869 matches
-
vama de la Tazlău. Pentru marfa depozitată la Bacău vama urma să fie luată în grivne, iar din marfa care trece, să se ia “cât este drept”. La 15 septembrie 1462, domnul întărea mânăstirii toate proprietățile sale: satele Zdvijinți (Zviginți), Sobolești, Fauri, Vascăuți, Brașeuți, Bulgari, Măreței, Dărmănești, Oprișani pe Chivejdi, Răidăcești (Rădăicești), Tortorești, Căucelești, pe Cracău cu moară, Mândrești, pe Orhic, Șerbu Răspop, Stăuceani, cu moară și iaz, morile de la Bacău, prisaca de la Fundu, unde a întemeiat Martie mânăstire, via de la Bacău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Siret, pe balta Martina, care depinde de mânăstire, cumpărate de la Șteful din Tamaș. La 3 februarie 1467, domnul dă un privilegiu prin care locuitorii din satele Zvijinți, Sobolești, Brașeuți, Vascăuți, Bulgari, Mărăței, Dărmănești, Opreișeni, Rădăicești, Tortorești, Căucelești, Mândrești și Fauri toate din județul Neamț să fie slobozi, să nu care podvoade. Pârcălabii de la Neamț și nici judecătorii din ținutul Neamț “să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, nici gloabă să nu ia de la ei, nici pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu numai laurii unui premiu academic, ci și intrarea în 1920 în Societatea Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! <citation author="Vasile Voiculescu">Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregun mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) /citation> sau Premierea în 1920 a lui V. Voiculescu pentru volumul Țara Zimbrului de câte Academia Română după ce, cândva, refuzase la premiere
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Trecut-au toate și s-au dus, Din poieni cu flori de aur, Mai văd pajiștea de sus, De lângă palmă cea de faur. Au fost clipe de hotar Cu zbucium și cu frământări, Dar au trecut și astăzi iar, Mă tot întorc în cele zări. Acum, gândind la tot ce-a fost, Te văd strângând, pe deal, o floare Și azi știm drumul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93323]
-
și a tumultuoaselor prefaceri. Arta lor fiind umană, revoluționară și militantă.“ (Muzica, decembrie 1977) LESNEA George „Fiți binevenit la Iași Pisc și suflet de văpaie Ce-ndrumați ai țării pași; Ceaușescu Nicolae. [...] Mulțumim că prin partid, Deci prin voi, slăvite faur, Tuturor ni se deschid Căi spre-un viitor de aur.“ („Să trăiți mulți ani și buni pentru noi și România“, Flacăra Iașului, ianuarie 1973) „Cu a inimii bătaie E-un stegar netemător Ceaușescu Nicolae, Patriei cârmuitor. Trainic ca-n cetate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
obișnuite canale de comunicare, cum sunt radioul, televiziunea, presa, știe în fiecare zi ce se întâmplă pe cele mai îndepărtate meridiane ale globului.“ (Tribuna României, iulie 1973) MUREȘANU Rusalin „Prin brav partid, prin fiul său viteaz, Poporul e al României faur, Creând în pace socialismul azi, În carpatina epocă de aur!“ „În noi trec în coloane șiruri de văi și munți Câmpii în lutul țării recolte mari decid, Și se prefac în fapte în comuniste frunți Adâncile îndemnuri de omenesc partid
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
luminii“, Luceafărul, 4 februarie 1984) „Epoca Ceaușescu-i demnitate Din câte culmi înalte sunt, e piscul. Epoca Ceaușescu e puterea Cuvântului netemător de viscol. Și l vom urma pe cel ce ne conduce, Care și-a pus sigiliul lui de faur, Mai vie peste veac să lumineze Caligrafia Epocii de aur!“ („Epoca de aur“, România literară, 18 iulie 1985) „Și le urăm puterea poporului deplină să se reverse-n visuri din care-n țară cresc victorii noi în marea partidului lumină
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Costin și cea a lui Vasile Alecsandri). Devenită neîncăpătoare, de curând i s-a mai adăogat o aripă, de proporții apreciabile, în partea de jos. În fața acesteia a fost așezată noua statuie în bronz a lui Mihail Eminescu, opera sculptorului Faur. Pag. 284. "Grădina mea... Spalierii mei cu roze urcătoare..." (Fot. M. H.) Pag. 285. Flașnetarul. (Polyfoto) Pag. 286. Cazarma infanteriei de la Copou. Impunătoare clădire, înălțată la 1875, după planurile, considerabil reduse, ale arhitectului Karl von Kugler. (Din "Albumul României"; deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
