1,716 matches
-
amenințătoare a aceeași creaturi fără nume, care, precum Proteu,se metamorfoza, ba harpie, ba caracatiță, care te înșfacă și refuză să -și abandoneze pradă... Mi se întâmplă** și să te regăsesc, cu inima-mi palpitând, si sa ne iubim,dar, fatalitate! În spate,deodată,în penumbra,se înalță o altă,si apoi încă o altă,care-și revendică drepturi legitime asupra- ți... .Și întrebări,aceleași, mereu aceleași, mă sfredeleau ,îmi ciocăneau tâmplele:" Dece altele da? Dece nu eu? Ce-mi lipsește
DRAGOSTE PIERDUTĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376790_a_378119]
-
te numești Om, vrut-ai oare să-nfrunți vâltoarea existenței singur? Chiar de-ai iubit cu suflet bun aproapele, o floare, un pom, tu ispitit ai fost să crezi că poți cu răul lumii să te lupți; N-auzi glasul fatalității: -"Te-nșeli, fără al tău Creator, nu poți!" Fii, de vrei, credință vie Preot devenirii tale Bisericilor iubirii profet Fior al deșteptării, duhul de dreptate... Ieși din capcana morții, nu fi iluzie a iubirii, puterea-ți este Tatăl, sprijin ți-
NU FI ILUZIE A IUBIRII! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371750_a_373079]
-
mea nava abia urcase pe doc și tocmai atunci se curăța scoica prinsă pe corp, lucru de care dorisem să scap în cele două săptămâni de spitalizare, dar n-a fost să fie așa. Asta este, când ai ghinion și fatalitatea trebuie să se întâmple. Înainte de terminarea programului și plecarea cadrelor acasă (ofițeri și subofițeri), comandantul navei ne-a strâns pe punte și ne-a trasat sarcinile pentru după amiaza respectivă, adică continuarea rașchetării operei vii (partea imersă, aflată sub apă
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
pe care omul modern tot mai grăbit și mai stresat, îl plătește zilnic accidentelor de muncă și mai ales celor de circulație. Cauzele acestor stări de lucruri sunt bine cunoscute, efectele oripilante așijderea, dar cine poate să se opună unei fatalități, care după ce a îmbarcat omenirea într-un vehicul fără frâne (rodul necumințeniei omului) și i-a făcut vânt la vale (rodul poluării excesive), stă și urmărește manevrele conducătorului: va opta acesta pentru deraiere acum când mai există niscaiva șanse de
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
fi găsit Calea care ne izbăvește de moarte, Calea care duce la Viață. ● Generație după generație de oameni se nasc spre a da, clipă de clipă, lupta cu îngerul negru al morții. Învinși de limitele fatidice ale existenței și de fatalitatea istoriei, toți ne grăbim să ne întoarcem triști și resemnați, pe tărâmul nesigur al neființei. Toate încercările noastre de a ne depăși condiția de muritori, s-au terminat în moarte. După câte știm însă, cel puțin Unul a învins moartea
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
faptele unui personaj în cârca altuia : două femei la fel de frumoase și de fatale. Prima, aparținând aproape în totalitate timpului trecut, să zicem, perfectului simplu și pur, iar cealaltă scăldându-și frumusețea mortală în apele mult prea străvezii ale prezentului. Două fatalități la fel de apetisante. Așa că, Dio, imparțial ca tot românul, își împărțea aventurile și timpul, exact pe din două.Prima, pur și simplu, își urla sub mângâieri, prezența , în vreme ce a doua nu avea curajul necesar să-și dea frâu liber nici frumuseții
FRUMUSEŢI CONCENTRICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374233_a_375562]
-
de atins prin exercitare?" (332, 4). 5) Destinul Acțiunea umană În ciuda celor relevate pînă acum, s-a afirmat și nu o singură dată -, că "toată poezia lor (a indienilor) e pesimistă, toate faptele lor dovedesc lipsa de energie, credința în fatalitate, supunere oarbă la tot ce se întîmplă" (cf. G. COȘBUC, Antologia sanscrită, "Biblioteca pentru toți", p. 3). E drept, iarăși, că nu arareori ne întîmpină cugetări, care par a îndritui atari afirmații. Deasupra întregii omeniri, ca și a întregului univers
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
unei vîlcele înflorite). Alecsandri insistă asupra frumuseții peisajului evocat în poem și a caracterului tragic și vrednic de milă al hotărîrii: punerea la cale a unei morți acceptate. Într-o scrisoare din 1861, Alecsandri arată că poporul român crede în fatalitate și în soartă, că este superstițios și că strofele consacrate morții, înțeleasă ca o nuntă, mărturisesc această mentalitate. "Moartea notează Alecsandri este o prințesă mîndră care domină omenirea. Ea este mireasa lumii. Fiecare om este logodit cu moartea în chiar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de donație făcute de principi mănăstirilor de maici și pensiunilor ținute de călugărițe sînt foarte numeroase și impun o fiscalitate grea. Aceste trăsături, puse în relief de o istoriografie ce condamnă intruziunea elementului străin, impun o viziune a războiului ca fatalitate acceptată. Între 1711 și 1812, Imperiul otoman este angajat în șase războaie pe care le plătesc și le suportă moldovenii și muntenii. Satele se depopulează și țăranii se retrag spre Transilvania și Rusia. Modelul sau mai exact visul bizantin nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
