5,507 matches
-
-n apă, Nu mai ară, nu mai sapă, Lapte nu mai mulg la vacă; La ei sunt toate șmenuite, Cu otrăvuri ghiftuite Și românul le înghite! Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca ceva curat: O fasole cu cârnați Și poate vesel o să fiu De-oi bea și-o gură de rachiu, La mulți ani, sărmană țară! Referință Bibliografică: La mulți ani, sărmană țară! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 339, Anul I, 05 decembrie
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
fim darnici arbitri necunoscuți ne măsoară pașii figuri strecurate în născociri de-o clipă în râma îngheață minutul să renască fotografia din propria umbră țăruș înțepenit, ulițe în respirație nu vor crește păstăi, zambile nici lacrimi agățate de vreji de fasole ... Citește mai mult Timpul ascultădurerea omului care treceprintr-un monolog al valsului cărămizi roșii de-ale morțiimă voi trezi peste sau piatrăîntr-un izvor de muntene agățam de ultimul danscând păsările ciugulesc din palmeatunci învățăm să fim darniciarbitri necunoscuți ne măsoară pașiifiguri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
danscând păsările ciugulesc din palmeatunci învățăm să fim darniciarbitri necunoscuți ne măsoară pașiifiguri strecurate în născociri de-o clipăîn râma îngheață minutulsă renască fotografia din propria umbrățăruș înțepenit, ulițe în respirațienu vor crește păstăi, zambilenici lacrimi agățate de vreji de fasole... XXV. REFLECTOARELE CONȘTIINȚEI, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011. Reflectoarele conștiinței -Te rog să mă ierți ... -Pentru ce? -Am vrut să fac ceva împotriva voinței tale. -Nu înțeleg. -Mai ții minte când te-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > 1 MAI Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 487 din 01 mai 2012 Toate Articolele Autorului 1 Mai, în toată copilăria și adolescența mea, a fost ziua în care...puneam fasolea în porumb. Foarte rar s-a întâmplat să nu fie așa. Deși eram fată de inginer, n-am avut vreun program mai fericit. Era ziua când și tata era liber și atunci...completa ceea ce îl nemulțumea din munca noastră în
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
noastră în grădină. Dacă terminam, aveam voie și la plajă...pe cărare. Mă gândeam, punând cele 3 boabe în cuib, la toți moldovenii veniți în Banat, cuibăriți în garsoniere insalubre, pe la blocurile de constructori ori cele de la UMT...ăia ce fasole să pună?...și unde? Toți ieșeau cu familiile la Pădurea Verde, la Șag ori la Albina, pe Timiș. Sfârâiau grătarele și toate muieruștile lor, la dres...erau doamne de oraș...la plajă, tolănite...și ei făceau grătare și mici... ...și
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
și unde? Toți ieșeau cu familiile la Pădurea Verde, la Șag ori la Albina, pe Timiș. Sfârâiau grătarele și toate muieruștile lor, la dres...erau doamne de oraș...la plajă, tolănite...și ei făceau grătare și mici... ...și eu puneam fasolea! Mi-am jurat ca atunci când voi putea decide eu ce și cum să fac...o să stau la bloc. Să pună cine vrea fasolea-n porumb!...să mă duc și eu la grătare...fără grijă...cu muzica dată la maxim! Și
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
dres...erau doamne de oraș...la plajă, tolănite...și ei făceau grătare și mici... ...și eu puneam fasolea! Mi-am jurat ca atunci când voi putea decide eu ce și cum să fac...o să stau la bloc. Să pună cine vrea fasolea-n porumb!...să mă duc și eu la grătare...fără grijă...cu muzica dată la maxim! Și ce dacă sună aiurea, pentru simandicoși? Voiam să fiu acolo...să aud ce-și pot povesti, plini de haz, ore întregi. După amiaza
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
foamea... Puțină critică... Vorbind de mâncare, am să fac o mică digresiune și am să critic puțin bucătăria englezească... Mi se pare destul de proastă! Și ca să înțelegeți mai exact la ce mă refer am să vă dau câteva exemple. Breackfast: fasole uscată cu cârnați prăjiți, cartofi pai, șuncă prăjită, ouă făcute ochiuri, ceapă, ciuperci călite în ulei și pâine prăjită (a se citi pâine prăjită în tigaie!). Și astea toate la micul dejun, încununat cu ceaiul lor minunat, adus de peste mări
