului său delicat și uniform colorat (din fericire, nici o erupție neplăcută în ultima oră), fard de ochi neutru pentru pleoape și puțină mascara neagră pe genele ei lungi. Pe buze avea un balsam în nuanță rozalie. Buzele lui Darcey erau trăsătura cea mai nesuferită; și-ar fi dorit să fie pline și voluptuoase, precum acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
prin păr și se dădu cu niște balsam de buze. Și-ar fi dorit să fie genul de tipă care ținea o întreagă gamă de cosmetice în sertarul de la birou: nu putea să nu observe că niște pudră și niște fard nu i-ar fi stricat în acest moment. Dar colecția ei se reducea la un balsam de buze (pe care îl ținea în geantă) și un fond de ten pentru petele care îi apăreau din când în când pe nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
regăsesc în miez de revoluții, Cu sufletul cuprins de chin atroce. Nu întrebați dacă susțin demersuri Concretizate prin cuvinte goale, Sunt doar prizonierul unor versuri, Refugiat în doruri abisale. Nu întrebați, de pildă, cum rezistă Poeții unei lumi ascunsă-n farduri, Perversă, snoabă și afaceristă, Supusă unor oiști date-n garduri. Nu întrebați cum mă descurc cu banii, Nici voi nu stați pe roze, vă voi spune, În mine, ca și-n voi, sunt jocuri stranii Când omul rău promite gânduri
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
păreri și aluzii, fărâme de suflet, fărâme de gând, doar tu vii în mine, în dor rămânând ca ultimă stare, ca dulce destin, cu toamna pe buze, prin vis clandestin. Tomnatic accept că va fi îndoială, că viața suportă și fard și spoială, că vin doar guverne ce-și trag un profit din mari deziluzii și trai ectofit, supus unui tragic și mândru destin eu intru în tine și fac un festin cu vorbe frumoase, cu lacrimi în ochi, îți cânt
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
manierismul ăla? Tulburarea care se învîrtoșează ca un sirop gros în țeasta mea îmi coboară în oasele nasului, în vertebrele girului și-mi invadează pieptul cu ceva roz și lipicios, de parcă imaginea lui Lulu ar curge în culori amestecate, în farduri făcute din urină de pisică, în parfum din spermă de zibelină, în flori exotice, putrede și suspecte, în ochi dați cu un rimei unsuros și scurgîndu-se ca în Dali - ar curge, m-ar năclăi tot și s-ar prelinge pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
care Fii era permanent ținută după gât de Lulu iar Michi stătea lipită de Manix, evitau cu grijă să intre în clinciurile vorbelor în doi peri, dar chicoteau și ele, 46 scuturând din umerii înguști. Pe atunci se purta un fard de pleoape cu o pulbere aurie în el, și ele toate păreau astfel mai frumoase, aveau ceva feeric, care contrasta ciudat cu obscenitatea discuțiilor și a cântecelor. Ciuca bancurilor era un puști mai sărac cu duhul, cu niște buzișoare indecente
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
61 doua sticlă, și apoi a apărut îmbrăcată ca un arlechin, cu un pulovăr verde fosforescent și ciorapi roșii cu model floral. își făcuse gura carmin, trecând peste conturul buzelor ca să le facă mai groase, își pusese pe umerii obrajilor farduri vulgare și ieftine. Am coborât treptele împreună, am trecut puntea, dar în dreptul unei vile de lemn dat cu păcură s-a răzgândit. Mi s-a smuls din mâini și-a dispărut în clădire. Am înjurat-o în gura mare tot
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ale altora. Și-a dat seama cât de mult greșise în privința machiajului când a dat cu ochii de recepționeră. Trix - așa scria pe ecusonul său - avea aspectul strălucitor și lucios al unei devotate adepte a școlii de aplicare masivă a fardului. Sprâncenele ei erau pensate până la limita existenței, conturul buzelor era atât de gros încât arăta ca și cum ar fi avut mustață, iar întregul arsenal de păr blond era prins cu agrafe în formă de fluturași micuți și sclipitori, așezați ordonat. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mereu capabilă să își controleze sentimentele. Îi era ușor să le sacrifice într-un scop nobil, acela de a-și proteja slujba. Ar face bine să-și revină. 16tc "16" Zilnic, soseau invitații la lansări - orice, de la noi modele de farduri până la deschideri de magazine - și Lisa și Mercedes le împărțeau nemiloase între ele. Lisa, în calitate de editor, avea prioritate. Dar Mercedes, ca editor pe frumusețe și modă, avea și ea dreptul să meargă la câteva. Ashling, un fel de Cenușăreasa, rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dinăuntru. —Uite. Ashling găsise o oglindă mai repede. E machiajul meu, realiză Clodagh, verificându-se. Nu m-am machiat decât la un ochi. Când m-a văzut Craig că mă machiez, m-a pus să îi dau și lui cu fard și cred că am uitat să termin apoi... Și Dylan ar fi trebuit să îmi fi spus. Oare se mai uită la mine? Când a auzit de Dylan, Ashling s-a simțit ciudat. Trebuia să se vadă cu el luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și apoi să ne luăm cadoul. Lisa avea dreptate, notă Ashling. Caro, care le-a făcut demonstrația, era remarcabil de sinceră și amuzantă în legătură cu produsele pe care le prezenta. —Look-ul acestui sezon este unul lucios, spuse ea, mângâind un fard de pleoape cu dosul palmei. Acesta a fost și look-ul sezonului trecut, provocă Lisa. —A, nu. Cel al sezonului trecut a fost strălucitor. Spusese asta fără nici o urmă de ironie. Lisa i-a dat un cot lui Ashling și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o privire umilă și neliniștită. Depinde ce e înăuntru, spuse Lisa cu buzele strânse. Tocmai își amintise de ce îi plăcea să lucreze singură. Când nu se poate, trebuie să împarți - machiaj, laude, lucruri. Deschizând geanta de doctor, spuse: Poți lua fardul de ochi. Hei, e lucios! Dar era o culoare ciudată, pe care nici una dintre ele nu ar purta-o. — Și poți lua și gloss-ul. Păstrez eu crema de gât și conturul de ochi. Și rujul? întrebă Ashling, cu un nod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]