4,640 matches
-
că singura abordare potrivită pentru anii aceia ar fi cea etnopsihiatrică. Pentru a se vedea cum nebunia încheagă o națiune. Mijloacele clasice de analiză vor scăpa mereu câte ceva din vedere. Revenind, pentru că am apucat să pronunț, „de la ei“ m-a fascinat întotdeauna. Era o enigmă cine se ascunde aici sub sintagmă. Când nu mergea televizorul, cineva zicea: „Aaaa, e de la ei!“ - și asta brusc avea darul să te liniștească și să explice derapajele. Știai că probabil defecțiunea se va remedia dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Deși se referă la ea tot la persoana a treia, măcar referirile la apropiați sunt ceva mai consistente. O viață la diateza pasivă O viață molcomă așadar întâlnim în familia Eugeniei Ionescu. Ascultă la radio cum vorbește Iorga și e fascinată de faptul că acesta își sfârșește fiecare frază cu o interogație ultimativă: „Da sau nu?“. Ca și cum ar lua-o complice, ar responsabiliza-o. O viață la diateza pasivă duce viitoarea călugăriță, care e trimisă la bucătărie să spună servitoarei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
dă mână liberă să se joace cu părul ei cum crede ea că ar putea să rupă inima târgului. Coafezei atâta i-a trebuit. Voia să-și arate măiestria și în același timp să-și mențină clienta. Doina se arătă fascinată de strădania acestei fetițe, pentru că în fond era o tânără ce nu depășea cu mult douăzeci de ani, dar care voia să facă din meseria ei o artă. În imediata apropiere a Doinei, de sub căști, două femei necunoscute discutau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cărui bărbat, oare, nu i se umple inima de trufie, atunci când se plimbă pe străzile orașului la braț cu o femeie frumoasă și încântătoare, după care toți ceilalți bărbați privesc deopotrivă cu dorință? Chiar dacă frumusețea este trecătoare, nu l-a fascinat ea, oare, dintotdeauna pe om, iar omul nu dintotdeauna și-a dorit-o? În definitiv, nu este ea izvorul tuturor păcatelor și o frână pentru dobândirea virtuților înalte? Nu frumusețea Elenei a întunecat mințile războinicilor antici, făcându-i pe ahei
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și, mai apoi, seara să ne găsească admirând Împreună - amurgul Încărcat de taine.... Necunoscuta Mergea Înaintea mea, fără grabă, balansându-se ușor de pe un picior pe altul. Nu știu ce m-a făcut să am o oarecare trăsărire sau ce m-a fascinat În prima clipă În care am zărit-o: părul negru ca abanosul, alunecâd În valuri molatice pe umerii albi; trupul subțire, ca de viespe, sau picioarele lungi fremătând sub rochia scurtă, cloșată, de culoarea merelor verzi. Vântul se furișa silențios
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a dus mâna la inima lui. Bătăile accelerate și emoția Îl copleșiseră. Era un dar. Consideram că merităm amândoi acest nesperat dar, aceste clipe frumoase. Mărturisesc că nu m-a atras În mod deosebit de la Început. Cu timpul, m-a fascinat liniștea și pacea pe care o răspândea În jur. Aveam atâta nevoie de ea. Privindu-l cu mai multă atenție... am hotârât să mi deschid o portiță a sufletului. Ce puteam să pierd?! Ce putea să se Întâmple?! Da. S-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
va Împlini șapte anișori). Credeam că prin căsnicie voi ajunge la o Împlinire a vieții. Greșit! Devenise o existență mult prea banală pentru trăirile mele ardente; iubirea murise și sufletul meu romantic, pasional, a Început să sufere. Am fost mereu fascinată de poezie care era lumina și cântecul misterios al inimii mele și de romanele de dragoste (Eminescu, fiind cel de care am fost Îndrăgostită o viață și pe care l-am căutat În fiecare bărbat). Am hotărât să mă Înscriu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
muncitori, cu bun simț, cu familii frumoase, unii având câte doi copii la facultate. Totuși, nu mi-a fost ușor. Doar natura a fost sora mea, cea care mi-a mângâiat și Încântat sufletul meu zbuciumat și care m-a fascinat totdeauna. În acest spațiu mă simțeam liberă, libeeeeeerăăăăă și Într-o comuniune perfectă cu tainica ei chemare, mereu sedusă de misterul ce mă Înconjura. Pentru colegii mei eram o apariție stranie; minionă, 1,60, subțirică, 47 kg, blondă, cu ochi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
