1,496 matches
-
în Declarația Universală a Drepturilor Omului"; b) organizează mitinguri pentru susținerea principiilor Cartei. PNȚCD: Liderul său, Corneliu Coposu, realizează vizite în Franța (în februarie 1990) și în SUA (în august 1992), ultima contribuind decisiv la recăpătarea statului națiunii celei mai favorizate (în octombrie 1992). PUNR, PRM: a) lansează mesaje de extremă dreaptă; b) lansează mesaje explicit antioccidentale. 1992-1996 PNȚCD a) se integrează în rețeau europeană a partidelor creștin democrate; b) solicită politicienilor europeni susținerea României pentru intrarea în Comunitatea Europeană și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
formă de cherestea pentru export, la prețuri mari”. În condițiile crizei economico-financiare de la începutul secolului al XX-lea în țara noastră și-au făcut apariția primele semne ale procesului de concentrare a producției și de centralizare a capitalului. Această tendință, favorizată și de politica protecționistă a statului român, s-a tradus și prin „încheierea primelor înțelegeri embrionare de tip monopolist, între care și în industria hârtiei”. Dealtfel, criza economică de la debutul noului secol s-a manifestat inegal în sectorul industrial, majoritatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
20 de ani închisoare pentru că ar fi putut face ceva. De asemenea, dacă facem o analiză în profunzime a celor două situații, de la noi și din Cuba, vom vedea că din punct de vedere economic, românii au fost mult mai favorizați, în timp ce din punct de vedere politic, avantajul a fost al cubanezilor. Totuși, cum se explică nimbul acesta de legendă pe care îl are Fidel Castro în rândul cubanezilor, și nu numai? Castro a procedat foarte inteligent: a canalizat întreaga ură
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cu detașare Structura ierarhică a grupurilor umane combinată cu nevoia de cooperare ridică o problemă fundamentală problema agresivității. Relativ la această problemă se confruntă două puncte de vedere: pe de o parte, agresivitatea este privită ca un tip de comportament învățat, favorizat sau inhibat de mediul în care copilul se naște și trăiește, iar pe de altă parte, agresivitatea este privită ca un comportament înnăscut, ceea ce nu exclude "îmblânzirea" sau favorizarea manifestării sale de către mediul de viață al copilului. Din perspectiva etologiei
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
grandioase, din care o dată cu secularizarea, evreii ar ieși învingători. Schmitt era convins că marii gânditori evrei din secolul al XIX-lea au înțeles că, pentru a învinge pe planul istoriei universale, vechea rânduire creștină a lumii trebuia eliminată adică trebuia favorizată secularizarea și distrugerea acelei rânduiri. Într-adevăr, odată cu ei, intră în circulație conceptele fundamentale ale dezagregării: Marx, cu teoria sa asupra capitalismului, a introdus ideea luptei de clasă care distruge ordinea socială tradițională; Freud, prin psihanaliză și inconștient, a dizolvat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apărătorii din zonă. Ex. 13. Paravane din mișcare efectuate de extremele aflate În circulație, pentru interii de pe partea opusă (fig. nr. 169). Ex. 14. Învăluire pentru extrema stângă care, din deplasare, pasează interului de pe partea opusă, pătrunde la semicerc acțiune favorizată de blocajul realizat de pivot -, primește mingea și finalizează sau pasează celeilalte extreme (fig. nr. 170). IV.4.2. Sisteme de joc În apărare Sistemul de apărare În zonă cu șase jucători În linie (6:0) Într-o manieră universal
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la toate vârstele. Încurajarea școlilor și instituțiilor de formare în folosirea eficientă a metodelor și motivației de a continua învățarea limbilor străine. Oferirea celui mai larg acces la mobilitatea indivizilor, la educație și formare, incluzând și publicul cel mai puțin favorizat. Monitorizarea volumului, direcțiilor, a participării, precum și a aspectelor calitative ale mobilității de-a lungul Europei. Facilitarea validării și recunoașterii competențelor acumulate în timpul mobilității. Promovarea educației europene în lume, atât din punctul de vedere al atractivității pentru studenți și profesori, cât
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de aceste cercetări este diferită de cea propusă de anumite sociologii clasice care analizează relația în termenii deficitului sau handicapului cultural, generator de inegalități în educație. Teoriile deficitului cultural, bazate pe analize de tip normativ, insistă pe distincția între grupuri favorizate/defavorizate cultural, astfel încât elementele comunității școlare se corelează pozitiv cu mediile de apartenență ale elevilor. Modelul culturalist, din care face parte și teoria deficitului cultural, impune teza inegalității sociale obiectivată în inegalitatea în educație. Conform acestuia, diferențele care apar din
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