trebui să țină În țara Valahiei [= Moldova] toate sâmbetele, după obicei, din cauza acelor evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile” <endnote id="(5, pp. 43-45)"/>. 7. Evreul agricultor sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uniți, fac o mare putere", a recunoscut-o însuși Mahomed. Și, ca să fim și mai puternici, mă bate gândul să mai poruncesc la Brașov să-mi făurească încă două mii de săbii. Vistiernicul Juga sare, foc și pară: Dumnezeule! De unde bani?! Faurul Mihail din Scheii Brașovului iar mi-a trimis vorbă: Ce aveți de gând cu datoria pentru cele cinci mii de săbii poruncite de Vodă Ștefan și plătite pe jumătate numai?!"... Trece-l pe răboj! Dă-i ceva-ceva să-i umpli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sat. Se duceau la baie, la Bega, la Moara lui Bumbu, la predicatorul baptist, vecinul de peste drum. Cum, după Paști, ne mutasem de la Hudulin, într-o casă nelocuită a preotului bătrân iată-ne vecini cu niște oameni deosebiți: Moș Neculai Faur, fiul Petre și nora sa, Persida care avea doi băieți cam de vârsta alor mei, Petre și Neculai. Se îmbogățise familia Faur cu patru noi membri dar și noi ajunserăm la cifra de cinci fiindcă Persida însăila aproape oră de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de la Hudulin, într-o casă nelocuită a preotului bătrân iată-ne vecini cu niște oameni deosebiți: Moș Neculai Faur, fiul Petre și nora sa, Persida care avea doi băieți cam de vârsta alor mei, Petre și Neculai. Se îmbogățise familia Faur cu patru noi membri dar și noi ajunserăm la cifra de cinci fiindcă Persida însăila aproape oră de oră timpul de acasă cu timpul din casa noastră. La școală, dintr-o lehamite posibil de înțeles dar greu de aceeptat, mulți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Mărgărit trebuia ori să ai îndrăzneala inconștienței ori percepția spectatorului de circ care, stânjenit, rămâne interesat chiar când clovnul își bate joc de el. La o șezătoare ținută într-o sală a bibliotecii, se aflau la prezidiu Ion Istrati, Sandu Faur (Al. Atanasiu) și George Lesnea care, ca de obicei, recita cu patos „Șalul negru”. Cu expresiile sale dialectale de regulă vulgare, Istrati avea succes. Lesnea, unul nebun, în timp ce Faur nu conta. Aflat și el în sală, Mărgărit a stat cuminte
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o sală a bibliotecii, se aflau la prezidiu Ion Istrati, Sandu Faur (Al. Atanasiu) și George Lesnea care, ca de obicei, recita cu patos „Șalul negru”. Cu expresiile sale dialectale de regulă vulgare, Istrati avea succes. Lesnea, unul nebun, în timp ce Faur nu conta. Aflat și el în sală, Mărgărit a stat cuminte până ce un bătrânel cu chelia nespălată critică indignat, în fraze încâlcite, modul în care centrul ignora Iașul. Ridicolă, intervenția l-a săltat de jos pe Mărgărit care a contrazis
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
eu, și zice: „Dacă se poate, facem reabilitarea”. După ce am făcut reabilitarea, atuncea mi-am găsit servici, ceea ce am Învățat: contabilă. Ați mai fost chemată la Securitate după aceea? Niciodată. Soțul meu În fiecare lună a fost chemat, pentru că colonelul Faur, care-i vecin cu mine, Îl chema. V-a tentat vreodată să intrați În politică după ’90? Nu. Nu. Că n-a fost o politică care s-o accept. Eu sunt, cum să spun, cu vederile mele. Eu am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deținut) 337 Enăchescu (locotenent) 88-90, 92 Enescu Gogu (Gheorghe) 21 Engelberg (maistru civil) 292 Engels Friedrich 113 F Fadeev A.A. 231 Faliboga Ioan 194, 197-198 Farca (deținut) 285 Farcaș (deținut) 289, 293 Farcaș Petrea (fratele lui Farcaș, deținut) 293 Faur (colonel) 48 Fântână (deținut) 230 Fekete 159 Ferdi 159 Feri (din Vișeu) 180 „Ferometal” (căpitan) 115 Ferszedi (gardian) 292 Fetke (deținut) 229 Fidel Castro 110 Fiedler (deținut) 230 Filip Nicolae (ofițer) 301, 324-325 Filip Dumitru 319 Florea Costică 347 Florean