crezul progresist militant rămîn în centrul acțiunii poporaniste. Aceste preocupări vor fi prezente în revista poporanistă Viața Românească, fondată în 1906. Stere este convins de caracterul tranzitoriu al subdezvoltării și crede că există o identitate și un destin românesc în afara fatalității victimizării. Problema țărănească este inseparabilă de aceasta. Practica militantă îi unește pe intelectualii de stînga din Iași, dar programul devenirii românești și bazele lui teoretice îi separă curînd. Socialiștii au un doctrinar, pe Dobrogeanu-Gherea, marxistul care promovează, în 1886, un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Rațiunea nu mai avea loc să vorbească. Orice alt raționament trebuia să înceteze din moment ce lucruri excepționale erau decretate și dintre toate convențiile omenești, cea mai monstruoasă, aceea care conduce la moarte fără dreptul de a protesta, era acceptată de toți". Fatalitatea războiului și solidaritatea în fața pericolului morții cîștigă în fata identității și solidarității naționale: ardelenii vor lupta în armata austro-ungară. Prizonierii făcuți de ruși vor descoperi spații necunoscute și vor înțelege, după vorbele unui țăran ale cărui amintiri de război au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națiunilor europene, într-un romantism sincronic; intelectualii occidentaliști sînt moștenitorii acestui fel de a gîndi cultura, o cultură universalistă, umanistă și deschisă. Viziunea lor optimistă eliberează identitatea unui specific dureros, sublimat. Viziunea viitorului este deposedată de o întreagă credință față de fatalitatea arhaicului înălțată la rangul de destin național. Analizele lăsate de Lovinescu în vasta Istorie a civilizației române moderne, publicată între 1924-1926, sînt revelatoare pentru acest credo progresist. Curajul autorului este total și răstoarnă în același timp credințele conservatorilor tradiționaliști și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și alții dau sfaturi, instituția ortodoxă, patriarhia se sprijină pe valul antioccidental, reprezentanții străinătății intră într-o concurență anxioasă, atenți la posibila alianță a României cu Axa... După cum o arată rapoartele ambasadorului Franței din 1938, democrații grăbesc eșecul democrației ca fatalitate, iar opinia publică, obosită, vrea ordine și securitate. România intra în ajunul războiului condusă de forțele politice de dreapta, mobilizate de anticomunism, de antisovietism, într-un mediu regional și internațional pe care regalitatea nu-l mai stăpînea. Prin temperament și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
creează o poftă de obiecte, fără a se mai raționa asupra acestei himere a unui consum de joasă speță. Tinerii încearcă să imite mode occidentale: achiziția unor jeans presupune relații. Relația muncă-consum este întreruptă. Munca ajunge un fel de tristă fatalitate, consumul sporește norocul, capacitatea de a risca în mici afaceri profitabile. Anii '70 sînt total nefericiți, fără să se știe unde se află rădăcina răului. O interpretare simplă sau cel puțin superficială consistă în a denunța incompetența cadrelor de conducere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
metodă de interogație, propunînd un crez cultural refondat: discipolii săi filosofi caută împreună cu el un catharsis axat pe problema timpului, a tradiției și a modernității. Există o nevoie de a regăsi rădăcina limbajului, adevărul tradiției, de a se dezaliena de fatalitatea constrîngătoare a modernității. Mai mulți factori explică succesul fenomenului Noica, admirația de pe la sfîrșitul deceniului șapte pentru creația sa, ale cărei titluri de succes, Rostirea filosofică românească și Sentimentul românesc al ființei, apar în 1970 și respectiv 1978. Noica este perceput
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și greșalele unor angajamente deja luate. Și când misiunea lor de reparațiune era aproape sfârșită, când puteau să întrevază momentul de a aplica niște principii sănătoase și, după lichidarea unui oneros trecut, să. se ocupe de un viitor mai bun, fatalitatea aducea iarăși la putere pe radicali, cari reîncepeau administrația lor dezmățată și risipitoare. Daca noi ne-am preocupa numai de interesul de partid și n-am prevedea că dezastrele financiare și economice ce amenință țara au să cadă mai mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