numai sub incidența faptelor intrinseci de limbă (gramatica) ci și a unor reguli culturale ale comunicării ce se încetățenesc, se retransmit și persistă în diferite grupuri sociale. Diferențierea de clasă conduce la o diferențiere între elevi, astfel încât Bernstein identifică elevi favorizați de actul comunicării pedagogice, deținători ai unui capital lingvistic rentabil, care le asigură succesul școlar și îi menține pe o poziție dominantă, și elevi defavorizați de un handicap socio-cultural, socializați în alt cod lingvistic. În ultimă instanță școala nu reduce
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
comunicării pedagogice, relevante pentru modul de transmitere culturală în școală figura 3. Figura 3 Sistemul transmisiei codurilor culturale (după Bernstein, B., 199024) Nivelul I macro-instituțional. Bernstein amintește procesul diferențierii sociale apărute odată cu procesul de diviziune a muncii, astfel încât clasa favorizată și-a arogat dreptul unui control simbolic (corespunzător, într-o anumită măsură, violenței simbolice a lui Bourdieu), nu numai unul al capitalului, acest control referindu-se la formele dominante și dominatoare ale comunicării. Societățile postindustriale reflectă un avansat proces de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
se bazează pe controlul asupra resurselor fizice specializate, pe când solidaritatea organică personalizată se bazează pe posesia sau controlul unor forme specializate de comunicare. Structurarea noului discurs pedagogic rezultă tocmai din conflictul care apare între aceste două fracțiuni diferite ale clasei favorizate, dar reflectarea la nivelul codului instituționalizat în școală fie a unei forme, fie a celeilalte de solidaritate, se produce oricum spre dezavantajul clasei defavorizate. Codurile culturale fundamentale sunt îndreptate către agențiile de transmitere, reprezentate de familie și de școală. Nivelul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pedeapsă, prin încurajare decât prin evidențierea negativistă; învățarea este eficientă dacă este realistă, deci conformă cu posibilitățile subiectului; se învață ușor și trainic un material inteligibil, informațiile disparate și fără sens se rețin greu și se uită repede; învățarea este favorizată dacă elevul este informat asupra performanței realizate ( eroare, succes ); transferul cunoștințelor este mai eficient când elevul descoperă singur modalitatea de transfer; cel care învață trebuie să fie activ și interesat, nu pasiv; materialul de învățat trebuie structurat spre a putea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fii, fiice, frați, surori. Ei își împărțeau prin convenție zonele de influență. În Odiseea și în Vechiul Testament, lumile deveniseră deja rigide. Ele continuau să se „deschidă”, adică să fie accesibile, ca și în folclorul de mai tîrziu, doar unor persoane favorizate sau inițiate, care se foloseau de tehnici magice. Regele Saul reușește, cu ajutorul unei vrăjitoare, să recheme din sheol umbra strămoșului său, Samuel, interogîndu-l direct, într-un moment critic pentru neamul lui Israel. Prin tehnici sacrificiale, Ulise coboară în subterane, dialogînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
munte""73. Pentru cei de dreapta, defectele Americii țin în primul rând de comportamentul personal: pornografia, homosexualitatea și îndepărtarea de valorile tradiționale și de biserică. Pentru ei, criticile care vizează rolul global al Statelor Unite, mai ales sub conducerea unui președinte favorizat precum George W. Bush, îi ajută pe adversarii noștri și aduc alinare forțelor răului. Cred că există o paralelă între fundamentalismul religios și naționalismul extremist plin de încredere care îi face pe adepții săi să privească întreaga istorie dintr-o
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
masă consensuală a celui de Al Doilea Val. Concluzia autorului este că înseși diferențele de clasă se redefinesc în ziua de azi: "Cel mai important conflict politic astăzi nu mai este cel dintre bogați și săraci sau dintre grupurile etnice favorizate și cele oprimate. Lupta decisivă se dă astăzi între cei care încearcă să consolideze și să mențină societatea industrială și cei ce sunt gata să o depășească." (id., p. 589). Așadar, conflictul major la trecerea dintre valul industrializării și cel
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cauzând la mulți moartea în puține ore; alții se restabileau după o convalescență de câteva zile sau câteva săptămâni; unii treceau numai ca printr-un purgatoriu, și repede se însănătoșeau, mai ales cei ce profitau a se căuta din timp, favorizați fiind totdeodată și de puterea fizică". Printre cei care au depășit încercările bolii s-a numărat însuși doctorul Bălăceanu, care face deci excepție de la regula formulată de mulți epidemiologi că, îndeobște, reprezentanții corpului medico-sanitar angajați în combaterea molimei nu se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1988]. 