acelasi timp, citind și multă poezie, critică literară, filozofie. Dostoievski afirma undeva ; " tot ce nu este scris n-a existat niciodată ". N-a fost ușor! Doamne! Câte momente de renunțare și câtă agonie! Am acceptat zidurile singurătății, dar am fost fascinată de fiecare poem ce s-a născut din sufletul meu, prea plin, prea zbuciumat, prea frământat. Versurile nu-mi mai aparțin. Le dăruiesc lumii! Deschideți-vă sufletul și lăsați-l să cânte, să vibreze, Însoțit de taina și frumusețea cuvântului
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
am frământat mintea, gândindu-mă la o anumită temă pentru poezie. A fost o noapte cu lună plină. Patul era așezat lângă fereastră și, dacă Întindeam mâna, aveam impresia că voi putea aduce luna În casă. Strălucirea ei m-a fascinat, mi-a indus o stare hipnotică și brusc, mi-au apărut În minte câteva versuri. M am ridicat cu mare grijă ( să nu-i trezesc pe ceilalți) și am căutat un creion și o foaie de hârtie. Geamul avea un
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
am amintit de un coleg (poet) care a dedicat literei, așa cum dedici unei iubite adevărate, devotate, o poezie. ( Literei Nicholas Dinu). Am scris un comentariu la acest poem, comentariu din care voi face câteva spicuiri: “ Litera Îl atrage și-l fascinează ca o dulce pradă și iată-l prins În vraja cântecului de sirenă, ce-l poartă spre un tărâm visat de mulți poeți, „Tărâmul Muzei”, un Împărat desculț, cu mâinile goale, un Îndrăzneț naiv, ce pare a se lăsa cucerit
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
n-a fost scris n-a existat niciodată” afirma un scriitor consacrat. Și ce adevăr dureros! Talentul primit În dar la naștere trebuie multiplicat. Voi face o paranteză:“ (Sensul culturii În literatura contemporană. C. Noica). Din fragedă copilărie, am fost fascinată de cărți: de basme, de poezie, de proză. Sufletu-mi sensibil vibra cu fiecare pagină Întoarsă. Cuvântul m-a vrăjit! Fiorul liric exista dintodeauna În adâcurile trăirilor mele. Aștepta doar clipa favorabilă pentru a-și lua zborul. Și ce fascinant
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sinistru cu pielea sa, de-o paloare mată și verzuie, pe care se conturează puternic gura ce pare Împurpurată Într-un lac de sânge. Un surâs nebunesc Îi descoperă dinții Înfipți În gingiile de un roșu Întunecat, iar ochi te fascinează precum ochii șerpilor. Seamănă cu o vampiră din Java a cărei pasiune este să sugă În cincisprezece zile sângele, măduva și sufletul unui european. Și totuși, fiica doctorului este fecioară și lâncezește În singurătate; dragostea Încearcă În zadar să se
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
desculță prin băltoace, după ploile calde de vară, pe ulița unui sat uitat de lume și de D-zeu. Și, după ploaia caldă, ce mirific se legăna curcubeul deasupra lumii - adâncită În bezna grijilor de mâine. Și, poate, chiar atunci, fascinată de această apariție nelumească, În sufletul meu s-a cuibărit taina Universului - și chemarea spre a descoperi noi Înțelesuri. Tatăl meu a urmat cursurile seminarului de Teologie. În anul al doilea, din cauza unor neîțelegeri... a fost exmatriculat. După ce s-a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
la întâlnire doar când toți ceilalți se culcaseră sau când făcea curățenie în bucătărie. Pentru că era nespus de fericită își permitea pe ascuns să cânte și la vioară, întotdeauna când cei din casă se uitau la televizor, erau atât de fascinați de telenovele și de raliuri încât putea să umple casa întreagă cu sunetele ei, nimeni n-ar fi auzit-o. Viața lui Zinzin intrase într-o eră nou, în cea norocoasă, se împlinea pe zi ce trece, la minte și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se satură, îi era atât de dor de el, avea nevoie să-l audă, să-l vadă, să-l atingă, să respire aerul din jurul lui... dar... el "nu-și aparținea". Își imaginase chiar o vacanță cu el, la mare, o fascina marea în aceiași măsură în care o fascinau ficțiunile, dar el fusese mereu ocupat așa că ea amânase, tot amânase, până când începuse să urască marea. Pentru că nu au putut merge la mare vorbeau la telefon, în niciun caz pe mobil, fiindcă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