JURNAL LONDONEZ (11) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358626_a_359955]
-
Până seara, făcusem amândoi ceva capturi. Votca și berea consumate de-a lungul zilei ne stârniseră o foame, de nici nu ne vedeam unul pe celălalt. Și parcă, din senin, căzuse ceața peste zona noastră. Am desfăcut o conservă de fasole cu costiță și ne-am omorât cu ea foamea, stând în picioare, cu ochii ațintiți pe sculele lansate, căci nu mai aveam răbdarea să servim prânzul liniștiți, fără să ne pese de pescuit. Ne amăgeam cu gândul că la cină
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
mai bun în coșniță. Sora mea nu mai avea loc de mine. Eu vămuiam prima... coșnița bunicii, și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
acolo n-are gustul leușteanului din România. Că smântâna este un produs ce nu prea este utilizat în preparatele egiptene. Că la piață, trebuie să spui într-un anume fel, un anume cuvânt, altminteri primești lapte sau caimac. Că la fasole se spune aproape ca pe românește: "fasoia". Par lucruri fără importanță. Dar cât de mari sunt pentru curgerea zilnică a vieții! Internetul pulverizează distanțele și, într-o clipire, veștile fac ocolul Pământului. Pe cel plecat la capătul Pământului poți să
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
unor păguboase vicii!) ) și cu ajutorul așteptatelor vorbe de îmbărbătare ale acesteia, să vadă ce și cum mai stă cu „întremarea” - care fusese de multișor izgonită din echilibrul ei personal. Luase și bobii de porumb cu ea - renunțase la ăia de fasole de rândul trecut, suspectați de niște trasee stranii și imprevizibile (în „jometria de gâceală” a orizontului oracular) și care până acum nu asigurase îndeajuns norocul - pentru că vecina se urnea cu greutate când era pusă să cântărească și să gândească „cu
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
de puțină relaxare și refacere după toată alergarea vieții. Emil se căsătorise de trei ani și în ciuda tuturor eforturilor sale nu reușise să iasă din sărăcie. El trăia într-o zonă agricolă din nordul României, și încercase să prospere cultivând fasole, porumb, floarea soarelui, crescuse și pui pe care îi scosese la un incubator. Însă orice ar fi făcut nu prospera, doar supraviețuia. Privea alte perechi tinere ce imediat după căsătorie îi vedea prosperând, și înțelesese că aceștea primeau mari ajutoare
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
plecă la piață pentru a o ajuta pe sora ei să vândă niște marfă la o tarabă. Iar el rămase pe acasă cu treburile ce le avea. În acea zi cu sapa în mână, Emil tăia ierburile dintre rândurile de fasole, ce se aliniau frumos, având un rod bogat. În acel an spera mult de la acea recoltă pentru că cultivase o bucată bună de teren numai cu fasole. Apoi avea la câmp porumb și floarea soarelui, într-un țarc erau puii pe
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
avea. În acea zi cu sapa în mână, Emil tăia ierburile dintre rândurile de fasole, ce se aliniau frumos, având un rod bogat. În acel an spera mult de la acea recoltă pentru că cultivase o bucată bună de teren numai cu fasole. Apoi avea la câmp porumb și floarea soarelui, într-un țarc erau puii pe care de câteva săptămâni îi scosese din incubator, erau pestriți, toți cei ce îi vedeau admirau acei pui datorită îmbinării de culori. Un cumnat de-al
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
zile, și dintr-o dată își văzu toate eforturile ei de a aduce o rază de bucurie în viața lor amărâtă, soldate cu eșec. El când o văzu plângând ieși afară și începu să sape furios cu sapa printre rândurile de fasole. După un timp o văzu pe Adriana trebăluind ceva prin curte. Emil se sprijinii în sapă și privii departe la orizont, ziua se pleca spre seară, razele aurii ale soarelui ce apunea scăldau totul cu lumină, se auzea prin preajmă
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
și bei, Harem de Iude, nu femei, Eu vă urez, în Noul an, Nu sinecură, nici ciolan, Nici expediții la Bruxelles, La Washington, sau Seychelles, Ci-n lagărul de libertate, La cap, un pic de sănătate! Mâncați în loc de porc flambat, Fasole, fără de cârnat, Mâncați în loc de -o masă plină, O pâine, doar, pe săptămână, Și-n loc de carne de români, Doar ce sădiți cu cele mâini! În loc de-a burților comoară, S-aveți tranziția ușoară, În loc de splendide amante, Să îl studiați