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Fălticenii vă datorează deja mult! Fam. V.G. Popa 313 Vezi Eugen Dimitriu, Contribuții la biografia unui mare actor: JULES CAZABAN, „Familia”, revistă de cultură, seria a V-a, anul 6(106); 7(59), iulie 1970, Oradea. 806 5 (Fălticeni), 5 faur 1974 Signor Eugenio, Trimit dactilograma prezentă care e revăzută mai cu atenție și mi-o trimiteți pe cealaltă. Cred că Întreg materialul ar trebui dactilografiat din nou căci are destul de multe corecturi 314. Cu amiciție, V. G. Popa 6 (Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Signor Eugenio, Trimit dactilograma prezentă care e revăzută mai cu atenție și mi-o trimiteți pe cealaltă. Cred că Întreg materialul ar trebui dactilografiat din nou căci are destul de multe corecturi 314. Cu amiciție, V. G. Popa 6 (Fălticeni), 16 faur 1974 Signor Eugenio, Trimit prin nepoata mea Anca, materialul privitor la „Coarnele robilor”. Aș fi venit eu până la Galerie, așa cum am promis, dar stau cu nepoata mea (altă nepoată), Magda, În vârstă de 10 zile, cât părinții domniei sale sunt În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
reținut în clinică pentru că maestrul și profesorul lui l-a remarcat au apus de mult. Astăzi, un profesor nu mai are puterea de decizie, așa cum avea profesorul Hațieganu la vremea lui. Așa cum au ajuns profesori Danielo, Spîrchez, Fodor, Moga, Hărăguș, Faur, Ciplea și lista lor ar putea fi continuată, pentru că ei au fost selecționați dintre cei mai buni chiar de maestrul Hațieganu. Astăzi, profesorul este subordonat comitetului de partid și, din păcate, mulți dintre actualii noștri profesori provin din secretari de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
i-a avut mai buni, mai curați și mai viteji. Temelia biruinței de azi e udată cu sângele Căpitanului, al lui Moța, Marin, al inginerului Gheorghe Clime, Ion Banea, Vasile Christescu, Alexandru Cantacuzino, căpitanul Emil Șiancu, inginer Eugen Ionică, Ion Faur, Lehaci, Bordeanu și mulți alți,. al căror pomelnic e nesfârșit de lung și dureros. Vin apoi la rând: Sultan Donat, Constantin Seceleanu, Puiu Grigorescu, Lucian Caramlău, morți în luptele de aici de la Brașov, la care se mai adaugă alți camarazl
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
egalează poemul lui C. Cu exact aceeași instrumentație verbală, nu și cu rezultate similare, nereușind să focalizeze efectele parțiale, e construit un alt poem-omagiu: Eminescu... (1939); de reținut doar torentul de metafore hiperbolizante în cadențe de acatist, autorul Luceafărului fiind „faur de poduri de aur / peste furtuni, peste-ntuneric”, un „drept, neprihănit voievod”, „crai / pe-un împărătesc și furtunatic grai”, „steag al timpului vânt”, un „nou Adam” și un „Dante valah”. La prima vedere, discursul dezlănțuit al lui C., apropiat oratoriei
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Numărul 1/1953 este consacrat morții lui Stalin, numit „geniu al omenirii progresiste”, „părinte iubit al celor ce muncesc”. Se publică un articol al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, comunicatul guvernului sovietic, buletinele medicale privind starea sănătății lui Stalin. Panegirice semnează Sanda Faur (Cu noi vei fi mereu) și Ion Istrati (Astrul care nu apune). Traduceri se fac mai ales din literatura sovietică sau din literaturi ale țărilor „lagărului socialist”, uneori și din Schiller (Al. A. Philippide) sau Lenau (Nicolae Labiș și Nicolae
IASUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
, publicație care a apărut cu întreruperi, lunar, la Galați, din aprilie 1927 până în aprilie 1941. Director: Dumitru Faur. În articolul-program, Gândul nostru, se arată că revista are în intenție sprijinirea școlilor în activitățile lor cultural-educative, C. fiind o publicație dedicată în primul rând învățătorilor. În acest sens, este reprodus în primul număr un fragment dintr-un discurs al
CATEDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286141_a_287470]