D. C. A. Rosetti vrea s-o trimită în secțiuni; d. Fleva protestă și o retrage, d. Rose Locusteanu își însușește moțiunea, a cării trimitere imediată în secțiuni se primește c-o majoritate de 37 contra 32 voturi. Dar - vai, fatalitate! - orele 5 sună, ședința ar trebui prelungită, când iată că d. Stolojan se suie la tribună pentru a citi mesajul prin care onorabilii sânt trimiși la primblare până la toamnă. Mai răsuflă Bucureștii pîn-atunci! [ 15 aprilie 1880] PISTOALELE MUNTENEGREANULUI Acum câteva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la care am ajuns. Dar nu! Ea trebuie încurcată, sau cu soarta unuia care să încheie pace în numele nostru, sau cu a altuia, care să declare război tot în numele nostru. De-ar veni asupra noastră numai ceea ce-i scris prin fatalitate n-ar fi nimic; am sta sau am cădea cu credința în suflet și din cenușa noastră ar răsări viitorul. Dar nici asta nu ne e dat, căci fatalitatea e între noi înșine, e în acei oameni care a izbutit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nostru. De-ar veni asupra noastră numai ceea ce-i scris prin fatalitate n-ar fi nimic; am sta sau am cădea cu credința în suflet și din cenușa noastră ar răsări viitorul. Dar nici asta nu ne e dat, căci fatalitatea e între noi înșine, e în acei oameni care a izbutit a constitui din gunoaiele societății române un partid politic și o putere în stat, care au izbutit a băga veninul discordiei în nație tocmai în momentul în care ea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Primul, dacă informațiunile noastre sânt exacte, {EminescuOpXI 426} ar fi și declarat că preferă stima amicilor săi politici portofoliului ministerial; secundul, cu tot amorul său pentru putere, va fi silit, credem, de considerațiunile onestului, de a părăsi umilit scaunul ministerial. Fatalitatea a fost crudă pentru dânsul. Îl deplângem... "MIȘCAREA NAȚIONALĂ" Midas! - Iată o interesantă figură mitologică, pe care lumea profană nu o cunoaște în deajuns. Midas este omul vulgar, mitocanul parvenit la o pozițiune neașteptată și care se miră singur de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
clipă de "miracol" în care forța stă în fața gândirii și lumea ar putea lua o altă direcție. Am aflat acele legi după cari popoară se nasc, se-nalță, mor..." îi spune Împăratului, atrăgându-i atenția uneori cu vorbe grele asupra fatalității sorții, asupra istoriei ca "scenă", ca joc "vechi de glorie și cădere de viață și moarte". Vorbele dacului sunt adesea sentințe gnomice: Timpul e moarte, e spațiul e luptă Și mișcarea suferință..." "Mai ușor e globul Cu națiile lui decât
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
prix Nobel) ne-a zis-o pe la-nceputul secolului: România nu e o țară, e o profesie. Vizînd, prin parșiva butadă, corupția noastră endemică. Dacă nici noua formațiune politică nu va reuși să stîrpească flagelul, ne-am putea gîndi la fatalitate? Să fim optimiști și să sperăm că Chirac n-o fi auzit de drăgălășenia rostită de Briand (la un pahar de Beaujolais...). Luvru. Sala Giocondei. Nu-i voie de fotografiat, dar blițurile spintecă scurt de sub mîneci, de sub chimonouri, burnuzuri, foiala
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
articol intitulat „Un român reabilitează în România pe dictatorul fascist ANTONESCU”, în care se susține că MARIN PREDA ar fi primit, în mod expres, sarcina de a scrie romanul respectiv, în care ANTONESCU ar fi prezentat ca victimă a unor fatalități istorice. De asemenea, revista vest-germană „Der Spiegel” a publicat, la 30 iunie a.c., articolul „Dictatorul de război și prietenul lui HITLER - ANTONESCU - este reabilitat epic, pentru că el luptase împotriva rușilor”, în care se fac aprecieri calomniatoare la adresa politicii partidului și statului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Aimé-Martin, Despre educația mumelor de familii sau civilizația neamului omenesc prin femei, tradusă de I. D. Negulici și, adeseori, invocă o ordine absolută, perfectă, divină, care se înfăptuiește potrivit unui plan divin. N. Bălcescu nu consideră omul „un instrument orb al fatalității”, dar acțiunea omenească este supusă „legei absolute și universale a libertății și a științei, căutând realizarea în omenire a dreptății și a frăției...”. Neîndoielnic că introducerea providenței în explicarea fenomenelor istorice este - așa cum au observat mai toți cercetătorii noștri - un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate, ci constructiv, neadmițând constrângerea legilor fatale; personalitatea nu semnifică o fatalitate: în esența sa, ea este libertate (o "libertate sub limite", cum ar spune Emmanuel Mounier). Finalitatea nu este decât un principiu de ordine extins de la om asupra naturii. Dacă ea ar fi dominat natura pentru a o purta către corelațiunea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]