PLUGUŞORUL LUI C. TĂNASE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359554_a_360883]
-
aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame, și după cum muncea, așa trăia. Și oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate. Nu aflai gospodar să nu aibă în casă belșug de grâu, porumb, fasole, ouă, brânză, lapte și dulcețuri. Și atât erau de îndestulați, încât în Sâmbăta morților, când venea vremea să dea de pomană la vreun sărac, ca să fie mai primit, n-aveau cui da, că toți trăiau bine. Oamenii se temeau de
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
emoție (sustiros), toată valea răsună de cântecul lui de jale și întreaga natură trăiește starea lui de tristețe. În tot timpul desfășurării festivalului muzica bună a fost asezonată cu mâncăruri specifice Văii Gurghiului: sarmale cu păsat, găluște, scorușe, iahnie de fasole, tocăniță de miel, tocăniță de vițel, boț, bulz, balmoș, mămăliguță, pâine rumen-aurie, fără amelioratori, pregătită în cuptor cu foc de lemne de Brutăria Chirteș de la Uricea, țuică și jin ars care au făcut deliciul vizitatorilor. Festivalul Văii Gurghiului, o sărbătoare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
era brunetă? Acu’ e idioata și țipă toată ziua la copil? Și dacă nu țipă la copil țipă la tine? Că ai fost la crâșma sau chiar, unde dreq ai fost până la ora asta, când ea îți gătea ciorbă de fasole cu ciolan afumat? Du-ti copilul la ma-ta, că e și al tău, împrăștie niște lumânări prin casă, că nu te costă o avere și pe femei le încântă rahaturile astea mărunte, eventual cumpara-i ceva sexy și spune
FRUSTRARE! de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360162_a_361491]
-
pe lângă alte lăcașuri de cult religios creștin, precum Catedrala Învierii Domnului. Cititorul descoperă acele festivaluri dedicate fiecărui anotimp. Autoarea ne prezintă asemănări între sărbătorile japoneze și cele românești, prin simplitate dar și prin magia lor. Aflăm că la festivalul Primăverii, fasolea este ridicată la un rang superior ca aliment, dar și ca spirit al vieții. Japonezii consideră că tot ce este natural are o valoare magică! Un alt aliment nelipsit din la japonezi este orezul care participă activ la hrana curentă
DESCOPERIREA JAPONIEI PRIN FLOAREA CĂRBUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359861_a_361190]
-
C pentru sistemul vascular. 81. Paprika. Protejează inima și vasele de sânge. 82. Roșiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială. 83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv și tensiunea arterială. 84. Merele. Conțin 300 de substanțe esențiale pentru protecția întregului sistem vascular. 85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 și 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariția tulburărilor de ritm cardiac. 86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentrație de minerale și de vitamine C, B, D și E, sunt
CELE MAI SĂNĂTOASE ALIMENTE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359942_a_361271]
-
căutat o soluție urgentă ca să scape și de data aceea. M-a învățat pe mine să ies pe scară când aveau să strige cei doi la poartă și să le spun că părinții îmi sunt la câmp, la prășit de fasole. Mi-a repetat de mai multe ori în cele câteva minute pe care le aveam la dispoziție. Eu am încuviințat că mi-am învățat perfect rolul. Când au bătut cei doi la poarta noastră, eu m-am repezit la ușă
ARTIST RATAT de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359717_a_361046]
-
nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de roman - care avea simțul monumentalității - ci sânge de dac? Aici, în odăiță, românul și-a mâncat sărmăluța sau fasolea, udată cu un pahar, două-trei, mai multe sau foarte multe de vin sau de țuică. Și atunci, având de-a face cu oameni într-o asemenea stare de euforie, nu mai este de mirare că, de multe ori, străinii au
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]