el, avea nevoie să-l audă, să-l vadă, să-l atingă, să respire aerul din jurul lui... dar... el "nu-și aparținea". Își imaginase chiar o vacanță cu el, la mare, o fascina marea în aceiași măsură în care o fascinau ficțiunile, dar el fusese mereu ocupat așa că ea amânase, tot amânase, până când începuse să urască marea. Pentru că nu au putut merge la mare vorbeau la telefon, în niciun caz pe mobil, fiindcă ura acest mod de a lăsă lumea să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vorba despre astfel de lucruri, se uita cumva cu reproș la ea spunându-i: "Cu o astfel de agendă"?, dar nu era deloc convingător, un al șaptelea simț îi spunea că această agendă era un pretext, iubitul ei ficțiune fusese fascinat, e adevărat, de apariția ei neașteptată, de prospețimea cuvintelor, de felul grațios în care îl desenase, de pasiunea ei, neobișnuită la femeile din contemporaneitate, dar mai ales de felul generos în care îi descrisese relația lor, nicio obligație pentru el
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
o frumusețe desăvârșită. Doar mâinile și fața au culoarea alunei coapte, trupul e îmbrăcat într-o piele trandafirie. Se aruncă în pârâul rece ca gheața cu gândul că ar fi mai bine să se înece. 9 noiembrie 2009, Sydney Mă fascinează vegetația luxuriantă, vara australiană, lumina, clima și peisajul, foarte diferit de cel european, dar mai ales de cel românesc. Un gând nu-mi dă pace. Mă întreb, prea ades, cum poate trăi poporul australian, format din atâtea popoare, atât de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu un surâs amar, el cu zâmbetul acela catifelat... S-a trezit cu tot trupul plin de imaginea lui, Doamne, îi va spune vreodată că i s-a urât de atâta suferință. S-a măritat cu un bărbat care a fascinat-o, dar din fascinație nu a mai rămas nimic. A cucerit-o cu felul lui precis, ferm, chiar fantezist, dar cu timpul și-a dat seama că fantezia lui a fost un accident. Atunci, demult, au scanat cu piciorul fiecare
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se apropie, lumina din ochii acestuia se prelinge în trupul ei ca o miere, soarele scapătă în noapte și întunecă trupul bărbatului. "Acesta e Dumnezeul Mariei", își spune Sandei în timp ce stă cu mâinile încleștate pe sârma ghimpată și se uită fascinată la arătarea din fața ei. Trăsăturile bărbatului se deslușesc tot mai greu în lumina difuză a amurgului. Stă cu mâinile încleștate pe gardul de sârmă și se gândește la Maria, la zborul ei planat prin pădure, așa trebuie să se fi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
îi sfredelește creierul, îl vede pe Alex cum urcă în lojă cu o femeie la braț, își aduce aminte de serile când se plimbau ei doi pe străzile Bucureștiului, în așteptarea celor două fete, Alex este un bun povestitor, a fascinat-o cu felul lui de a privi viața, vorbele lui erau cumva parfumate, în prezența lui se simțea stânjenită, luni și ani nu a vrut să recunoască că s-a îndrăgostit de el, o știa pe Zinzin legată pe viață
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
locomotivă cu aburi, a cărei iuțeală îviteză) nu depășea 100km/h. Contactul cu capitala Ardealului a fost surprinzător pentru un copil de grădiniță, pe care l-a furat peisajul de la prima plimbare. În mod special, vitrinele magazinelor viu colorate mă fascinau, de multe ori oprindu-mă din mers și admirând arta decorațiunilor. La un moment dat, neam întâlnit pe trotuar cu un cuplu comic și insolit, dar care m-a făcut să mă lipesc strâns de fusta mamei, și să strig
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
stradă curioși să vadă un urs care dansează de se rupe în figuri, culcându-se pe jos imitând mișcările ordonate de țigan, se adunau ciucuri și aplaudau, iar la finalul reprezentației aruncau câte un bănuț în tingirea multifuncțională a ursarului. Fascinat de capitala Ardealului, recomand celor care vizitează Clujul, să nu uite a intra măcar pentru o oră în renumita Grădină Botanică, un verosimil paradis natural de neînchipuit. Concluziile examenului medical de la spitalul clujean au fost încurajatoare: în afara lipsei de calciu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
hore, nunți, cumetrii), spectacole muzicale și de divertisment sau filme artistice. Primul film pe care l-am văzut împreună cu mama, a fost Colț Alb, ecranizare după romanul scriitorului Jack London, în 1954, când aveam doar trei ani, și am rămas fascinat de curajul și inteligența câinelui distribuit în rolul principal. Prin anii șaizeci, s-a dat în folosință in centrul satului, vis-à-vis de Casa Parohială, o sală modernă de cinematograf, cu podeaua înclinată să se vadă bine și din spate, cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]