24 Încercările de sociobiologie ale lui Edward O. Wilson [1975] încearcă să acrediteze cu argumente științifice ipoteza că o serie de conduite umane (sociale inclusiv) cum ar fi instinctul de putere, de cooperare, de ierarhizare socială etc. sînt determinate (favorizate, am spune mai degrabă) de factori genetici. Să cuprindă cu adevărat structura noastră biologică și o "genă a minciunii"? Greu de argumentat cu alte mijloace decît cele speculative ale hermeneuticii. În termenii acesteia, să recunoaștem că nici unul din "instinctele" mai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ne gândim când utilizăm formula „minoritate religioasă“? Principiul ierarhizării implicite constă fie în numărul mai mic aladepților, fără nici o altă judecată de valoare, fie în statutul precar din punctul de vedere al înzestrării cu autoritate politică, prin comparație cu religia favorizată oficial. Altfel, singura opțiune rămasă ca posibil criteriu de delimitare ar fi criteriul valoric și ar presupune o ierarhizare a religiilor însele dintr-un punct de vedere sau altul, perspectivă refuzată de drept în țările democratice, însă acceptată de fapt
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cei implicați. Putem vorbi realmente de "mondializare" dacă (sub)(socio)culturile locale adoptă principii, mize și acțiuni ale acesteia și le pun în act. Dar nu toate populațiile, popoarele, statele "se mondializează" dacă sesizează că efectele acesteia sunt inegale, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații, dacă decalajele între bogați și săraci sunt și rămân mari, dacă apar mereu alte decalaje 11. După Adam Smith, David Ricardo considera că piața este cea care "împinge" fiecare națiune să se specializeze în ceva în care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o trata. Bolile sunt diferite după epoci și condiții sociale. Odinioară au bântuit epidemiile, cărora le-au succedat cancerul, bolile cardiovasculare, alte boli actuale. Speranța de viață este astăzi mai mare pentru femei decât pentru bărbați, mai mare pentru categoriile favorizate decât pentru cele defavorizate 337, iar faptul se datorează și interacțiunilor complexe între procesele organice și factorii sociali. A fi sănătos înseamnă a fi "normal", a fi bolnav înseamnă a fi "anormal", iar norma nu rezultă din statistică sau din
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mai mare decât cea totală. Apelul la îngrijire a celor din categoriile populare este mai ales de tip curativ, motivele pentru care ajung la medic fiind mai grave și spitalizarea mai frecventă. În schimb, se constată că cei din categoriile favorizate consultă medicul preventiv, consultă medici specialiști, au resurse materiale, cognitive și culturale care le permit accesul mai facil la îngrijirea de calitate. Variația morbidității este diferită după categorii socioprofesionale și grupuri sociale 366. Speranța de viață la naștere în state
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
meritocratică, ar trebui să fii (re)cunoscut dacă te ridici prin merite, nu (numai) datorită banilor și averii "moștenite". În fapt, arată Bourdieu (în Les Héritiers, La Reproduction, La Distinction ș.a.), școala funcționează ca una dintre instanțele de selecție, favorizând favorizații și defavorizând defavorizații. S-a spus că școala contribuie la emanciparea oamenilor, la ridicarea lor, la reușita lor socială indiferent de originea socială, de categoria socială de apartenență etc., dar se constată că aceia care frecventează școlile cele mai bune
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
etc., dar se constată că aceia care frecventează școlile cele mai bune, care obțin diplomele cele mai râvnite, recunoscute, cei care acced la posturi înalte de decidenți sunt, în proporție însemnată, cei favorizați din naștere, cei care au origine socială favorizată, adică "moștenitorii" capitalurilor legitimate. Copiii din clasele defavorizate vin la școală cu un capital lingvistic sărac sau altfel decât cel utilizat de școală. Educatorii nu se pot ocupa doar de dezvățarea și învățarea celor care vin cu alt limbaj, cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
hibridizare, devin denaționalizate 535). Un rol important în constituirea acestui nivel al culturii globale îl constituie aspectul etnic al procesului globalizării, ce presupune transmutarea diferitelor valori culturale aparținând unor societăți naționale diferite dintr-o parte în alta a globului, transmutare favorizată nu doar de mediul tehnic amintit mai sus (și a cărui expresie proprie o constituie tehnologia care face posibilă comunicarea de masă), ci și de veritabilul flux uman specific unei lumi de-teritorializate536. Se poate remarca faptul că mediul tehnic aflat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
agenți de decolorare la scară industrială, deoarece datorită suprafeței lor mari și încărcării negative prezintă o bună eficiență de adsorbție chiar la temperatura ambiantă. Capacitatea de adsorbție a montmorillonitului este independentă de temperatură, în timp ce adsorbția pe perlit și bentonit este favorizată de creșterea temperaturii. Reținerea colorantului implică interacțiuni acido-bazice de suprafață și crește cu micșorarea acidității, când gradul de orientare a colorantului este afectat în montmorillonit, în timp ce pe bentonit se formează ușor agregate de colorant. Adsorbția coloranților Maxilon Yellow 4GL și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]